1.

Clasificarea instrumentarului medical pe baza riscului de transmitere a infeciei

Pe baza riscului de infecctie potential transmisa prin utilizarea sau contact(direct / indirect),instrumentarul
medical,aparatura si echipamentele se imart in:
A.necritice:vin in contact cu tegumentele intacte ale pacientului,nu vin in contact cu produsele biologice:
-componentele externe ale aparatului RX(con,cilindru)
-scaunul stomatologic(tetiera,brate)
-suprafetele mobilierului medical
B.semicritice-vin in contact cu tesuturile integre orale(memb. muc) dar nu penetreaza aceste tesuturi si n vin in contact cu
fluxul sangvin,oasele craniului sau alte structuri normal sterile ale cav. Orale
C.critice-instrumentaraul chirurgical si de alte instrumente utilizate pentru a penetra tesuturile moi-membranele
mucoase,tesuturile dure osoase(oasele craniului) sau dentare,sau alte structuri normal sterile ale cavitatii orale si care vin
in contact direct cu fluxul sangvin.
2.Decontaminarea instrumentarului.Rol.Proceduri. Zone de lucru
Procedurile de decontaminare difera ca eficienta actiunii raportata la tipul/nr de microorg distruse.Cunoasterea
diferentelor determina alegerea metofei corespunzatoare
-Curatarea
-Dezinfectia
-Sterilizarea
Zona de lucru a instrumentarului in vederea reutilizarii trebuie impartita in zone de lucru specifice:
-receptia,curatarea si dezinfectarea instrumentarului
-prepararea si ambalarea instrumentarului in vederea sterilizarii
-sterilizarea propriu-zisa
-stocarea articolelor sterilizate
3.Curarea instrumentarului. Rol. Metode
=indepartarea fizica a detritusurilor organice sau anorganice de pe instrumente cu reducerea consecutiva a nr de
microorg prezente.
-se realizeaza obligatoriu inainte de dezinfectie sau sterilizare,deoarece reziduurile remanente pe instrumentar impiedica
realizarea unui contact direct de suprafata cu subst utilizata pentru dezinfectate, sau materiile organice pot inactiva
dezinfectantii chimici.
Metode:
1.manual prin periaj intens al tuturor suprafetelor instrumentelor,apa,sapun lichid sau solutii detergente
2.automat prin folosirea de dispozitive(ultrasonice,dus de apa sub presiune, masini automate de spalat)
-nu necesita preprocesarea instrum.
-imbunatatesc eficienta curatatii si maresc productivitatea
-reduc riscurile de expunere la sange si fluide corporale la manipularea instrumentarului ascutit
4.Curarea manual. Etape
-dupa utilizarea la pacient,instumentul se introduce intr-un container de prespalare cu lichid (dezinfectant,detergent,agent
de curatare enzimatic),ce va preveni uscarea resturilor biologice contaminate de la pacient
-curatarea si spalarea instrumentarului trebuie sa se efectueze intr-o chiuveta speciala pt acest lucru
-pentru manipularea si curatarea instrumentarului consiferat contaminat trebuie sa se utilizeze manusi groase de menaj
rezistente la perforari
-exista risc de stropire in timpul curatarii sau a clatirii instrumentelor,trebuie purtat echipament de protectie (sort
impermeabil peste halat,masca si scut facial)
-instrumentul nu trebuie luat direct cu mana-pense Pean,Kocher
-pentru curatarea efectiva:perii cu maner lung
-indepartarea resturilor organice ramase dupa prespalare se face prin clatire cu apa calduta
-instrumentarul articulat(piesele de mana) trebuie desfacute in partile componente si spalat cu un amestec de apa si
detergent biodegradabil, necoroziv, nonabraziv si cu spumare redusa
-lichidul de prespalare trebuie varsat in sist. de canalizare cu grija ,pentru a evita stropirea sau improscarea accidentala
5.Containerul de presplare.Caracteristici
-recipient rigid,nepenetrabil,din material plastic opac sau metaloic(emailat ,din Al sau otel inoxidabil) cu capac ce se
poate inchide ermetic
-are forma variabila(paralelipipedic,cu dipozitie orizontala pt instrum. mare si cilindric cu dispozitie verticala pt cel mic)
si capacitate variabila
-cuva interna(cos)cu partea inferioara perforata sau tip sita metalica,care permite scoaterea instrum din solutie fara
contact direct cu mainile
-dupa umplerea cuvei sau la intervale de timp determinate,recipientul de prespalare e transp.acop. cu capat in zona de
curatare a instumentarului,marcata ca zona nesterila ,in alta incapere fata de zona de tratament propriu-zisa
6.Curarea automat enzimatic
1

-instumentar ce nu permite curatare manuala

-se utilizeaza solutii rezultate din dizolvarea in apa calda a unor pastile efervescente care contin enzime si care sunt ideale
pentru imersie inaintea sterilizarii sau ca agent la aparatele de curatare automata cu ultrasunete
-solutii biodegradabile,atoxice,necorozive si aromatizare,cu capacitatea de a indeparta detritusurile
organice(sange,ser,fluide biologice,resturi de tesuturi) si detritusuri anorganice(ciment,incrustatii calcare, oxizi metalici)
de pe instrum. stoma, chirurgical, implante si lucrari protetice conjuncte/adjuncte.
7.Curarea ultrasonic. caracteristici i aspecte generale
-reduc contactul direct al operatorului cu elemente potenial infectate cu fluide corporale de la pacien
- nu produc i dezinfectarea articolelor procesate,
- prin o procesare atent a instrumentarului se obine o ndeprtare cvasitotal a urmelor de contaminare biologica
-principiul de functionare const n expunerea acestora la frecvene nalte sau la cicluri de unde acustice de energie
crescut, care produc dislocarea complet sau slbirea parial a aderenei detritusurilor la instrumentar, uurnd
ndeprtarea lor n cadrul splrii ulterioare.
-utilizarea unui agent de transfer al undelor acustice, reprezentat de ap dedurizat, detergeni enzimatici, detergeni
alcalini sau soluii pe baz de substane tensioactive i chelatori.
ASPECTE GENERALE
1.instrumentarul articulat sau cu suprafete striate din otel inoxidabil poate fi curatat ultrasonic in conditii de siguranta
2.suprafetele interne ale instrumentarului canulat(piese de mana,aparatura diagnostica)precum si articolele de plastic nu
beneficiaza de o curatare ultrasonica optima
3.articolele medicale din sticla se pot deteriora in cazul unor procesari repetate
4.instrumentele realizate din metale diferite nu trebuie sa fie procesate impreuna deoarece sunt expuse coroziunii
electrolitice
5.microvibratiile mecanice pot induce(prin impactare)aparitia de zone fine de tocire a instrumentarului ascutit
6.e recomandata utilizarea de cosuri sau casete standardizate sono-rezistente perforate(adaptate dimensiunilor tipului de
aparat de curatat utilizat),pentru a reduce riscul de manipulare a instrumentului ascutit si a preveni distrugerea
suprafetelor interne ale cuvelor de curatare
7.purtand echipament de protectie(manusi menajere,protectie faciala)se incarca cosurile de transfer cu instrumentar
ascutit dispus in strat unic si se aplica orizontal(casete perforate incarcate cu instrumentar se dispun vertical) in cuva de
curatare a aparatului
8.instrumentarul ambalat si dispus in cuva trebuie acoperit de agentul de transfer in totalitate,al carui nivel e indicat sa
depaseasaca cu cel putin 1 cm limita superioara a dispozitivului de transport(cos sau caseta)
9-ciclurile de curatare dureaza in medie 10-12 min si sunt diferite ca eficienta in fct de scop:curatare intensa-ciclu
rapid,pentru instrum.contaminat extensiv cu produse organice sau anorganice si curatare lenta pentru instrumentarul cu
incarcatura mai redusa
10.dispozitivele ultrasonice nu trebuie pornite fara a avea capacul ermeti inchis,deoarece undele sonore de frecventa
inalta pot produce afectari auditive si exista riscul de contaminare al mediului in cadrul unui ciclu normal de functionare
cu aerosoli potential infectanti sau agentul de transfer se evapora.
11.persoana care supravegheaza procesul de curatare nu trebuie sa introduca nici o parte a corpului(degete,mana)in
dispozitivul ultrasonic pornit pentru a verifica starea de functionare
12.eficienta curatarii ultrasonice trebuie testata zilnic la cel putin 4-6 luni trebuie realizat testul foliei de aluminiu
-dupa fiecare ciclu de curatare,agentul de tranfer trebuie indepartat din aparat(manipulat ca deseu medical potential
infectant)
8.Dezinfectarea. Definiie. Metode. Niveluri de dezinfectare
Definitie=Dezinfectarea este un proces care distruge selectiv microorganismele prezente (fr a produce obligatoriu
inactivarea tuturor microorganismelor(formele sporulate), determinnd doar o reducere a nivelului de contaminare
microbiana.
- eliminarea surselor de contaminare microbiana de pe suprafeele inanimate (instrumentar, echipamente i aparatur
medical, suprafee de mediu-mobil, podele, perei, etc.).
-Deoarece dezinfectarea se obine consecutiv expunerii articolelor medicale sau menajere la aciunea unor factori chimici
sau fizici (temperatur i presiune) pentru intervale bine determinate de timp, tehnicile de dezinfectare pot fi grupate n
dou mari categorii :
1.dezinfectarea termici;
2.dezinfectarea chimic.
Nivelul de dezinfectare obinut este diferit n funcie de metoda utilizat;
-exist 3 niveluri de dezinfectare utilizate n funcie de riscul de infecie potenial transmis:nivel redus, mediu i nalt.
Dezinfectarea de nivel redus are o eficacitate minim i nu distruge sporii bacterieni sau Mycobacterium Tuberculosis
(MTB) varianta bovin,
Dezinfectarea de nivel mediu este procesul care distruge HVB, HIV, MTB dar nu distruge formele bacteriene
sporulate.
Dezinfectarea de nivel nalt este procesul care distruge HVB, HIV, MTB, alte bacterii, fungi, virui i poate distruge
unele forme bacteriene sporulate dar nu obligatoriu pe toate.
2

9.Dezinfectarea termic. Caracteristici. Indicaii

-Articolele medicale care nu necesit sterilizare i care prin natura lor constructiv (material) pot rezista expunerii la
umiditate i temperatur, sunt dezinfectate termic utiliznd cldur i ap n cicluri cu temperatur i durat bine stabilite.
-Dezinfectarea termic este metoda cea mai simpl, eficient i puin costisitoare prin care se distrug formele vegetative
patogene; totui efectul cldurii de distrugere a microorganismelor poate fi mult diminuat sau chiar anulat n lipsa
realizrii unei curri corespunztoare a instrumentarului
-Cldura este condus de ctre ap i majoritatea metalelor,fiind astfel capabil de a penetra i dezinfecta articolele
stomatologice mult mai eficient dect substanele chimice utilizate n dezinfectare.
Pasteurizarea este un proces de dezinfectare termic bazat pe utilizarea de ap cald la o temperatur de 75C pentru
un timp de contact de cel puin 30 de minute i este indicat pentru articolele medicale semicritice.
-Dezinfectarea termic poate fi utilizat doar pentru instrumentarul i articolele medicale care pot fi introduse n cuvele de
dezinfectare ale aparaturii automate respectnd indicaiile productorului
-componentele supradimensionate ale aparatelor medicale, cele mobile sau articulate nedetaabile, precum i suprafeele
mobilierului i cele de mediu (podea, perei, paravane, ui) din cabinetul de medicin dentar nu beneficiaz de
dezinfectare termic, metoda de elecie n decontaminarea lor fiind dezinfectarea chimica.
10.Dezinfectarea chimic.Mod de realizare.Monitorizare.
Spectrul de activitate ai unui dezinfectant este n general prezentat prin adugarea la sufixul "icid" a clasei de
agent patogen pe care substana activ este eficient (exemplu sporicid-activ pe spori); elementele de identificare a
dezinfectantilor n conformitate cu aceast clasificare se regsesc la loc vizibil pe toate formele de prezentare comerciale
(recipiente, sticle), pentru a uura alegerea substanei potrivite scopului propus.
-Substanele care fac parte din categoria dezinfectantilor de nivel nalt sunt utilizate i la ceea ce se consider a fi
sterilizarea chimic la rece, pentru cele dou procese fiind utilizate aceleai concentraii ale substanei chimice, dar
variaz semnificativ timpul efectiv de contact
-substantele care au o putere dezinfectanta redusa sub nivelul inalt nu sunt corespunzatoarea pt utilizarea in procesarea
instrumentarului care are contact direct cu tesuturile orale-instr.semicritic sau critic
-dezinfectanii de spital nu trebuie utilizati pt instr. medical,ei fiind potriviti doar pt suprafetele din cabinet
-glutaraldehida fixeaza P si creeaza o bariera fizica de P denaturate care protejeaza prin acoperire agentul infectant
-toate instrumentele care beneficiaza de dezinfectie prin imersie in lichide chimic active, trebuie spalate pt a nu inactiva
sau dilua excesiv glutaraldehida.
-Ingredienii activi ai substanelor dezinfectante aflate n uz este necesar s fie monitorizai zilnic; exist substane
indicate a fi refolosite pn la 28 de zile, cnd eficiena lor antimicrobiana scade sub nivelul de siguran admis.
11.Caracteristicile dezinfectanilor chimici (indicaiile productorului)
-Spectrul de activitate antimicrobiana;
-numrul iniial de microorganisme prezente;
- pH-ul soluiei;
-proporia de diluie (concentraia);
-timpul de contact cu instrumentul;
-temperatura de utilizare i de stocare;
-perioada de utilizare optima
12.Clasificarea dup spectrul de aciune a dezinfectanilor chimici
-dezinfectant de spital,non tuberculicid -nivel redus
-dezinfectant de spital tuberculicid-nivel mediu
-dezinfectant bactericid, virulicid, fungicid nivel mediu
-dezinfectant sporicid-nivel inalt
13.Ambalarea n vederea sterilizrii
Instrumentele curatate sau decontaminate mecanic si alte articole medicale utilizate in tratamentul pacientilor
trebuie sa fie ambalate si dispuse in seturi,tavi,cutii sau impachetate in sisteme de tip cutie, caseta sau container in
vederea sterilizarii
-instrumentarul critic si semicritic ce nu va fi utilizat imediat,trebuie ambalat sau amplasat in containere rigide inaintea de
sterilizare,care vor mentine o perioada de timp starea de sterilitate indusa de proces.
14.Clasificarea dispozitivele de ambalare pentru sterilizare
ambalaje reutilizabile :
-cutii metalice;
-cutii metalice perforate;
-casolete perforate cu colier
ambalaje de unic folosin
-hrtie special;
-pungi autosigilante / tip rol din hrtie i plastic
3

15.Caracteristicile dispozitivelor i materialelor de ambalare

-sa fie concepute i realizate din materiale corespunzatoare metodei de sterilizare care va fi folosi
-s nu sufere modificri structurale care s-i altereze funcia de element de izolare;
-s nu sufere deformri dimensionale;
-s nu fie distruse de agentul de sterilizare;
-s fie compatibile cu instrumentarul procesat;
- s permit penetrarea agentului sterilizant;
-s menin o perioad de timp bine determinat sterilitatea instrumentarul procesat.

16.Corelaii tipuri de ambalaje i metode de sterilizare

Metode de sterilizare
Cerinte pentru ambalare
Autoclav cu aburi
-Sa permita penetrarea aburului

Caldura uscata

-Nu trebuie sa izoleze termic

instrumentele
-Sa fie termoizolant

Autoclav cu vapori nesaturati

Plasticul nu trebuie sa atinga partile

aparatului
Sa permita precipitatea vaporilor
pe ....
Sa nu .....cu vaporii chimici

Materiale acceptate
Punga plastic/hartie
-autosigilanta/sigilanta
Cutii,casete perforate
-metal/plastic-sigilate
Folie de Al
Cutii neperforate
Tuburi de plastic......(nu trebuie sa
atinga partile aparatului)
Punga autosigilanta hartie/plastic
Hartie
Cutie perforata dar impachetata

17.Sterilizare. Definiie. Metode

Definitie=Reprezint procesul care distruge orice form de via microbiana - virui, fungi, bacterii, inclusiv formele
bacteriene sporulate care reprezint microorganismele cele mai rezistente.
- Indiferent de metoda de sterilizare utilizat trebuie s se obin un nivel de siguran al sterilizrii (SAL-Sterility
Assurance Level) de cel puin 10 valoare care indic faptul c probabilitatea de supravieuire a microorganismelor dup
expunerea la sterilizare este de 1 la 1000000.
-Instrumentarul contaminat trebuie manipulat cu grij pentru a preveni expunerea la instrumente ascuite ce pot produce
leziuni percutane.
-Zona de sterilizare trebuie s aib un spaiu separat fizic de sala de tratamente (n cabinetul de medicin dentar),
adecvat dimensional pentru ncrcarea-descrcarea aparaturii de sterilizare i rcirea post sterilizare i conine aparatura
de sterilizare, incubatoare pentru testele biologice, spaii de depozitare nchise pentru articolele sterilizate i cele de unic
folosin i spaii pentru stocarea materialelor consumabile aferente sterilizrii.
METODE DE STERILIZARE
- cldur umed pe baz de abur sub presiune;
-cldur uscat;
- vapori chimici nesaturai;
- chimic automat la temperatur normal,
- cu bile de cuai;
- prin iradiere;
- sterilizare chimic lichid.
18.Reguli generale de sterilizare
- se face doar cu aparatur medical special construit n raport cu modalitatea de sterilizare,
-vor fi folosite numai aparate de sterilizare autorizate de Ministerul Sntii.
- articolele medicale ce se vor steriliza trebuie dispuse n interiorul aparatului de sterilizare astfel nct s permit
circulaia liber a agentului de sterilizare (abur, vapori chimici, cldur uscat) n jurul fiecrui instrument
-pentru a se realiza o sterilizare corect i a nu se deteriora articolele medicale prin procesare incorect trebuie respectate
riguros indicaiile productorului referitoare la:
capacitatea de ncrcare a aparatului;
dispunerea intern a cutiilor (recipientelor de sterilizare),
ciclul de sterilizare;
tipul de articol medical care poate fi sterilizat prin metoda respectiv,
-la extragerea articolelor medicale ambalate din sterilizator se efectueaz:
verificarea indicatorilor de eficien ai sterilizrii,
lipirea unei etichete pe capac/banderol pentru a indentifica dispozitivele medicale i materialele sterilizate (se noteaz
data, sterilizatorul i persoana care efectueaz sterilizarea);
notarea n caietul de sterilizare (care atest efectuarea sterilizrii):
4

-numrul arjei i coninutul pachetelor,

-data i ora de debut i de sfrit a ciclului;
-temperatura la care s-a efectuat sterilizarea,
-rezultatele indicatorilor fizico-chimici i biologici;
-numele i semntura persoanei responsabile cu sterilizarea
- datele referitoare la ciclul de sterilizare la care a fost supus fiecare articol medical trebuie pstrate pentru o perioad de
cel puin 30 de zile, uurnd urmrirea modului in care un instrument utilizat (sau incriminat) n cadrul tratamentului
stomatologic a fost reprocesat inainte de folosire.
19.Durata meninerii strii de sterilitate
Sterilizarea cu abur sub presiune
-24 ore pentru materialele ambalate n cutii metalice perforate sau casolete cu colier,
-2 luni pentru materialele ambalate n pungi hrtie -plastic sudate;
-1 lun pentru materialele ambalate n hrtie special.
La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub presiune se verific:
-indicatorii fizico-chimici de eficien ai sterilizrii;
-vizual integritatea pachetelor
Sterilizarea cu caldura uscata
-24 h pentru materiale ambalate n cutii metalice (cu condiia meninerii acestor cutii nchise).
-2 luni pentru materiale ambalate n pungi hrtie/plastic sudate, cu condiia meninerii integritatii lor.
La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer cald se efectueaz:
-Verificarea indicatorilor de eficien ai sterilizrii: (virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic).
20.Autoclavarea. Caracteristici. Ciclurile de sterilizare
Autoclavarea este la ora actual metoda de sterilizare cea mai larg utilizat in activitatea medical, considerat
ca metod de elecie (cea mai sigur i eficient) pentru articole semi-critice i critice, termorezistente i cu rezisten
medie sau crescut la umezeal.
Efectul microbiocid al autoclavrii se datoreaz transferului de cldur latent ctre instrumentar, producnd
nclzirea rapid a acestuia i consecutiv, coagularea i denaturarea proteinelor celulare ale microrganismelor.
-Procesul implic expunerea fiecrui articol la contact direct cu aburul, la o temperatur i presiune bine determinate
pentru un interval de timp prestabilit.
-Presiunea creat n aparatele de sterilizare (valori medii de 1-2,3 atm.), servete ca mijloc de a obine rapid temperaturile
ridicate necesare pentru distrugerea rapid a microorganismelor.
Ciclurile de sterilizare:
1.115-118 C la 30 min
2.121-124 C la 15 min
3.126-129 C la 10 min
4.134-138 C la 3 min
-un ciclu complet ajunte la maxim 25-30 min
- sunt automate, programabile i se selecteaz n funcie de:
tipul de articol medical care trebuie sterilizat (instrumentar, articole textile)
modalitatea de ambalare (dispus n cutii, casolete, recipiente metalice sau ambalat n pungi sudate, hrtie,etc).
-Aparatele de autoclavare sunt prevzute cu capace ermetice rezistente la presiune-i utilizeaz ca agent de nclzire apa
distilat; pentru a reduce coroziunea pieselor de mn prin autoclavare acestea trebuie unse.
-Pentru a reduce deteriorarea suprafeelor instrumentarului metalic prin expunere repetat la temperaturi i presiuni
ridicate este indicat ca nainte de autoclavare acest tip de articole medicale (inclusiv piesele de mn), s fie acoperite cu
un strat protector de lapte siliconic neutru i netoxic, care previne apariia ruginii i prelungete durata de utilizare n
condiii optime a instrumentelor metalice de mn sau rotative.
21.Sterilizarea cu cldur uscat. Caracteristici. Indicaii
Sterilizarea prin clduri uscat distruge agenii microbieni ca urmare a oxidarii si denaturarii constituienilor
celulari i este indicat pentru articolele de uz stomatologic care pot fi afectate de cldura umed.
-ca metoda de sterilizare are o eficacitate redusa fata de autoclavare, necesitand temperaturi mai ridicate si durata mai
mare(160 C si 120 min/180 C si 60 min) a ciclurilor de sterilizare
-parametri fizici atinsi pot afecta instrumentul cu termorezistenta scazuta, dar metoda are costuri mai reduse si e
necoroziva
-articolele trebuie ambalate in cutii metalice sau de tip celulozic
- Anumite materiale i instrumente, n special cele care au componente de cauciuc sau pri n micare pot suferi
deteriorri iremediabile sau pierderi ale lubrifierii n timpul procesului de sterilizare cu cldur uscat i de aceea metoda
trebuie utilizat doar pentru articolele la care este indicat de ctre productor.
-Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide, cauciuc.
-Cldura uscat este utilizat i pentru procesarea prin incinerare a anumitor deeuri medicale infectate (celulozice,
materiale textile sau pansamente, comprese, mase plastice, etc).
5

-Acest proces trebuie realizat doar de ctre personal specializat utiliznd un aparat care este folosit doar pentru acest scop
special - nu trebuie s se fac incinerarea n dispozitivele care sunt utilizate n mod curent pentru sterilizare.
22.Sterilizarea cu vapori chimici nesaturai
Metoda autoclavare chimica-presupune incalzirea unei solutii chimice-0,23% formaldehida si 72,83% etanol+
acetona,cetona,apa si alti alcooli sau mai frecvent un ameste de 12% etilen oxid(ETO) si 88% freon-intr-o incinta ermetic
inchisa, la temperaura si presiune constanta(55 C pentru 2-4 ore)
-buna sterilizare,activa pe bacterii,virusi,ciuperci,spori,producand alchilarea P din celula microbiana si distrugerea ei
-produce coroziune,mai redusa decat autoclavarea si se poate utiliza pt articole cu termorezist.
mica(cauciuc,sticla,mat.plastic)
Dezavantaje:
toxicitate crescuta pt operator-echipament de protectie pt piele si muc si respirator.
grad ridicat de pericol de explozie
-trebuie asigurata o ventilatie eficienta a camerei de sterilizare cu dispozitive de evacuare fortata a aerului.
-instrum. metal/sticla pot fi utilizate imediat, materialele textile/poroase se impune o perioada de asteptare de 12-24 ore.
-metoda e utila in clinicile mari
23.Sterilizarea prin iradiere
-se obine prin utilizarea de radiaii ionizante (beta - de la acceleratori de particule cu energii nalte i gamma - de la surse
radioactive Cobalt60) sau neionizante (ultraviolete cu lungimi de und 240-330 nm).
-Radiaiile ionizante sunt folosite industrial pentru seturi de material moale (bariere de protecie individual - mnui,
mti, inute operatorii i cmpuri de operaie de unic folosin, comprese de tifon, tampoane, fese, rulouri de vat,
materiale de sutur, etc), soluii i medicamente pentru administrarea intravenoas, seringi de plastic, ace atraumatice,
instrumentar endodontic i rotativ care sunt ambalate etan i care rmn sterile pn n momentul utilizrii.
-Radiaiile neionizante sunt utilizate pentru sterilizarea mediului din slile n care se realizeaz intervenii invazive de
mare amploare (chirurgie, implantologie) i pentru sterilizarea "la rece" sau meninerea sterilitii instrumentelor.
-Dac pentru slile de operaie se folosesc lmpi cu ultraviolete de mare putere, pentru instrumentarul medical se
utilizeaz dispozitive compacte denumite lmpi germicideAcestea emit 85% din energie sub form de radiaii
ultraviolete ( X.=253,7 nm), al cror efect bactericid este potenat de concentrarea fasciculului iradiant pe o suprafa bine
determinat datorit reflexiei totale asigurate de pereii interni ai aparatului.
-In interval de 10 minute de expunere la radiaii se obine o bun sterilizare a instrumentarului stomatologic care a fost n
prealabil curat de orice contaminare cu substane organice.
24.Sterilizatorii chimici lichizi i instrumentarul termosenzitiv
-Articole semicritice i critice, termosensibile t cu rezisten sczut la umezeal beneficiaz (nainte de reutilizare) de
decontaminare prin dezinfectare de nivel nalt sau sterilizare, folosind la temperatur redus germicide chimice lichide tip
sterilizant/dezinfectant de nivel nalt.
-Deoarece sterilizarea chimic/dezinfectarea de nalt nivel presupun imersia complet a articolelor n lichid, dup
completarea ciclului de tratament chimic, instrumentele trebuie intens cltite cu ap steril - care pstreaz sterilizarea
(pentru a elimina reziduurile chimice potenial toxice sau iritante pentru pacient) i terse cu articole de hrtie sterile.
-Dac dup sterilizarea chimic (lichid) obiectul nu va fi folosit imediat i va fi stocat pentru o utilizare ulterioar, el nu
mai poate fi considerat steril.
-Modem, n locul articolelor termosenzitive (supori intraorali radiologici, aplicatoare de plastic, rigle intraorale, etc.) care
necesit o sterilizare chimic se recomand utilizarea de articole de unic folosin sau termorezistente (care beneficiaz
de sterilizare prin cldur).
25.Dezavantajele sterilizrii chimice
-are un efect microbiocid mai redus comparativ cu celelalte metode de sterilizare,
-manipulare pretenioas a instrumentarului sterilizat;
-lipsa ambalrii implic utilizarea imediat;
-poate produce cororziunea instrumentarului metalic;
-agenii chimici folosii pot fi utilizai empiric, deci incorect.
26.Variante de procesare a instrumentarului
A.Instrumentarul necritic Aceste articole necesit:
-ndeprteze urmele vizibile de contaminare cu un prosop i o lavet umed.
-curarea cu erveele, prosoape absorbante de brtie i ap asociat cu dezinfectant/spun, prin frecarea energic a
suprafeelor.
- o dezinfectare de nivel mediu cu un agent dezinfectant tuberculicid sau soluie clorinat 1%. Alcoolul nu este indicat ca
agent de dezinfectare, deoarece se evapor rapid i nu permite un timp de contact suficient cu obiectul contaminat pentru
a avea o aciune eficient.
B.Instrumentarul semicritic
-dup fiecare utilizare s fie curate i sterilizate prin cldur - metoda de elecie sugerat fiind autoclavarea dup fiecare
utilizare la un pacient, iar dac procesul termic le va distruge se recurge cel puin la dezinfectare chimic de nalt nivel.
6

-Din categoria articolelor stomatologice ncadrate ca instrumentar semicritic fac parte: trusa de consultaie, instrumentele
de mn utilizate n prepararea cavitilor, la manipularea, inserarea condensarea, modelarea i finisarea materialelor de
obturaie de durat, clemele de dig, separatoarele metalice, automatonul, portmatricile metalice, vrful lmpilor de
fotopolimeri-zare, linguri de amprentare reutilizabile, linguri pentru fluorizare, piesele de mn pentru profilaxie i
piesele de turaie convenional i nalt, etc.
C.Instrumentarul critic
-Aceste instrumente sunt considerate cu risc maxim de transmitere a infeciilor (pe cale sangvina n principal) i trebuie
sterilizate dup fiecare utilizare, metodele de elecie presupunnd sterilizarea prin cldur.
-Din categoria articolelor stomatologice ncadrate ca instrumentar critic fac parte: cletii, lamele de bisturiu, chiuretele,
elevatoarele, instrumentarul de detartraj manual sau ultrasonic (capetele active), ansele pentru electrocaute, frezele
dentare, chirurgicale,instrumentar endodontic de mana si rotativ,instrumentarul pt implantologie.
-Procesarea corecta prin sterilizare a instrumentarului pt o refolosire in conditii de siguranta presupune utilizarea de
metode adaptate la tipul de instrumentar procesat.
27.Monitorizarea sterilizrii. Clasificarea indicatorilor
Etapa de monitorizare a procedurilor de sterilizare trebuie si includ n mod obinuit aprecierea unor combinaii
de parametrii ai procesului mecanici, chimici i biologici, care evalueaz condiiile n care acesta s-a desfurat precum i
eficacitatea real a metodei.
Capacitatea aparaturii de a atinge parametru fizici necesari obinerii sterilizrii trebuie s fie monitorizat prin
indicatori mecanici, chimici si biologici.
Indicatorii mecanici sunt reprezentai de factorii timp, presiune i temperatur i trebuie urmrii zilnic n cadrul
procesului de sterilizare prin examinarea ceasurilor, manometrelor i termometrelor sau a nregistrrilor tiprite - la
aparatele modeme care au astfel de faciliti.
Se apreciaz doar regimul de operare normal sau modificat i nu se pot face aprecieri asupra obinerii sterilizrii.
Indicatorii chimici (indireci) denumii i integratori monitorizez un anumit parametru fizic(n special temperatura
dezvoltat n cadrul ciclului de sterilizare), fr a dovedi obinerea sterilizrii ci doar atingerea parametrilor fizici necesari
pentru sterilizare.
Ambalajele de sterilizare tip pungi de hrtie i plastic sudate prezint indicatorii chimici reprezentai pe faa
extern din hrtie sub forma unor desene tip "integratori" cu tipar repetat regulat; aceste desene au nainte de sterilizare o
anumit nuan coloristic, care vireaz ntr-o alt nuan consecutiv unei sterilizin eficiente.
Rezultatele testelor cu indicatori chimici (interni sau externi) sunt obinute simultan cu terminarea ciclului de
sterilizare.
Indicatorii biologici (direci) reprezint metoda de monitorizare a procesului de sterilizare cea mai realist deoarece
evalueaz direct eficacitatea procesului de sterilizare i nu doar ndeplinirea condiiilor fizice care ar permite realizarea
sterilizrii.
Indicatorii direci sunt reprezentai de teste cu spori (geobacillus, bacillus sp.); deoarece microorganismele de
testare sunt mai rezistente i n numr mai mare pe unitatea de suprafa dect contaminanii microbieni gsii pe
echipamentul utilizat n tratamentul stomatologic, dac se demonstreaz c indicatorul biologic a fost inactivat prin
procedeul de sterilizare, exist evidena distrugerii agenilor potenial patogeni de pe instrumentarul procesat.
28.Indicatorii indireci
denumii i integratori monitorizez un anumit parametru fizic(n special temperatura dezvoltat n cadrul ciclului de
sterilizare), fr a dovedi obinerea sterilizrii ci doar atingerea parametrilor fizici necesari pentru sterilizare.
Sunt benzi sau recipiente de substane chimice sensibile care i modific starea, culoarea sau aspectul general n
funcie de parametrul de care sunt activate dac sunt atini parametrii necesari procesului de sterilizare.
-Pentru o corect apreciere a procesului de sterilizare, indicatorii indirecti se utilizeaz i se aplica in funcie de
instruciunile productorului:
intern (cu rol de a verifica penetrarea agentului de sterilizare):
-n ambalajul instrumentarului;
-n interiorul cutiei de sterilizare
extern (utilizai n combinaie cu cel intern cnd acesta nu este direct vizibil)
-pe cutia de sterilizare sau ambalaj (band adeziv termosenzitiv ce face corp comun cu aceasta);
-in afara cutiei n incinta de sterilizare
Ambalajele de sterilizare tip pungi de hrtie i plastic sudate prezint indicatorii chimici reprezentai pe faa
extern din hrtie sub forma unor desene tip "integratori" cu tipar repetat regulat; aceste desene au nainte de sterilizare o
anumit nuan coloristic, care vireaz ntr-o alt nuan consecutiv unei sterilizin eficiente.
In funcie de capacitatea de rspuns a indicatorilor indireci, ei sunt
monoparametru - care sunt activri de modificrile unui singur parametru fizic - pe care il monitorizeaz (temperatur,
presiune) i se utilizeaz la autoclavarea cu abur sau cea chimica, precum i la metodele pe baz de cldur uscat
multiparametru - msoar doi sau mai muli parametri fizici implicai i asiguri un nivel ridicat de
control al atingerii condiiilor de sterilizare, doar pentru autoclavarea cu abur
Rezultatele testelor cu indicatori chimici (interni sau externi) sunt obinute simultan cu terminarea ciclului de sterilizare i
constituie doar un indicator precoce al unei probleme poteniale, daca aceti indicatori indireci sugereaz o sterilizare
necorespunztoare, articolele supuse procesului nu trebuie utilizate ci trebuie reprocesate
7

29.Verificarea sterilizrii prin indicatori biologici

-se utilizeaz doi indicatori biologici din acelai lot:
-unul de testare - care va fi supus procesului de sterilizare;
-unul martor - care nu va fi supus procesului de sterilizare,
-se verific repectarea indicaiilor productorului referitoare la plasarea indicatorului biologic de testare n/pe recipientul
de sterilizare;
-dup realizarea ciclului de sterilizare, cei doi indicatori, martor si de testate sunt introdui ntr-un incubator i se
urmrete nivelul de cretere bacterian;
-indicatorul martor trebuie s prezinte cretere bacterian, n caz contrar lotul de indicatori este necorespunztor i
monitorizarea sterilizrii trebuie refcut cu un lot nou de indicatori biologici
-dac indicatorul de testare nu prezint cretere bacterinn sterilizarea a fost eficieni
-dac indicatorul de testare prezinta cretere bacterian (testare pozitivi), sterilizarea nu a fost facuta eficient i trebuie
verificata respectarea indicatorilor mecanici (timp, temperaturi, presiune) si chimic trebuie efectuat un al doilea test
biologic (cu spori
-dac a doua testare este pozitiva se oprete sterilizarea prin metoda respectiva pana la remedierea defectiunii mecanice
sau pana cand se descopera eroarea de operare care conduce la teste biologice pozitive.
30.Cauzele eecurilor sterilizrii.
1.curatarea incorecta-detritus organic/anorganic,izoleaza organismele de contactul direct cu agentul de sterilizare si
interfera cu activitatea sa
2.ambalarea-impiedica penetrarea agentului sterilizant
3.ambalarea nu corespunde metodei-ambalajul se poate topi
4.ambalarea excesiva-intarzie penetrarea agentului de sterilizare
5.incercari incorecte de sterilizare-cresterea temperaturii=>intarzie penetrarea in mijlocul trusei
6.supraincarcari
7.lipsa de spatiu intre asete si pachete impiedica/intarzie contactul agentului de sterilizare cu continutul trusei
8.ciclul temperaturii incorect-.........
9....incorecte-........
31.Evaluarea eficacitatii sterilizarii
Pentru caldura uscata
-Se citete temperatura termometrului;
-Se citete virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie
-Se citete virarea culorii indicatorului "integrator" specific;
Evaluare cu test cu Bacilius subtilis o dat pe lun - se controleaz fazele procesului de sterilizare realiznd graficul
timp/temperatur al unui ciclu de sterilizare complet.
Evaluare la 6 luni- se efectueaza verificarea aparatului n prezenta tehnicianului de la o societate autorizat.
Pentru autoclavarea chimic
-se citete temperatura, presiunea i durata;
-se verific indicatorii fizico-chimici;
-pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (Bacilius stearotermofilus) pe mediu Agar-Agar(culoarea vireaza in
galben daca e + pt spori si in mov daca e pt spori)
32.Stocarea instrumentarului sterilizat
-Articolele sterilizate neambalate individual sunt susceptibile la contaminare (praf, aerosoli generai n timpul
tratamentului i minile personalului medical care le manipuleaz) i de aceea au o durat de meninere a strii de
sterilitate variabil(maxim 24 de ore) n funcie de particularitile dispozitivului de ambalare
-Articolele sterilizate ambalate individual i pachetelor de rezerve sterile de unic folosin
-trebuie s fie stocate ntr-o zon nchis, pentru materiale sterile (sertare, dulap);
-Instrumentarul i produsele medicale de rezerv nu trebuie stocate sub chiuvete sau n alte locaii unde ar putea
s se umezeasc.
- trebuie s rmn ambalate pn Ia momentul utilizrii.
-Instrumentele astfel ambalate sterilizate trebuie s fie stocate ntr-un mod care s prezerve integritatea ambalajului,
perioada de stocare fiind n general raportat :
- la data la care s-a realizat sterilizarea;
- la un eveniment care poate afecta integritatea ambalajului compromind starea de sterilitate (ambalaj rupt,
perforat, umezit).
-Calitatea materialului de ambalare, condiiile de stocare temporar, transport i manipulare reprezint factori care pot
afecta ansele ca pachetul sterilizat (i implicit coninutul su) s ii menin aceast stare.
-Toate pachetele care conin instrumentar sterilizat trebuie inspectate nainte de utilizare pentru a verifica absena
umezelii i integritatea fizic.
-Dac acestea sunt ude, rupte, perforate sau au atins accidental suprafee de mediu potential contaminate (podele,
chiuvete) nu trebuie folosite ca atare, ci se impune ca instrumentarul s fie recuratat,reambalat i sterilizat din nou.
8

-Chiar pentru metodele de monitorizare a perioadei de stocare raportate la evenimente este necesari notarea datei la care
s-a realizat sterilizarea, iar dac n cabinet sunt utilizate mai multe aparate de sterilizare, pe fiecare pachet trebuie indicat
sterilizatorul folosit, facilitnd retragerea articolelor procesate in cazul unei erori de sterilizare.
-Deoarece zona de stocare a articolelor medicale sterilizate se gsete la distan la locul de sterilizare, transportul
acestora presupune utilizarea unei mese de transfer evitnd o manipulare necorespunztoare i reducnd riscul de
deterioarare a ambalajelor prin cderi accidentale Mesele de transfer mobile trebuie s prezinte suprafee dezinfectabile,
suficient de mari pentru a putea transporta o cantitate suficient de material sterilizat i pot fi supraetajate, fiecare nivel
avnd o destinaie precis indicat (sterile/nesterile).
33.Biofilmele microbiene. Definiie. Factori favorizani
Biofilm= rezultatul natural al activitii complexe simbiotice a comunitilor de bacterii i fungi care colonizeaz
i se multiplic pe toat suprafaa intern a tubulaturii de ap, formnd un biofilm care odat format servete ca
rezervor(exemplu placa dentara)
Formarea biofilmelor este amplificat de o serie de factori:
aflux permanent de microorganisme n tubulatur prin apa din sursa general
aflux permanent de substane, nutritive care permit acumularea microbiana n biofilm;
stagnarea apei n tubulatur cnd unitul nu este utilizat faciliteaz acumularea microbiana;

rata de curgere a apei este practic nul la zona de contact cu peretele unde se formeaz biofilm;
circulaia apei n tubulatur nu se face cu presiune mrit (care ar dizloca biofilmele);
diametrul mic ai tubulaturii-proporie suprafa/volum mare care mrete suprafaa pe care se poate forma
biofilmul.
34.Metode de reducere a ncrcrii microbiene a apei
Metode temporare
Sursele de ap -lsate s curg cteva minute la nceputul fiecrei zile, 1-5-7minute, n funcie de tipul,
caracteristicile si dimensiunile sistemului de tubulatur pentru ap- ce alimenteaz cabinetul respectiv.
Orice aparat sau echipament stomatologic (conectat la ap sau aer) ce vine n contact direct cu pacientul (piese
de mn, detaftroare uftrasonice, seringi de ap/aer) trebuie lsat s funcioneze n gol minim 20-30 secunde
dup fiecare pacient i apoi dezinfectare chimic/sterilizare corespunztoare.
Refracia fluidelor orale din tubulatura de cuplare a echipamentului conectat la sistem de ap sau aer este
prevenit cu valve antireflux ce necesit o ntreinere periodic (curare prin fluaj forat).
Metode permanente (pentru a obine ap cu ncrcare bacteriana sub 500 UFC/ml):
Instalarea de sisteme de furnizare a apei (sterile) independente de sursa general de ap.
Utilizarea de microfiltre (diametrul porilor de filtrare de 0,022 uJ)-incorporate aparaturii i schimbate zilnic.
35.Tratamentul chimic al tubulaturii de ap
- periodic sau tratament de oc cu substane chimice la nivel bactericid;
- continuu (circa 20 de minute) prin aplicarea de substane chimice la niveluri care-si controleze sau s elimine biofilmele
dar care sunt sub pragul de toxicitate pt oameni
Alte variante - utilizarea de ageni de curare care s ndeprteze fizic biofilmele (n loc s acioneze ca
bactericide) i utilizarea pentru tubulaturi a unor matenate care sa limiteze adeziunea microbiana.
36.Irigarea chirurgical
-metode invazve de tratament,pentru irigare trebuie utilizata apa sterila sau ser fiziologic
-intervenie din chirurgie- i implantologie este necesara utilizarea de tubulatura intern sterilizabil sau de tubulatur de
unic folosin care s efectueze un bypass al unitului clasic
-cea mai frecvent modalitate practic dezinfectare chimica.
-toate liniile de apa care se alimineteaza din sistemul general trebuie lasate sa curga 1-5 min,dupa care trebuie
dezinfectata tubulatura interna cu subst chimice,compatibile(sa nu produca produsi secundari potential nocivi)
-substrantele utilizate in dezinfectarea chimica lucreaza pe formele planctonice si pot avea cel mult un efect biostatic
asupra biofilmelor.
37.Dispozitive ataate unitului dentar
-piesele de mn la turaie nalt sau convenional, piese pentru profilaxie, capete active pentru detartraj sonic/ultrasonic
sau pentru sistemele de abraziune cu aer, vrfuri pentru seringi de ap/aer, pot reine material biologic de la un pacient,
care poate fi eliminat n cazul utilizrii consecutive la un alt pacient producnd o contaminare ncruciat.
-sistemele de cuplare a acestor piese trebuie s fie utilizate n gol pentru 20-30 secunde pentru evacuarea mecanic a
acestor detritusuri biologice, iar piesele propriu-zise trebuie supuse sterilizrii.
-Toate instrumentele care pot fi decuplate de la unitul dentar nu trebuie procesate prin dezinfectare de suprafa sau
imersie n substane.germicida, metoda de elecie fiind sterilizarea prin cldur

-Componentele aparatelor stomatologice care pot fi contaminate cu fluide orale i care nu pot fi demontate i sterilizate n
timpul procedurilor de tratament (mnere, furtun de de aspirator, de la seringile de ap i aer, cuplele pieselor de mn)
trebuie s fie acoperite cu bariere fizice de protectie impermeanbile+ decontaminare de nivel cel puin mediu.
38.Clasificarea suprafeelor de mediu
Tip de suprafata
Definitie
De contact clinic Suprafete care pot veni in contact cu
instrumentarul contaminat,aparatura,mainile
sau manusile cadrelor medicale

De transfer

Suprafete care nu sunt atinse dar vin in

contact cu instrumentarul contaminat

Menajere

Suprafete care necesita curatare regulata,

indepartarea prafului si a detritusurilor

Exemple
-manere lampi,intrerupatoare,echipament RX,
containere reutilizabile, telefon, clanta,draperii
Necesita dezinfectare de nivel mediu
dezinfectant de spital
tuberculicid(clorurati,derivati de
amoniu,alcooli,fenoli,bromuri,iodoform)
-tavi de instrumente,mese de lucru
Necesita dezinfectare de nivel mediu
dezinfectant de spital
tuberculicid(clorurari,derivati de
amoniu,alcooli,fenoli,bromuri,iodoform)
-pereti,podele,chiuvete
Necesita dezinfectie de nivel scazut
dezinfectant de spital netuberculicid,produsi
de igienizare

39.Tehnica de dezinfectare SWS (Spray-Wipe-Spray)

Tehnica de dezinfectare SWS (Spray-Wipe-Spray), cea mai larg utilizat i acceptat a suprafeelor (menajere lavabile,
de transfer i de contact clinic) i a aparaturii i echipamentelor nesterilizabile, presupune urmtoarele etape:
1. pulverizarea/aplicarea substanei dezinfectante pe suprafaa care trebuie decontaminat;
2. tergerea energic a suprafaei cu un erveel sau prosop de hrtie pn la ndeprtarea urmelor vizibile de materie
organic;
3. ndeprtarea articolului de curare devenit deeu medical infectat;
4. repulverizarea sau reaplicarea substanei dezinfectante pe suprafaa curat;
5. lsarea dezinfectantului n contact cu suprafaa curat pentru intervalul de timp
specificat de productor;
6. tergerea energic a suprafaei pn la ndeprtarea n totalitate a dezinfectantului;
7. ndeprtarea articolului de curare - devenit deeu medical infectat
Petele vizibile de dimensiuni mici trebuie ndeprtate cu material absorbant de tip erveele sau prosoape de
hrtie care dup utilizare trebuie depuse n containere ermetice etichetate ca reziduuri clinice contaminate. Suprafeele
neporoase (podele, perei) curate i decontaminate prin dezinfectare de nivel sczut sau intermediar - hipoclorit de
sodiu1%.
40.Protocol de curare a contaminrilor masive
-se recomand ca dup o curare iniial a malariilor organice utiliznd articole de curare obinuite (mopuri, glei,
soluii, perii), s se aplice tehnica de decontaminare SWS de 2 ori la intervale de cel mult 1 or, perioad n care trebuie
evitat accesul n zona respectiv a pacienilor i al personalului medical neimplicat n decontaminare.
zon "uscat" (sal de tratament, de ateptare), n ideea limitrii producerii de aerosoli n timpul manoperelor de
curare i decontaminare se recomand iniial utilizarea de preparate granulare, care produc niveluri ridicate de
clor (10000ppm) i care pot conteniona fluidele vrsate (un scule de produs poate acoperi o arie cu diametrul
de 10cm).Dup ndeprtarea materialului biologic absorbit se realizeaz SWS
zon "umed" (sli de baie, toalet) fluidele vrsate trebuie s fie atent ndeprtate, de preferin n sistemul de
scurgere i zona contaminat trebuie curat i dezinfectat corespunztor.
41.Indicaiile tehnicilor de barier
Articolele medicale i nemedicale care:
-vin n contact direct cu pri ale corpului sau cu fluide corporale provenite de la pacient n timpul tratamentului
stomatologic;
-au contact indirect accidental cu produse biologice ale pacientului;
-pot constitui elemente de transmisie ncruciat datorit contactului cu minile operatorului;
-nu pot fi sterilizate sau procesate prin imersie (sterilizare la rece/dezinfectare de nalt nivel) trebuie s beneficieze de o
limitare a contaminrii cu microorganisme patogene prin utilizarea de bariere fizice de protecie.
-PRACTIC pentru suprafee de contact clinic dificil de curat i toate suprafeele de transfer
42.Clasificarea barierelor de protecie pentru aparatur medical
Barierele de protecie pentru echipamente i aparatur medical sunt reprezentate de
10

-elemente neindividualizate semistandardizate

-prezentate sub form:
= de role (se decupeaz la forma i dimensiunea necesar;
=forme dreptunghiulare predecupate;
-realizate din folii de plastic, aluminiu, hrtie impermeabilizat, hrtie dublat cu plastic (polietilen)
autoaderent;
-cu ele se izoleaz (prin acoperire) scaunul stomatologic, tetiera, braele, elementele de comand manuale
(ntreruptoarele) unitului dentar, mnerul lmpii, suprafeele aparatului stomatologic nvecinate scuiptorii.
-Elemente individualizate standardizate pentru scaunul stomatologic i aparat
-sunt elemente de acoperire pentru izolare realizate din TNT;
- au dimensiuni universale pentru fiecare component
-sunt uor de aplicat i fixat cu sisteme elastice;
-izolatoare cilindrice din plastic care se sigileaz ermetic la capete cu band adeziv pentru aspiratoarele
chirurgicale i cordoanele de cuplare ale pieselor de mn de turaie joas i nalt;
-izolatoare din polietilen cu forme adaptate geometric(dreptunghiulare,cilindro-conice) care se sigileaz ermetic
la capete cu band adeziv pentru aparatur
-elemente de izolare din latex (cilindrice conice) asemntoare unui deget de mnu care se ruleaz pe prile
care asigur priza minii operatorului i care vin in contact intim sau de vecintate imediat cu esuturile sau produsele
biologice ale pacientului.
Barierele fizice nu modific clasificarea instrumentului (critic, semicritic) sau nivelul necesar de
dezinfectare/sterilizare i este necesar schimbarea tuturor elementelor de izolare-cnd se ncepe tratamentul unui alt
pacient.Dup ndeprtarea mnuilor de consultaie i igienizarea minilor, personalul medical trebuie s aplice
dezinfecteze corespunztor suprafeele respective i s aplice noi bariere de protecie nainte de urmtorul pacient.
43.Deeurile menajere generale
-reziduurile care nu au fost n contact direct cu pacientul sau cu produse biologice de la pacient i nu prezint risc major
(chimic, biologic) pentru mediu sau persoanele care le manipuleaza
-colectarea i transportul - saci de gunoi rezisteni verde, gri nchis sau negru pot fi nchii ermetic prin legare sau
aplicarea de folie autoadeziv, evitndu-se mprtierea n timpul manipulrii.
-procesarea reciclarea materialelor, prin incinerare, groapa de gunoi;
Deeurile menajere care prin natura lor pot aduce atingeri imaginii pacienilor sau cadrelor medicale dintr-un
cabinet sunt considerate deeuri confideniale i trebuie s fie tocate i incinerate.
44.Clasificarea deeurilor medicale
-trebuie separate de alte reziduuri (menajere) pornind chiar de la punctul de producere
-sunt diferite din punct de vedere a! gradului de infectare sau de toxicitate:
- deeuri clinice -reziduuri contaminante, (infectate) cu risc crescut;
- deeuri citotoxice;
- deeuri radioactive;
-Fiecare tip de deeu beneficiaz de o colectare, ambalare, manipulare i procesare diferit n funcie de particularitile
sale
-Codificare: coloristic i prin simboluri internaionale pentru codificarea deeurilor (elemente standardizate de
recunoatere), care trebuie s fie dispuse pe ambalaje la loc vizibil
-Urmtoarele deeuri vor fi. Considerate deseuri clinice :
-reziduuri infectante (contaminante cu risc crescut):
-materiale contaminate de pacieni care au o boal transmisibil cunoscut
-culturile i stocurile de agenti infectanti, inclusiv specimenele biopsice containerele si recipientele utilizate n
manipularea i transportul acestor specimene
-sngele uman, derivai ai sngelui i alte componente sangvine
-reziduuri patologice- esuturi, os. dinti si fluide corporale ce sunt ndeprtate in cadrul interventiilor invazive
-toate articolele ascutite nereutilizabile(includ si seringile hipodermice,ace traumatice, pipete pahare sau
recipiente de sticla sparte,lame de bisturi)care au fost utilizate in tratamentul pacientilor sau care au venit in contact cu
agentii infectiosi
-alte reziduuri considerate de medic ca infectate
45.Caracteristici ale containerelor pentru reziduuri solide ascuite
Containerele(refolosibile)sau din carton(de unica folosinta), rezistente la perforari si care pot fi ermetic inchise
cu capac, sunt de culoare galbena si care prezinta indicativul de biorisc corespunzator.
Trebuie asezate cat mai aproape de locul de utilizare a articolelor medicale care vor deveni deseuri.
-trebuie sa fie atent igienizate de fiecare data cand sunt golite,exceptie cazul in care suprafata interna a fost protejata in
totalitate prin saci de plastic sau alte dispozitive izolante care au fost indepartate odata cu deseurile
46.Prevenirea accidentelor prin nepare
-imediat dupa terminarea manoperei stomatologice la care au fost utilizate articole medicale critice(lame,ace) sa fie
acoperite cu elemente de protecte furnizate de producator
11

-lamele de bisturi se pozitioneaza direct in ambalaje de carton intarit fara o ambalare suplimentara
-acele de seringa se reacopera cu capacul de protectie sustinut de un dispozitiv de contentie.
-pentru acele atraumatice cu dublu cap ascutit se utilizeaza aceeasi metoda bimanuala,acoperind initial cu capacul de
protectie sustinut de dispozitivul de contentie,portiunea de ac utilizata in adm.parenterala,in etapa a2a,cu acelasi
dispozitiv,acoperim portinea care a venit in contact cu anestezicul
-daca nu exista un astfel de dispozitiv,capacul de protectie se lasa pe suprafata campului de lucru si acul se acopera
printro metoda unimanuala
47.Deeuri medicale neascuite
-reziduurile solide neascutie contaminate cu sange,saliva sau alte fluide corporale de la pacient(manusi,masti, halate de
unica folosinta, lame linguale,elemente de bariera fizica, comprese de tifon, rulouri de vata, campuri operatorii)trebuie
colectate in saci de plastic rezistenti,de culoare galbena,impermeabili,sigilati ermetic pentru a preveni contactul uman,
dispui in containere refolosibile din mase plastice ( trebuie s fie atent igienizate de fiecare dat cnd sunt golite).
-Aceti saci trebuie s prezinte indicativul de biorisc corespunztor i trebuie s fie sigilai (prin legare cu fir ataat, folii
autoadezive sau alte sisteme) imediat dup umplere, nainte de deplasarea din zona de producere (sala de tratament).
-Eventuala contaminare extern a acestui tip de sac perforarea sau ruperea sa impun utilizarea unui al doilea sac de acelai
tip n care se introduce sacul compromis.
-Manipularea deeurilor clinice neascuite astfel colectate trebuie s se realizeze de ctre personalul medical auxiliar sau
de ntreinere echipat cu elemente de protecie individual (mnui menajere i or de plastic peste inuta de protecie)
-Transportarea sacilor cu deeuri ctre zona de stocare se va face dup ce acestea au fost umplute (sau n caz de necesitate
i mai des), doar n perioadele de timp dintre dou edine de tratament nu n timpul tratamentelor efectiva.
-Procesarea deeurilor clinice neascuite- incinerarea
48.Stocarea deeurilor
Toate deeurile patologice trebuie colectate n containere opace, pentru a se limita contactul vizual direct cu
acestea.
-n funcie de caracteristicile deeurilor clinice (infeciozitate, citotoxicitate), pe lng colectarea care se face n
containere (recipiente) codate coloristic i prin simboluri diferite, procesarea se va realiza printr-o metod concordant cu
gradul de patogenitate al deeurilor respective.
-Deeuri lichide clinice necitotoxice pot fi golite cu grij n scurgeri speciale care fac legtura cu sistemul de canalizare
general sau toaleteDeoarece nu exist o eviden clar a transmiterii agenilor sangvini prin contact direct cu elementele
sanitare de canalizare i pentru c aceti ageni patogeni, n special viruii nu sunt stabili timp crescut n mediul
extracorporal, se consider o metod sigur de eliminare a acestui tip de deeuri medicale lichide.
-Consecutiv colectrii, deeuriie pot fi stocate temporar maxim 24 - 43 ore apoi transportate i procesate n funcie de
gradul de risc pe care l prezint n maxim 72 de ore.
49.Manipularea dinilor extrai
Dinii extrai - deeuri clinice anatomo-patologice, reziduuri medicale cu potenial de contaminare mrit pentru
manipulare, transport, stocare, procesare trebuie aplicate precauiile universale.
Pentru procesul educaional dinii trebuie curai de urmele viabile de snge sau material organic i meninui n
stare hidratat ntr-un container ermetic nchis.
-Pentru dezinfectarea extern se poate folosi un lichid germicid (glutaraldehid, hipoclorit de sodiu 5,25%) care totui, nu
este eficient pe structura pulpar; de asemenea, fenolii i diluiile 10% de hipoclorit de sodiu nu sunt considerate
amestecuri eficiente pentru dezinfectare.
-dinii trebuie s fie sterilizai prin cicluri de autoclavare de 40 minute (minimi 100C)-implicaii nefavorabile asupra
proceselor de adeziune i retenie micromecanic a materialelor dentare.
-sunt preferai dini fr obturaii de amalgam deoarece acetia pot fi sterilizai n condiii de siguran prin autoclavare.
Dinii ce conin obturaii de amalgam nu trebuie s fie sterilizai prin cldur ci imersia n 10% formalin pentru 2
saptamani
50.Dispozitivele de unic folosin
Echipamentele, instrumentarul i articolele medicale sterile de unic folosin trebuie s fie utilizate n toate
tratamentele stomatologice n care situaia clinic dicteaz acest lucru:utilizate- la un singur- pacient,dup terminarea
manoperei la care au fost folosite sunt considerate deeuri medicale, fr a se ncerca reprocesarea (prin curare,
dezinfectare, sterilizare) si reutilizarea la un alt pacient.
In mod uzual n categoria articolelor de unic folosin sunt ncadrate:
-elementele utilizate pentru realizarea izolrii:
aspiratoare de saliv;canule de aspirator chirurgical; folie de diga,
absorbante locale, rulouri, comprese, mee.
-instrumentar pentru administrri de subtane medicamentoase pe cale parenteral:
ace atraumatice de sering;seringi cu ac din material plastic; carpule cu anestezice;
seturi pentru administrri intravsnoase
-instrumentar de profilaxie
Perii, cupe, anse,
12

-varfuri de spray ap/aer;

-elemente de conformare coronar:
cape, benzi de celutoid;pene interdentare.
-cmpuri operatorii, material de sutur, ace de sutur, lame de bisturiu, etc.
Se consider c orice articol medical sau instrument care a penetrat tegumentul, membranele mucoase sau alte
esuturi trebuie ca dup utilizare s fie scos din uz i tratat ca deeu medical n funcie de riscul de contaminare pe care l
prezint i materialul din care este confecionat.
In situaiile n care articolele de unic folosin sunt.scoase din ambalajul steril n care sunt furnizate de
productor fr a mai fi utilizate n cadrul edinei de tratament respective este recomandabil a nu se ncerca utilizarea sa
ulterioar (la un alt pacient), deoarece toate metodele de stocare n afara mediului steri) oferit de ambalajul iniial prezint
un risc-crescut de contaminare.
51.Apele de gur n reducerea transmiterii infeciilor
-Utilizarea apelor de gur antimicrobiene nainte de orice intervenie stomatologic are rolul de a reduce numarul de
microorganisme pe care pacientul le poate elimina sub form de aerosoli sau picturi (stropire,improscare) care sunt
forme de transmitere a microorganismelor ce faciliteaz contaminarea
-cltirea gurii cu astfel de ape poate reduce numrul de microorganisme introduse n circuitul sangvin al pacientului n
cursul interveniilor invazive.
-Instrumentarul rotativ, aparatele de detartraj i seringile de ap/aer creeaz un spray vizibil ce conine n principal
particule mari de ap, saliv, snge, microorganisme i alte detritusuri; acest jet disipat de substane se deplaseaz pe
distane scurte i se depune rapid pe podea, suprafee operatorii nvecinate, pe pacient sau pe personalul medical.Poate
conine i aerosoli care constau n particule cu diametrul sub 10um, necesit pentru generare o cantitate semnificativ de
energie, nu sunt vizibile cu ochiul liber, pot rmne n stare aeropurtat timp ndelungat i pot fi inhalai. Aerosolii nu
trebuie confundai cu particulele mari de ap care alctuiesc trunchiul principal al sprayului produs de instrumentarul
medical.
-Pentru reducerea formrii de picturi, aerosoli i reducerea riscului de stropire se folosesc digile dentare, evacuarea
aerului de vitez crescute i poziionarea pacientului
-Cltirea cu ape de gur cu efect antimicrobian prelungit (gluconat de dorhexidin 0,12%, uleiuri eseniale, povidone-iod)
poate reduce nivelul de microorganisme orale generate n timpul procedurilor stomatologice cu instrumentar rotativ.
-Cltirea este benefic nainte de proceduri ce utilizeaz cupe de profilaxie sau detartroare ultrasonice deoarece diga nu
poate fi utilizat pentru a limita producerea de aerosoli j stropirea
-Cltirea cu ape de gur cu. efect antimicrobian prelungit are un rol limitat n reducerea numrului de microorganisme n
bacteriemiile induse de cauze dentare i asigur un suport limitat ca adjuvant la pacienii cu risc de endocardit
bacterian.
52.Clasificarea manoperelor stomatologice n funcie de nivelul de risc
Nivel de risc
Procedura terapeutica
Risc ridicat
Orice manopera invaziva submucozala realizata cu instrumentar ascutit,actionat manual sau care
intereseaza structurile osoase anfractuase in zonele cu acces sau vizibilitate directa
reduse(interventii de mica/mare chirugie BMF,orala,implanto.intreventii de urgenta pe pac.
necooperanti)
Risc variabil
Manopere uzuale(exclusiv examinare),extractii,inerventii periodontale
Risc redus
Consultatie,Palpare teg. Intact,Examinare intraorala(manusi!),realizarea de anestezie
locala(manusi!)
53.Controlul infeciilor lucrrilor protetice
Lucrrile protetice i articolele utilizate n realizarea trebuie considerate ca potenial contaminate n urma
contactului direct al acestora cu pacientul
Precauii standard, pentru a preveni expunerea personalului la agenii infectani:
1.Toate lucrrile protetice i ortodontice (indiferent de stadiul - faza de lucru) trebuie ca initial, la primirea n laborator
(dup contactul cu pacientur); s fie curate de snge, saliv i alte detritusuri prin cltire cu jet difuz de ap i
dezinfectate cu un dezinfectant de nivel intermediar, iar nainte de ieirea din laborator (nainte de contactul cu pacientul)
s fie cltite atent.
2.Pn la realizarea propriu-zis a dezinfectrii personalul medical trebuie
-s poarte echipament individual de protecie (mnui, masc, protecie ocular,. mbrcminte de protecie), iar
dezinfectanii trebuie s fie alei astfel nct tehnica de dezinfectare (tip de substan, concentraie a soluiei, timp de
contact), s nu interfere chimic i deci s afecteze stabilitatea materialelor de amprent.
-Agentul de dezinfectare ales nu trebuie s aib efect asupra stabilitii dimensionale a materialelor de
amprent(hidrocoloizi)i. trebuie s acioneze ntr-un timp rezonabil (16-30 minute).
-Hidrocoloizii ireversibili pot rezista la contaminarea cu virui sau saliv dac n apa -utilizat pentru -mixarea
materialului- a fost adugat un dezinfectant pe baz de iod sau clorhexidin.
Pentru dezinfectarea propriu-zis:
13

-amprentele t nregistrrile de ocluzie in cear pot fi introduse in soluii de hipoclorit 1 % sau pot fi pulverizate cu soluii
de glutaraldehid 0,13% i lsate n contact pentru o perioad de 10-30 de minute, urmnd ca nainte de utilizare s fie
cltite abundent cu jet difuz de ap;
-modelele turnate din gips (de obicei dur tip Moldano), pot fi introduse n hipoclorit de sodiu 5,25% pentru 1 or sau
glutaraldehid 0,13% pentru 30 de minute.
Articole termorezistente care vin n contact cu mucoasele orale sau tegumentele pacienilor (linguri metalice de amprent,
arc facial de transfer, etc.) trebuie sterilizate nainte de a fi refolosite la pacient.
Instrumentarul de laborator rotativ utilizat pe lucrrile protetice potenial contaminate (freze, pietre, discuri, instrumentar
de finisare) trebuie sterilitate sau dezinfectate de nivel nalt. Instrumentarul care nu vine n mod normal n contact direct
cu pacientul sau cu lucrrile protetice potenial contaminate i care nu suport sterilizare prin cldur (articulatoare,
strunguri) trebuie s fie curate i s beneficieze de dezinfectare de nivel sczut.
Vasele de presiune si bile de ap care sunt n mod special susceptibile la contaminarea cu microorganisme, trebuie s
fie curate i dezinfectate cel puin zilnic, iar suprafeele de mediu trebuie s fie curate i dezinfectate la fel ca zona de
tratament din cabinetul de medicin dentar.
54.Controlul infeciilor n pregtirea expunerii radiologice
Expunerile radiologice n stomatologie trebuie efectuate folosind precauiunl universale:
-elementele de protecie personal (mnui, masc, protecie ocular i inut clinic);
-sterilizarea echipamentului folosit;
-dezinfectarea suprafeelor i a aparaturii;
-utilizarea de tehnici aseptice de lucru nainte, n timpul i dup expunerea senzorului.
Protocolul de
A.Pregtirea cabinetului radiologie
-dup o splare corespunztoare a minilor,se pun mnui menajere;
-se dezinfecteaz scaunul dentar, tubul i cilindrul radiologie, butonul de activare i intreruptorul de putere al aparatului
cu un dezinfectant de nivel redus i lavete absorbante uscate dup tehnica SWS.
-se aplic elemente de barier fizic de unic folosin:
-pe poriunile de scaun care vor veni n contact direct cu tegumentele pacientului (tetier, cotier);
-pe ntreruptoarele de control;
-pe tubul,conul sau cilindru radiologie;
-pe senzorul radiologie digital direct tip CCD sau indirect tip plcu cu stocare de memorie (n cazul utilizrii
tehnicilor digitale este necesar utilizarea de barier de protecie i pentru tastatura computerului)
-se ndeprteaz mnuile l se realizeaz igiena corespunztoare a minilor;
-se aduc i se aeaz pe un cmp steril (nu direct pe suprafaa mobilierului sau a aparaturii radiologice) toate elementele
sterile necesare pentru realizarea RX (bloc de ocluzie, sisteme port-senzor, rulouri de vat, filme dentare i un recipient
din plastic (pahar de unic folosin))
-se aeaz pacientul n scaun echipat cu or de plumb i guler tiroidian de protecie;
-se spal minile se aplic mnui de consultaie, ochelari, masc i celelate elemente de protecie individual;
-se realizeaz expunerea radiologica.
B.Dup expunerea radiologica
-dac s-au folosit tehnici digitale se ndeprteaz folia de protecie de pe senzor;
-dac s-au folosit filme fr nveli de protecie, se aplic filmul n paharul de plastic;
-dac s-au folosit filme cu nveli de protecie (folie transparent autocolant din material plastic)
se depune filmul pe un erveel/prosop de hrtie, se terge i se usuc fluidele rmase pe nveliul de
protecie;
se desface nveliul de protecie acionnd la nivelul tieturii n V aflat n centrul feei neexpuse a filmului
(orientat spre cavitatea bucal);
se las s cad. filmul n paharul de plastic, fr a-l atinge cu mnuile contaminate;
se ndeprteaz nveliut de protecie i se va procesa ca deeu infectat.
-se ndeprteaz mnuile i echipamentul de protecie;
-se realizeaz igiena corespunztoare a minilor;
-se ndeprteaz orul de plumb i gulerul tiroidian de protecie;
-se aplic mnui de consultaie i se transport recipientul de plastic cu filmul n camera obscur.
C.In camera obscur
dac s-au folosit filme fr nveli de protecie:
= se desface ambalajul extern al filmului avnd grij s nu atingem suprafaa filmului i l lsm s cad pe un servetel
curat de hartie;
= se ndeprteaz mnuile i se face igiena minilor,
= se proceseaz filmul dup tehnica proprie.
dac s-au folosit filme cu nveli de protecie:
= se desface ambalajul extern al filmului folosind mnui de consultaie curate;
= se proceseaz filmul dup tehnica proprie.
D. Pregtirea cabinetului radiologie pentru o nou expunere
-se ndeprteaz elemente de barier fizic de unic folosin i dezinfecteaz suprafeele aparaturii radiologice;
14

-se dezasambleaz sistemele port-senzor n prile componente i se realizeaz dezinfectarea, dup indicatiile
productorului;
-se ambaleaz i sterilizeaz sistemele port-senzor prin autoclavare.
55.Protocol general de control al infeciilor nainte de tratamentul pacientului
-Lsai s funcioneze n gol sursele de ap ale aparatului dentar pentru cteva minute.
-Folosii bariere fizice pentru a preveni.contaminarea i proceduri de dezinfectare (atent cu materiale corespunztoare,
dezinfectnd de sus n jos), pentru suprafeele de mediu din cabinet ntre dou edine de tratament
-Dezinfectai lucrrile protetice primite de la laborator.
-Obinei un istoric medical amnunit al pacientului i ntocmii o foaie de observaie complet.
-Pregtii din timp sau solicitai personalului medical auxiliar aparatura sau echipamentele medicale pe care le vei utiliza
n funcie de specificul cazului clinic.
-Alegei instrumentar necesar pentru consultaie nainte de punerea mnuilor, apoi atingei doar sursa de lumin, lame
pentru limb sau oglinzi dentare sterile.
-Nu atingei pacientul care trebuie s fie examinat; dac se atinge persoana, mnuile trebuie s fie schimbate nainte de
examinarea urmtorului pacient.
-Dac este necesar modificarea poziiei- pacientului care este consultat pentru ca medicul s aib o mai bun vizibilitate,
solicitai deplasarea pacientului dnd indicaii orale i evitai atingerea pacientului.
56.Protocol general de control al infeciilor n timpul tratamentului
-Tratati toti pacienii ca potenial infectai (aplicai-precauiile universale i precauiile adiionale n funcie de
particularitile cazului clinic)
-Utilizai echipament individual de protecie (purtai jachet curat cu mneci lungi i guler nalt sau halate de unic
folosina peste hainele de strad).
-Purtai elemente de protecie ocular (ochelari, scut facial i masc facial) sau tehnici de barier cnd se anticipeaz
contactul cu fluidele corporale sau membranele mucoase ale pacienilor.
-Evitai n timpul consultaiei atingerea ochelarilor de protecie a mtilor sau a scuturilor faciale.
-Utilizai articole de unic folosin ori de cte ori este posibil.
-Folosii mnui de unic folosin n camera obscur pentru a manipula filmele radiologice potenial contaminate fr a
atinge direct filmul.
-nlocuii masca dac se umezete de la respiraie sau dac este vizibil patata sau contaminata.
I.Reduceti contaminarea aeriana sau hidrica
-Reducei la minim formarea de jeturi,picaturi, aerosoli i evitai stropirea, mprocarea cu fluide biologice. Realizai
izolarea dinilor prin metoda cu dig. Utilizai aspiratoarele chirurgicale (cu debit crescut).
II.Protejati mainile
igienizai minile nainte i dup ndeprtarea mnuilor,
schimbai mnuile la fiecare pacient:
nu utilizai mnui rupte, tiate sau perforate;
evitai rnirea minilor.
III.Evitai lezarea cu instrumentar ascuit:
manipulai, utilizai i decontaminai cu atente instrumentarul ascuit;
nu ndoii sau rupei manual acele de sering;
pentru reacoperirea acelor cu capacul protector din material plastic,utilizati tehnici care evita accidentele
daca reaplicarea capacului nu este realizabil,.aplicai acele descoperite pe un cmp diferit ce va fi manipulat
corespunztor;
dup utilizare plasai toate articolele tioase ntr-un recipient rezistent la perforri.
57.Protocol general de control al infeciilor dup tratamentul pacientului
-Utilizai mnui menajere i echipament- de protecie individual pentru decontaminarea instrumentarului, aparaturii
i suprafeelor din cabinetul stomatologic.
-Curai i dezinfectai instrumentarul stomatologic cu atenie.
-Sterilizai instrumentele:
critice - care penetreaz esuturile moi sau osul;
cnd este posibil, toate cele care vin n contact cu fluidele corporale sau membranele mucoase ale pacienilor sau care
au fost contamnate de secreiile pacienilor; n toate celelalte situaii utilizai o dezinfectare de nivel corespunztor;
monitorizai sptmnal sterilizarea cu indicatori biologici,
-Decontaminai piesele de mn i evacuai lichidele stagnante n tubulatura de ap:
lsai.s funcioneze .n gol (pentru eliminarea lichidului stagnant) piesele de mn, uniturile, detartroarele ultrasonice,
seringile de ap aer, pentru 2-3 minute la nceputul fiecrei zile de lucru i 20-30 secunde ntre edinele d tratament ale
pacientilor
curai i sterilizai aparatura de detartraj;
utilizai seringi de aer/ap de unic folosin; dac nu, efectuai o curare atent i sterilizare sau cel puin dezinfectare
de nivel corespunztor;
curai i sterilizai piesele de mn.
15

-Manipulai cu grija instrumentarul ascuit de unic folosin: punei .instrumentarul ascuit intact (ace, lame de bisturiu)
n containere rezistente la perforare nainte de procesare/aruncare.
-Decontaminati suprafetele de mediu
ndeprtai elementele de barier fizic de pe suprafeele de contact;
dezinfectani aceste suprafee cu un agent chimic corespunztor situaiei;.
schimbai barierele fizice de protecie de pe unitul dentar, aparatura radiologica.
-Decontaminai articolele protetice: cltii i dezinfectai amprentele, nregistrrile de ocluzie, toate celelalte articole ce
vor fi trimise la laboratorul de tehnica dentar.Comunicai laboratorului de tehnic dentar programul de control al
infeciei (metod, tehnic, materiale utilizate, precauii speciale necesare).
-Procesai nmod corespunztor detritusurile contaminate:
vrsai deeurile medicale fluide-snge, fluidele absorbite i alte lichide ntr-o scurgere conectat la sistemul central de
evacuare;
plasai reziduurile solide contaminate cu snge saliv n saci impermeabili sigilai.
58.Din ce este format complexul pulpo-dentinar i care sunt caracteristicile acestuia
-dentina-tesut mineralizat de origine mezenchimala care e supus unor permanente restructurari atata timp cat dintele isi
pastreaza vitaliatea
-pulpa dentara-tesut conjunctiv lax care deriva din palipa mezenchimala si care are o structura asemanatoare cu aceea a
celorlalte tesuturi conjunctive ale organismului.E delimitata la exteriorul dintelui de dentina si comunica prin zona apicala
cu economia generala a organismului.
-legatura dintre dentina si t.pulpar e realizata structural de prezenta prelungirilor citoplasmatice ale celulelor
odontoblastice in canaliculele dentinare
Particularitati:
1.pulpa dentara e adapostita intr-o cavitate cu pereti rigizi,inextensibili
2.circulatia e de tip terminal
3.SN e bine reprezentat
4.pulpa dentara e caracterizata printr-o labilitate structurala,in contextul legaturii sale morfofunctionale cu dentina
59.Funciile esutului pulpar
1.formativa-formarea dentinei primare,secundare si de reactie de catre odontoblasti embrionari
2.de aparare-formarea dentinei de reparatie de catre odotoblastii de inlocuire
3.defensiva-la actiunea factorilor chimici,mecanici, electrici, bacterieni
4.mentinerea structurii si functionalitatii normale a dentinei si a tes.pulpar
5.de nutritie-e asigurata de limfa dentinara prezenta in canaliculele dentinare
6.neurosenzoriala-transmiterea inf. Dureroase la nivel central, in urma unor agresiuni patologie(carii, abraziuni,
eroziuni)sau iatrogene(indepratarea tesuturilor alterate,prepararea dintilor in scop protetic)
7.supraveghere imunitara a tesutului pulpar
60.Care sunt celulele pulpei dentare
celule dentinogenetice-odontoblastii primari,celulele fiice nonodontoblastice din zonabogat celulara a regiunii pulpare
periferice cu proprietati dentinogenetice
celulele de baza ale tesutului pulpar
-nutritive-fibroblastii zonei pulpare centrale
-senzoriale-celule neuronale,celule asociate fibrelor nervoase mielinice si amielinice
-asociate vascularizatiei-celule entoteliale,pericite
-de aparare-dendritice,macriface,limf T
-mezenchimale nediferentiate
61.Structura zonei periferice, celulelor odontoblaste
-formata din celule odontoblaste,inalt diferentiate,responsabile de formarea dentinei,incepand cu dentina embrionara si
post-natala si continuand cu reparatia sa atata timp cat organul pulpar e vital.
-la periferia pulpei se afl iniial un sigur strat de odontoblati, cu aspect de palisad. Odat cu intrarea inn funcie a
dintelui, n poriunea coronar a pulpei dentare odontoblastii se aglomereaza i vor avea un aspect pluristratificat, odat
cu depunerea de dentina funcional.Pluristratificarea determina o diminuare a volumului camerei pulpare i este un
fenomen care nsoete mbtrnirea esutului pulpar.
-odontoblastii au un aranjament, o distribuie i o form care difer n funcie de regiunea, pulpara n care se afl. In
.zona pulpei coronare odontoblastii sunt pluristratificati, au un corp celular de form.alungit, cilindric, piriforma,cu
nucleul mare situat bazal in canalul radicular.Pe masura ce se apropie de zona apical aspectul pluristratificat este mai
srac, celulele odontoblaste sunt mai puine, mai scurte, cubice sau plate, cu nucleu central.
-n partea bazal a celulei odontoblaste se afl un nucleu ovalar si n interiorul citoplasmei exist organite celulare bogat
reprezentate,care demonstreaz activitatea sa secretorie (complex Golgi supranuclear, mitocondrii,RER bine dezvoltat,
numeroi ribozomi)
-Zona celular situat spre dentina se continu cu o prelungire citoplasmatic denumit fibra Tomes, care are o membran
celular plasmatica. Aceast prelungire are dou zone:
16

-o zon bazal n predentin

-o zon inclus n interiorul canaliculelor dentinare ale dentinei mineralizate.
62.Funciile odontoblastului
1) funcia secretorie
a.Secret substane pe care le elimin prin peretele membranei celulare
b.enzime necesare procesului de mineralizare (fosfataza alcalin i acid)
c.enzime necesare proceselor metabolice (ale glicolizei anaerobe, ale ciclului Krebs)
d.componente ale substanei fundamentale (arninoacizi, iono minerali, lipide, acid hialuronic, acid condroitinsulfuric)
e.componente care particip la formarea colagenului dentinar i a predentinei (precolagen)
2)funcia senzorial
- celula odontoblastic nu este o celul nervoas. Corpul celular i prelungirile sunt n contact cu terminaiile nervoase,
receptori pentru transmiterea durerii.
-Cnd celulele odontoblaste sunt lezate sau iritate ele pot produce stirnuli care sunt percepui de terminaiile nervoase
libere care au contact cu oricare parte a odontoblasului. Stimulul va determina eliberarea de ctre odontoblast a unei
substane neurotransmitoare care modific permeabilitatea membranei terminaiei nervoase libere i apare un potenial
de aciune.
-Un alt tip de stimul poate fi deformarea mecanic a odontoblastului (corp celular sau prelungire) care acioneaz prin
transformarea energiei mecanice n diferen de potenial.
-Odontoblastul cu prelungirile sale i fibrele nervoase A funcioneaz mpreun ca uniti senzoriale intradentare putnd
fi considerate ca formnd o capsul senzorial periferic pulpo-dentinar" deoarece nvelesc complet la periferie organul
pulpar i se distribuie n dentin prin canaliculele dentinare pn la jonciunea amelo-detinar.
3)funcia dentinogenetic
-odontoblati primari care apar odat cu formarea mugurelui dentar
-odontoblati secundari de nlocuire sau odontoblati din generaia a doua
-au originea din celulele fiice provenite din ultima diviziune a preodontoblatilor prezeni n zona
subodontoblastic
-din diferenierea celulelor ne-specifice de la nivelul pulpei dentare_(celule mezenchimale nedifereniate,
fibroblati, pericite).
63.Zona subodontoblastic acelular (stratul Weil)
Zona situata imediat sub cea a celulelor odontoblaste,e sarac acelulara,are cca 40 um grosime si e prezenta mai ale la
nivelul coarnelor pulpare.Contine
-prelungiri citoplasmatice ramificate emise de celulele situate in zona pulpara subadiacenta
-o mare parte din plexul capilar subodontoblastic-capilarele patrund pana la stratul celulelor odontoblaste
-ramuri terminale ale fibrelor nervoase senzitive si autonome(plex Raschow)-ramurile terminale ajung pana in
canaliculele dentinare
-plexul fibrilar format din fibre Korff care sunt fibre de reticulina mai groase
64.Zona bogat celular (stratul Hohl)
-strat de grosime mica,bogat in celule-fibroblaste,celule mezenchimale nediferentiate,histociti si celule dendritice care
asigura supravegherea imunitara a tes.pulpar.
-zona traversata de fibre nervoase amieleinice si vase sang capilare.Pe fata interna se continua cu parenchimul pulpar
central
-celulele au forma rotunjita sau ovalara si prezinta prelungiri citoplasmatice care pot stabili contacte memb. cu celulele
odontoblastice(jonctiuni comunicante)
-exista celule fiice nonodontoblastice produse in cursul celei de-a 2a mitoze a preodontoblastilor.Nu dau nastere la
odontoblasti deoarece se gasesc la distanta de mb bazala.Cand odontoblastii primari sunt distrusi ca urmare a unei
agresiuni vor da nastere la odontoblasti de inlocuire,fiind responsabili de formarea dentinei de reparatie cu aparitia
fenomenului de cicatrizare a tes.pulpar.
65.Regiunea pulpar central coninut
-fibroblaste
-celule mezenchimae nediferentiate
-celule imunocompetente
-fibre pulpare
-substanta fundamentala
-vase de sange
-fibre nervoase
66.Fibroblastele i celulele mezenchimale nedifereniate ale regiunii pulpare centrale
Fibroblastii zonei pulpare centrale au aspect fusiform sau spinos
-sunt nepolarizate i conin o cantitate mare de organite celulare implicate n sinteza proteic
17

-In pulpa tnr fibroblastele sunt celule foarte active, au o bogata activitate de sintez fiind prezente n ntreg esutul
pulpar, distribuite neuniform n substana fundamental.
-Odat cu naintarea n vrst sunt nlocuite de fibrocite,celule fibroblaste aflate n repaus, de aspect turtit, ovoid sau
rotund, cu activitate metabolic redusa.
-funcia fibroblastelor: de elaborare i remaniere a matricei extracelulare a pulpei dentare prin sinteza de precursori ai
mucopolizaharidelor i a colagenului.
-Fibroblastul are capacitatea de a se modifica i de a forma esuturi dure. esutul mineral produs seamn mai mult cu un
calus osos cicatricial dect cu dentina.
-Dup aplicarea unui coafaj direct fibroblastul poate forna un esut osteodentinar mai puin structurat
-Fibroblastele se pot diferenia n celule de inlocuire a odontoblatilor.
Celulele mezenchimale nediferentiate
-Sunt precursori ai celulelor difereniate ale esutului conjunctiv pulpar. Sunt localizate ntotdeauna n apropierea vaselor
sanguine.
-Sunt celule de form poliedric cu nucleu central voluminos, citoplasm abundent i prelungiri citoplasmatice
periferice. In funcie de stimulii care acioneaz asupra esutului pulpar aceste celule se pot diferenia n odontoblaste sau
fibroblaste.
-Odat cu naintarea n vrst nr lor descrete i + ali factori caracteristici fenomenului de senescen pulpar, se reduce
potenialul de regenerare al esutului pulpar.
67.Care sunt celulele imunocompetente ale zonei pulpare centrale i rolurile acestora
-rolul de aprare autoimun a esutului pulpar. Numrul lor crete n raport cu stimulii nocivi care acioneaz asupra
esutului pulpar
1.celule dendritice
- talie mare care prezint minim trei prelungiri citoplasmatice numite dendrit
-Cu ajutorul dendritelor celulele se leag ntre ele ntr-o reea localizat att n pulpa periferic ct i n zona central a
pulpei. Sunt concentrate n jurul vaselor sanguine, cu axul longitudinal paralel cu cel al celulelor endoteliale i cu
dendritele n contact cu membranele celulare endoteliale.
-Au rolul de a captura antigenele proteice strine ntr-o manier non-specific.
-nr lor creste in inflamatia pulpara +posibil rol in procesele de reparatie pulpara
2.celule macrofage
-Sunt celule de talie mare, rotunde, ovalare sau stelate, localizate n zonele perivasculare. Pot avea i aspect fusiform
putnd fi confundate cu fibroblastele.
-In pulpa normal, fr fenomene de inflamaie sunt implicate n eliminarea celulelor moarte prin apoptoz.
-In inflamaia pulpar. au rolul de eliminare a bacteriilor si interactioneaza cu alte celule inflamatorii (lirnfocitele T).
-Pot lua aspecte morfologice diferite precum histiocitel= celule care intervin n aprarea pulpei dentare prin fagocitarea de
hematii degenerate, fragmente celulare dezintegrate i corpi strini
-au i rol n elaborarea proteinelor necesare sintezei substanei fundamentale pulpare i a fibrelor conjunctive.
3.limfocitele T
Din limfocite deriv plasmocitele,celule ovalare sau rotunde, cu nucleu excentric i cu rol n sinteza anticorpilor n cursul
proceselor inflamatorii pulpare.
68.Fibrele pulpare(fb.conjunctive):
1.fibre de colagen
-Sunt cele mai numeroase, sunt elaborate de fibroblati.
-n pulpa dentar se gsesc mai ales fibre de colagen tip I i III. Colagenul din pulp reprezint cam 34% din totalul
proteinelor pulpare.
-Fibrele sunt prezente n spaiile intercelulare sub form de filamente izolate sau n fascicule asociate axelor vasculare n
pulpa matura. Numrul fibrelor de colagen crete odat cu naintarea n vrst n paralel cu scderea numrului de celule=
fibroz pulpar.
2.fibre de reticulin
-Sunt asociate pereilor vasculari n jurul crora formeaz o reea. Fibrele Korff din stratul acelular Weill sunt formate din
asocierea mai multor fibre de reticulin, au un traiect ondulat, trec prin stratul de celule odontoblaste pentru a ptrunde n
canaliculele dentinare unde nsoesc prelungirea Tomes, fiind paralele cu aceasta Aici se transform n fibre de colagen.
3.fibre de oxitalani
Se gsesc dispersate n esutul pulpar, n cantiti mai mici dect fibrele de colagen i reticulin. Nu sufer modificri n
raport cu vrsta.
69.Caracteristicile vaselor sanguine pulpare
-diametru foarte mic
-perei subiri cu structur delicat
-arteriolele au trei straturi
adventice- tunica extern, format din colagen
medie- format din celule musculare dispuse circular
intima-tunica intern, format din celule endoteliale
18

-vasele capilare au un endoteliu nconjurat de un singur strat de celule endoteliale turtite, aezate pe o membran bazal
format din fibre de reticulin i rare fibre de colagen
-Venulele au
adventice - inconstant sau absent
medie-foarte subire
intima-celule endoteliale aplatizate
-Cel mai important aspect structural al vascularizaiei este reprezentat de discontinuitatea peretelui endotelial i
fenestrarea capilarelor.
70.Inervaia pulpei dentare
-Fibrele senzitive au originea in n.trigeme,al carui corp celular e in gg Gasser.Fb. simpatice cu rol n vasomotricitate au
originea n ganglionul simpatic cervical superior,mai slab reprezentate.In pulp se mai gsesc celule neuronale cu funcii
necunoscute.
-primele fb nervoase ajung in pulpa dentar in momentul debutului amelo si dentinogenezei.Reeaua nervoas rmne
imatur pe perioada de formare a dintelui i se stabilizeaz n momentul n care dintele erupt are contacte dento-dentare i
se stabilesc relaiile ocluzale.
-Fibrele senzitive provin din ramurile maxilare i mandibulare ale nervului trigemen, care dau ramuri alveolare ce se vor
ramifica la nivel apical n dou categorii de fibre :
-unele pt inervatia parodoniului
-unele pentru inervaia endodontic.
-Unii axoni se pot ramifica n exteriorul pulpei i astfel un neuron trigeminal poate inerva dou pulpe dentare diferite.
- numrul de fibre nervoase la un incisiv este de 190C iar la un canin de 2600.
-Fibrele nervoase se grupeaz n centrul pulpei radiculare unde formeaz fascicule n vecintatea vaselor sanguine. In
camera pulpar fasciculele se ramific n nervi cuspidieni care se vor ramifica progresiv la periferia camerei pulpare i se
termin n stratul acelular Weill sub forma plexului nervos subodontoblastic - plexul lui Raschkow.
-Fibrele senzitive mielinice, care reprezint din fibrele nervoase pulpare, i pierd teaca de.mielin spre periferia pulpei
astfel nct plexul lui Raschkow este format din fibre amielinice.
-O parte din fibre se prelungesc spre polul apical al odontoblatilor sau pot ajunge n predentin unde se termin sub
forma unei singure fibre fine sau arborizate, formnd un plex marginal predentinar.
71.Tipurile de fibre nervoase de la nivelul pulpei dentare i funciile acestora
1.Fibre nervoase tip C
-sunt fibre amielinice care conduc impulsurile nervoase pentru durere
-Au diametrul de 0,1-1 um i reprezint 70-90% din fibrele nervoase ale dinilor temporari i definitivi.
-Au un prag de excitabilitate ridicat i vitez de conducere lenta(0,5-2m/sec).
-Sunt fibre chimio i termosensibile care transmit durerea protopatic.
-In inflamaia pulpar elibereaz neuromediatori responsabili de inflamatia neurogen a pulpei, substanta P cu efect
vasodilatator, somatostatine (vasodilatatoare), CGRP (Calcitonin Gene Related Peptide) cu efect vasodilatator.
2.Fibre nervoase de tip A-
-au un diametru mai mare l-4um
-un prag de excitabilitate mai sczut, si vitez de conducere mai rapid(4-3 8m/sec)
-Sunt la originea durerii acute, epicritice, esenial dentinar, declanat de uscare, aciunea instrutnentarului rotativ asupra
dentinei i par a fi stimulate de deplasarea fluidului dentinar.
-Sunt implicate n transmiterea durerii.
3.Fibrele nervoase tip A-
-au un diametru de 6-10um i o vitez de conducere foarte rapid(30-80m/sec).
-Sunt implicate n transmiterea sensibilitii tactile i proprioceptive
-Pot fi implicate i n perceptia sensibilitii nedureroase determinat de exemplu de stimularea dentar de mic
intensitate, de tip vibratorul.
72.Tipurile de dentin
-Dentina periferic - la nivel coronar-matricea dentinar depus de odontoblatii nepolarizai, fr canalicule dentinare i
fr prelungiri ale acestora.Este un strat hipopomineralizat.
- la nivel radicular - strat hialin de 7-15um, fr canalicule, care coexist cu stratul granulat Tomes
situat mai intern.
-Dentina circumpulpar - dentina primar -format de odontoblatii polarizai prin transformarea predentinei n dentina
odat cu intrarea n funcie a dintelui pe arcad
- dentina secundar- se produce pe toat durata vieii dintelui pe arcad
- dentina teriar - se produce atunci cnd apar o agresiune asupra esutului pulpar i cuprinde
2 tipuri de dentina :
dentina de reacie
dentina de reparaie
73.Dentina de reacie
19

-E produsa de odontoblastii difereniai n cursul dezvoltrii germenului dentar. Apare ca raspuns la stimuli de intensitate
mica:atritia, atacul carios in leziunile initiale, puin profunde, cu evoluie cronic la nivelul JAD
-Dup localizarea depozitului de dentina teriar exist dou tipuri:
1.dentina de reacie sclerotic (DRS) - format prin depunere de dentina pe peretii interni ai canaliculelor dentinare.
Celulele odontoblaste elibereaz factori de cretere TGF in interiorul canaiculelor
- Prezena lor determin acumularea i migrarea limfei dentinare n direcia pereilor dentinari cu stimularea
colagenului. esutul pulpar rspunde prin depunere de depozite de dentina de reacie n interiorul tubilor dentinari afectai
determinnd reducerea sau chiar obliterarea lumenului canalicular.
- Aceast dentina este rezultatul creterii procesului normal de formare al dentinei peritubulare. Porozitatca
dentinei scade i creste duritatea ei.
-Are un aspect translucid din cauza obliterarii canaliculelor usruri de calciu (determin egalizarea indicelui de
refracie a dentinei). Acest proces este diferit de calcificarea intratubular datorit precipitrii cristalelor de hidroxiapatit.
2.dentina de reacie peripulpar (DRP) - apare la interfaa dentina - pulp prin exacerbarea procesului de dentinogenez
ca urmare a mririi depozitelor de predentin. Este produs de odontoblatj i, spre deosebire de dentina secundar
regulat care apare pe toat suprafaa camerei pulpare
-are un aspect neregulat i apare n zone restrnse ale camerei pulpare, n care acioneaz stimulii iritativi.
-Este rezultatul accelerrii sintezei de colagen de tip I i a activitii enzimatice la nivelul celulelor odontoblaste,
care vor permite eliberarea de fosfai i producerea de energie necesar unei mineralizri rapide adentinei nou depuse.
-Cu ct cavitatea, este mai profund i distana de difuziune este mai mic cu att depunerea de dentina de reacie este
mai important i o distan de difuziune mai mare limiteaz grosimea stratului de dentina de reacie.
74.Dentina de reparaie
-Apare atunci cnd asupra pulpei acioneaz un stimul puternic(trederea de la o evoluie cronic a unui proces carios la
evoluie acut, accelerat, activ). Se produce distrugerea dentinei de reacie sclerotic, care reprezenta o barier n calea
evoluiei procesului carios i apar semne de suferin a odontoblatilor primari- afectarea organitelor celulare, lrgirea
spaiilor interodontoblastice si necroza lor.
-daca degradarea esutului pulpar nu este complet, acesta va reaciona prin depunerea de dentin de reparaie care va
avea un rol de barier dentinar. Pentru ca s apar dentina de reparaie trebuie ca pulpa s nu prezinte reacii inflamatorii
severe i esutul pulpar s aib un aspect caracteristic unei pulpe tinere, reactive, cu un numr sufucient de celule i
vascularizaie adecvat.
-Dac odontoblatii primari sunt distrugi se vor diferenia celule odontoblaste noi rezultate din zona subodontoblastic
Hohl i prin diviziune si migrare spre zona de necroz se diferentiaz in odontoblati de inlocuire sau odontoblasti de
generatia II. Aceste celule pot proveni din:
- celule odontoblaste fiice din ultima diviziune a preodontoblatilor, prezente n stratul suodontoblastic Hohl.
Aceste celule dac sunt expuse la aciunea unor factori iritativi,au capacitatea de a migra spre dentin unde sufer o
difereniere odontoblastic fr replicarea a ADN-ului.
-ca urmare a diferenierii unor celule pulpare nedifereniate celule mezenchimale nedifereniate, fibroblati
sau pericite. Aceste celule, nainte de a se diferenia n odontoblasti vor prolifera i vor migra spre zona odontoblastic
afectat. La zona de necroz se vor diferenia funcional i vor favoriza creterea sintezei i depozitrii matricei
extracelulare bogate n colagen de tip I i II prin mineralizarea creia se va forma fibrodentina(osteodentina), o structur
mai puin mineralizat fa de dentina normal i fr tubuli dentinari. Prezena fibrodentinei este o condiie necesar
pentru diferenierea odontoblastelor de nlocuire i formarea dentinei de reparaie tubular, ea avnd rol n fixarea
factorilor de cretere necesari diferenierii odontoblatilor de nlocuire.

75.Modificri pulpare determinate de senescen

Senescena = mbtrnirea esuturilor.
Pulpa dentar prezint i ea fenomenul de senescena care determin anumite modificri la nivelul structurilor
acesteia :
Reducerea volumului pulpar din cauza reducerii volumului camerei pulpare si a canalelor radiculare.In condiiile unei
activitati normale a pulpei, depunerea de dentina e continua si neuniforma,iar localizarea ei depinde de cauza care
determin depunerea de dentin. Dentina secundar funcional se depune n special la nivelul plafonului si planseului
pulpar.
-se poate depune dentina de reparaie n zonele cele mai apropiate de locul de aciune al factorului cauzal.
-dentina determin diminuarea volumului camerei pulpare care este format din perei rigizi i inextensibili i astfel
pulpa este supus unei compresiuni care determina atrofii la celelalte elemente struct. ale pulpei
Dimiuarea numrului odontoblatilor care, odat cu naintarea n vrst, i micoreaz numrul de organite celulare.
-Stratul odontoblastic are grosime redus, cu aspect dezordonat iar capacitatea functionala redus face ca produsele lor
metabolice s fie imperfecte, dezorganizate.
-Imbtrnirea odontoblatilor este accentuat i de dispariia reelei capilare periferice i de deficitul de aport de
metabolii. Procesele odontoblaste se mineralizeaz i apare micorarea spaiului periodontoblastic.
Numrul fibroblatilor este diminuat ca urmare a apoptozei iar fibroblastii restani se transform n fibrocite, celule n
repaus caracterizate printr-un numr redus de organite celulare. Cantitatea de citoplasm se micsoreaza.esutul pulpar va
fi paucicelular
20

76.Caracteristici generale ale durerii dentinare

-durerea dentinara apare ca urmare a expunerii directe in mediul bucal a unor suprafete de dentina.
-ea apare:
1.in procesul de evolutie al proceselor carioase
2.realizarea unor preparatii pentru restaurari directe sau indirecte in cazul pierderilor de substanta dura dentara
3.realizarea unor preparatii pentru protezari conjuncte(coroane, fatete)
4.ca urmare a proceselor de uzura dentara
5.traumatisme dentare in smalt si dentina necomplicate cu deschiderea CP
6.retractii gingivale
7.interventii terapeutice parodontale
-apare ca urmare a actiunii directe a unor stimuli nocivi-mecanici,termici,chimici,osmotici
-poate varia de la un usor discomfort pana la durere intensa,scurta si poate afecta unele functii ale aparatului
dentomax(masticatie,deglutitie,respiratie)
-durere provocata,cu durata limitata, de intensitate redusa sau moderata,localizata si reproductibila prin stimularea
adecvata
77.Substratul morfologic al durerii dentinare
-repr.de plaga dentinara expusa direct mediului bucal
-factorii care pot determina aparitia
1.CD si tratamentul sau
2.slefuirea unor dinti in scop protetic
3.boala parodontala si tratamentul ei
4.traumatismele dentare in smalt si dentina necomplicata cu dechiderea CP
5.leziuni de uzura dentara
6.metode de albire ale dintilor
78.Structura canaliculelor dentinare
Canaliculele dentinare sunt prezentate de la nivelul predentinei(dentina circumpulpara)pana la JAD la nivel
radicular
-au traiect curb,in forma de S,cu exceptia 1/3 apicala si a dentinei din dreptul coarnelor pulpare
-nr. si grosimea canaliculelor dentinare variaza in fct de aproprierea de camera pulpara
-densitatea canaliculelor creste pe masura ce ne apropriem de zona circumpulpara si aici au un diametru mai mare decat
zona medie sau periferica a dentinei
-volumul global al canaliculelor creste de la periferie spre zona circumpulpara ,acesta putand sa atinga 80% din volumul
dentinar
Canaliculele sunt foarte fine si relativ rigide si devin mai subtiri cand se aproprie de periferia dentinei.Dentina
pericanaliculara e mai mineralizata decat cea intercanalara si nu dep 0,5-1,5 um.
Dentina pericanaliculata e formata ca structura primara doar la nivelul dentinei primare.Nu se gaseste in
regiunea pulpara a dd noi erupti.Aici apare o dezvoltare graduala printr-o depunere de matrice organica(secretata la
nivelul prelungirii odontoblastului)care se va mineraliza.Aceasta crestere va determina obstruarea tubulilor dentinari.Cele
2 fnomene vor conduce la obtinerea in final a unei scleroze dentinare.
In interiorul canaliculelor se gasesc
1.fibre tomes-prelungiri odontoblastice care nu depasesc 1/3 sau interna a dentinei
2.fire de colagen-sub forma unei singure fibre sau manunchi.Sunt || cu procesul odontoblastic si au originea in tesutul
pulpar
3.fluidul dentinar sau limfa-lichidul care umple canaliculele dentinare si are compozitie asemanatoare cu fluidul din
tesuturi si o presiune hidrostatica de 30mmHg.E responsabil de aparita durerii
4.terminatii nervoase senzoriale de tip A amielinice care pot extnde pe 10-15% din lungimea canaliculelor dentinare
79.Implicaiile clinice ale variaiilor structurale ale dentinei pericanaliculare
1.Prepararea unei cavitati profunde pe un dinte la un pacient tanar va compromite mai mult material citoplasmatic decat
dentina mineralizata.In cazul preparatiilor realizate la turatie inalta apare fenomenul de absorbtie al nucleilor
odontoblastilor in lumenul canaliculelor-prin efectul de pompa exercitat de freza in rotatie
2.Obliterearea lumenului canaliculelor dentinare va determina o scadere a conductantei fluidului tisular la nivel
dentinar,avand drept consecinta directa o predispozitie mai redusa spre fenomenele de hipersensibilitate
3.Obliterarea lumenului canaliculelor determina modificarea adeziunii prin:
-reactia diferita la demineralizarea acida-timp mai amre pt a obtine aceeasi forta de adeziune
-grade de umectare diferite fata de dentina normala-determina o penetrate mai grea a rasinii(strat hibrid deficitar)
4.Obliterarea lumenului canaliculelor dentinare afecteaza gradul de permeabilitate dentinara,ceea ce va influenta
extinderea raspunsului pulpar(efect benefic).Prin acelasi fenomen e blocata si reactia de aparare a complexului pupodentinar.
21

80.Teoria neurofiziologic
Sustine stimularea prin excitate directa a fibrelor nervoase amielinice din canaliculele dentinare.
Limite:
-imposibilitatea expicarii durerii la nivelul dentinei periferice(fibre nervoase nu se extind pe mai mult de 100u in tubulii
dentinari).Doar stimularea indirecta ar putea explica aparitia durerii in acest loc(cand e stimulata pulpa dentara sau
dentina circumpulpara)
81.Teoria odontoblastului receptor
Odontoblastul,prin fibra Tomes, ar primir si transmite impulsul senzitiv pana la fibrele nervoase din pulpa
dentara,comportandu-se ca un receptor neurosenzorial.Acest lucru ar fi posibil datorita relatiei dintre termiantia nervoasa
si prelungirea obontoblastica la limita pulo-dentinara a canalicului dentinar,acesta putand determina excitatia fibrei
nervoase periferice pe care o va transmite fibrelor nervoase pulpare.
Nu a fost acceptata pt ca:
1.odontoblastul,embriologic nu e o celula de origine nervoasa
2.fibra tomes nu se intinde pe intreaga lungime a canalicului dentinar si deci teoria nu poate explica durerea in zona
periferica a dentinei expuse
3.in situatii in care fibra odontoblastica a disparut,durerea dentinara se mentine atata timp cat canaliculele dentinare se
mentin deschise
82.Teoria hidrodinamic
Sustine ca principala cauza a durerii dentinare o constituie deplasarea rapida a lichidului interstitial intracanalar
spre exteriorul sau interiorul tubulilor dentinari ca urmare a variatiilor de P determiante de diversi stimuli(tacticli,termici,
osmotici)si determina miscarea lch intersitial intracanalar cu o viteza de 2-4mm/sec,miscare susceptibila de a genera
durerea.Stimuleaza fibrele nervoase(in special cele de tip A) care vor fi deplasate,intinse sau comprimate de fluxul
intracanalicular.
-Teoria se bazeaza pe principiile capilaritatii=>Canaliculii sunt tuburi rigide cu diametru foarte mic,datorita
caruia,forta de adeziune a moleculeor lch. la peretii tubului dentinar e f. Mare,rezultand deplasarea cu 2-4mm/sec a
fluidului dentinar. Fiecare tub golit va fi reumplut in 1 sec.Aceasta miscare determina raspuns rapid la stimuli,rezultand o
durere scurta,ascutia
Argumente
1.In momentul expunerii dentinei,tubulii dentinari sunt deschisi,iar plaga dentinara va fi acoperita cu un film subtire de
fluid dentinar,deorarece,in absenta stimulilor,fluidul prezinta o curgere de la capatul pulpar al canalicului dentinar spre
capatul deschis,pe suprafata dentinei expuse
2.aplicarea unei hartii absorbante pe suprafata plagii dentinare va determina deplasarea fluidului spre hartie si aceasta
miscare stimuleaza fibrele determinand durerea.La fel e si la uscarea suprafetei cu jet de aer
3.stimulii reci,osmotici,tactili determina un flux spre exterior al lichidului intracanalar iar aplicarea de caldura va
determina un flux spre interior al lichidului.
4.la stimulii osmotici solutii saline,dulcuri,fructe-care vin in contact cu dentina expusa,se va produce o deplasare a
fluidului dentinar spre solutia cu o concentratie osmotica mai mare,deci din interior spre exterior,prin osmoza
5.stimulii tactili ce actioneaza pe suprafata dentinara determina o complesiune a dentinei care ca produce initial o miscare
a fluidului spre interiorul canaliculelor,urmata de un efect de revenire a fluidului spre exterior,in afara canaliculelor.
Miscarea fluidului dentina determina stimularea receptorilor durerii si se transforma in semnale
electrice,transmitand stimulul la fibrele nervoase ale pulpei dentare si de aici la nivel central.
83.Factorii de care depinde apariia durerii dentinare
1.Expunerea dentinei in mediul bucal
2.Reactia inflamatorie
3.Permeabilitatea canaliculelor dentinare depinde de mai multi factori
a.varsta pacientului-odata cu inaintarea in varsta apar modificari histologice precum remineralizarea de suprafata,scleroza
dentinara,depunerea de dentina II, III, fenomene care determina inchiderea partiala sau totala a canaliculelor
dentinare,ceea ce asigura protectia impotriva actiunii factorilor iritanti,limitand transm. durerii
b.fenomenul de senescenta pulpara determina scaderea V CP,cu atat diametrul canaliculelor e mai mare,fibrele nervoase
terminale sunt mai aproape de mediul exterior si transmiterea durerii e mai rapida.
c.profunzimea cavitatii-cu atat dentina expusa e mai apriape de CP, cu atat diametrul canaliculelor e mai mare,fibrele
nervoase terminale sunt mai aproape de mediul exterior si transmiteea durerii e mai rapida
d.prezenta detritusului dentinar remanent care oblitereaza timp limitat canaliculele dentianre prin dopuri intracanalareimpiedica deplasarea fluidului
e.prezenta proteinelor salivare sau plasmatice pot produce o inchidere temporara a canaliculelor dentinare limitand
transmiterea stimulilor nocivi si aparita durerii pe timp limitat.
84.Hipersensibilitatea dentinar etiologie, manifestri clinice
Etiologie-modificari anatomice bruste cu pierdera integritatii dentare,care nu permit complexul pulo-dentinar
adaptarea la noile condtitii create:
22

-Traumatismele dentare cu pierderea smaltului si expunerea dentinei in mediul extern(fracturi dentare in smalt si in
dentina fara deschiderea CP)
-Interventii chirurgicale parodontale care duc la expunerea dentinei cervicale in mediul bucal
-manopere terapeutice realizarea de preparatii pt restaurari directe si indirecte in trat. leziunilor carioase si necarioase
prepararea bonturilor
-aplicarea tehnicilor de albire a dintilor
Manifestari clinice
-durere provocata de agentii fizici(cald,rece),chimici(dulce),electrici
-durerea e limitata pe perioada actiunii excitantului si e localizata,pacientul putand indica dintele cauzal
-intensitatea durerii e redusa sau moderata
-durerea e reproductibila prin stimularea adecvata
-palparea cu sonda, masticatia, periajul nu sunt dureroase in general
-durerea are tendinta de remisiune in timp,chiar fara tratament,prin reactia de aparare a complexului pulpo-dentinar prin
formarea dentinei de reactie si scaderea permeabilitatii canaliculelor dentinare
85.Hipersensibilitatea postoperatorie manifestri clinice
-Obiectivobturatie coronara din material compozit aparent corect realizata
-Subiectivsensibilitatea sau chiar durerea la aplicarea de stimuli fizici(cald,rece,presiune masticatorie) sau
chimici(dulce)
apare aproape imediat postoperator si se mentine de la cateva saptamani pana la cateva luni
86.Mecanisme de apariie a hiperesensibilitii postoperatorii
1.Uscarea excesiva a plagii dentinare
-prin utilizarea spray-ul de aer in vederea uscarii plagii se produce distensia adiabata la niv. suprafetei dentinare cu
evaporarea de limfa dentinara si consecutiv se produce deplasarea fluidului intracanalicular
-in a2a etapa, dupa aplicarea rasinii de bonding,aceasta va fi polimerizata si va suferi o contractie ce va supraadauga
deplasarii lichidiene existente din etapa precedenta
2.Prin infiltratie marginala
-in cazul in care realizarea adeziunii obturatiei la peretii dentinari a fost deficitara prin:
-uscarea incompleta sau excesiva
-contaminarea plagii cu saliva
-gravarea acida deficitara
-in cazul compozitului microspatiul rezultat nu se va miscsora in timp ca la amalgam,din contra
-existenta acestui microspatiu nu e evidenta in prima perioada de existenta a obturatiei,iar daca cavitatea a fost preparata
retentiv si materialul se mentine prin retentia mecanica, nu exista semne clinice obiective initiale asupra acestei deficiente
3.Prin microfisuri aparute in smaltul adiacent obturatiei(cauze aparitiei microfisurilor)
-erori in etapa de preparare a cavitatii(timp chirurgical)
-captusirea deficitara a marginilor de smalt nesustinute
-ghidarea gresita a contractiei de polimerizare a materialului,ce va duce la suprasarcina peretelui expus.
87.Hiperestezia dentinar etiologie, manifestri clinice
Etiologia
-vicii de dezvoltare 10%-JSC nu se realizeaza
-expunerea dentinei 90%-retractii gingivale aparute in cadrul bolii parodontale
-chiuretaje,detartraje
-interventii chirurgicale parodontale
-pierderi de smalt(uzura dentara datorata unor traumatisme ocluzale cronice, abraziune,
atritie,abfractie,prin eroziuni produse de factori exogeni sau endogeni, utilizarea unei tehnici incorecte de periaj care
determina o abraziune cervicala marcata)
Semne clinice
-durere provocata de agentii mecanici(palpare cu sonda,actiunea instrumentarului manula sau rotativ,periajului dentar),
fizici(rece,cald), chimici(dulce,acru), osmotici
-durerea e acuta, de scurta durata,fulguranta,limitata la perioada actiunii excitantului
-durerea are tendinte de agravare putand determina aparitia inflamatiei pulpare acute
-durerea poate avea caracter afectiv deosebit determinand pacientului o stare de nervozitate accentuata
Stimulii chimici:
Alimente dulci,acide,regurgitatii acide,derivati acidogeni din placa bacteriana
Stimulii termici:
Alimente calde,reci,jet de aer
Stimulii mecanici:
Periaj dentar individual, mijloace supl de igiena, periaj profesional cu paste abrazive, frictiunea crosetelor,
metode de albire a dintilor, palpare cu sonda a suprafetelor dentare, masticatia unor alimente dure
Stimuli osmotici:
23

Solutii saline,glucozate

88.Diagnosticul diferenial al hipersensibilitii i hiperesteziei dentinare

-cu procesele carioase-durerea spontana si durerea provocata la rece si la cald ce nu dispare odata cu indepartarea
excitantului reprezinta stari preinflamatorii
-fracturi dentare complicate cu deschiderea CP-se pune in evidenta orificiul de deschidere
-fisuri dentare-durerea apare in special in timpul masticatie si nu exista pierdere de substanta dura dentara cu expunerea
dentinei
-caria dentara profunda cu deschiderea CP aparuta ca urmare a indepartarii dentinei alterate-durerea are alte caracteristici
si se observa orificiul de comunicare cu CP
Dg diferential intre hipersensibilitate si hiperestezie:
1.in hiperestezia dentinara,durerea apare la palpare cu sonda,la periaj, la actiunea cu instrumentarul de mana sau rotativ,la
masticatie iar in hipersensibilitatea dentinara nu apare durerea in aceste situatii
2.hiperestezia netratata are tendinte de agravare,cu aparitatia inflamatiei pulpare iar hipersensibilitate dentinara are
tendinta spontana de remisiune in tump a durerii chiar si fara tratament
3.in hiperestezie durerea are o intensitate mai amre si o caracteristica afectiva,ce determina pacientului o stare de
nervozitate iar in hipersensibilitate,durere e redura sau medie,suportabila si fara implicatii asupra psihicului
89.Etapele realizrii unui tratament corect al durerii dentinare
1.relizarea unui dg.pozitiv si diferential corect al afectiunii dureroase
2.tratament preventiv impotriva factorilor de risc-periaj,igiena orala,alimentatie
3.depistarea factorilor etiologici ai afectiunii si indepartarea lor
4.tratamentul simpt-efectuat de pacient la domicilu sau de medic in cabinet
5.retrtarea afectiunii cand e necesar
90.Tratamentul preventiv al durerii dentinare
Asigurat de medic:
-utilizarea cu blandete a instrumentelor pt detartraj
-utilizarea agentilor de desensibilizare dupa interventiile terapeutice
-realizarea corecta a restaurarilor
-utilizarea agentilor de desensibilizare dupa aplicarea metodelor de albire
-monitorizarea pacientilor
Asigurat de pacient:
-aplicarea unei tehnici corecte de periaj dentar individual
-respectarea instructiunilor de utilizare a pastelor de dinti desensibilizante
-utilizarea unor periute de dinti cu duritate medie
-realizarea periajului dentar dupa consumul de alimente si bauturi acide
-evitarea utilizarii excesive a metodelor de curatare interdentara(scobitori,ata dentara)
91.Tratamentul etiopatogenic al durerii dentinare
-corectarea igienei defectuase- se pune in evidenta prin utilizarea revelatorilor de placa si se dau indicatii pacientului cu
privire la tehnica de periaj corecta si utilizarea periei si pastei de dinti corespunzatoare
-controlul placii bacteriene-realizarea unui periaj profesional si detratraj, eventula sub anestezie,daca e necesar
-corectarea igienei orale in exces care poate deterina aparita unor leziuni de uzura
-controlul atacului acid prin suprvegherea consumului de :alimente acide,bauturi acide,substante medicamentoase
-controlul secretiei salivare in cazul in care pacientul are hipo sau asialie indusa de afectiuni ale glandelor salivare sau
determinata de subst medicamentoase utilizate pt trat altor afectiuni generale
-contolul bulimiei,refluxului gastrointestinal,alcoolismului
92.Tratamentul simptomatic al durerii dentinare+93.Calitile agenilor desensibilizani utilizai n tratamentul durerii
dentinare i obiectivele urmrite
Tratam simpt se realizeaza de pacient la domiciliu sau de medic in cabinet
Calitatile agentilor de desensibilzare
1.sa fie substante biocompatibile cu pulpa dentara si tesuturile moi
2.sa fie usor de aplicat si sa nu produca durere
3.saaiba eficacitate pe o peioada lunga de timp si dupa un nr cat mai redus de sedinte
4.sa nu modifice culoarea dintelui
5.sa permita reluarea tratamentului la nevoie
6.sa nu produca efecte secundare prin cumul cantitativ
Obiectivele desensibilizarii
1.blocarea sau reducerea diametrului canaliculelor dentinare pt a micsora permeabilitatea si a reduce deplasarea fluidului
din interiorul lor
2.reducerea excitabilitatii fibrelor nervoase senzitive de la capatul pulpar al canaliculelor dentinare
24

94.Ageni chimici utilizai n tratamentul durerii dentinare realizat la domiciliu

-pt desensibilizarea fibrelor nervoase-nitrat si clorura de K
-pt obliterearea canaliculelor dentinare-clorura de strontiu,acetat de strontiu,floruri,citrat de Na
Nitrat/clorura de K
-actioneaza prin eliberarea ionilor de K,care actioneaza asupra fibrei nervoase senzitive,bifazic
initial o faza scurta(15-20s)caract clinic printr-o senz d arsura,intepatura
inbibitie prelungita deteremnata de nivelul crescut de K in jurul fibrei nervoase senzitive de la capatul pulpar al
canaliculelor.K determina depolarizarea mb fibrei,dupa care aceasta nu se mai repolariznu se mai transmite excitatia
total sau partial cat timp K e in jurul fibrelor.
-paste de dinti-concentratia 5%,periaj de 2 x timp de 8 sapt pt reducerea sensibilitatii dureroase
-au toxicitate scazuta
-sensodineF-gel,aplicate cu ajutorul unui conformator individual
Clorura/acetat de strontiu
-actioneaza prin precipitarea P din matricea organica a dentinei si formarea unui depozit organic insolubil care determina
reducerea diametrului canaliculelor dentinare si scaderea permeabilitatii acestorase reduce deplasarea fluidului dentinar
in interiorul canaliculelor si scade raspunsul fb nervoase la stimuli
-paste de dinti
-conc 10%
-folosirea necesita precautii legate de cantitatea de strontiu ce poate fi ingerata
-un copil de 5-7 ani poate ingera 6-8mg/zi, 11-13 ani 4mg/zi, adult pana la 35 ani 2,7mg/zi
-nu se recomanda la copii sub 5 ani
-sensodine classic,thermodent
Floruri
-concentratia de F din paste,ape de gura,geluri e ridicata pentru a reduce activitatea carioasa,totusi reduce insuficient
sensibilitatea dentinara.
-desensibilizarea indusa de F apare datorita reactiei inte F si Ca,formand florura de Ca insolubila care precipita in
interiorul canaliculelor.Acumularea de precipitat ingusteaza canaliculaele dentinare si micsoreaza deplasarea fluidului
prin canaliculescaderea rasp dureros la stimuli
-paste de dinti-Colgate,Sensodyne,Blend-A-Med
-geluri:contin fluorura aminica1,25%-se aplica prin periere timp de 2 min,odata pe saptelmex gel
Contin florura de staniu 0,4%-se combina cu hidroxiapatita rezultand fluorofosfat stanos care oblitereaza
canaliculele dentinaregel stop
-colutorii pe baza de F
-formeaza o pelicula protectoare si au rol de remineralizare(NaF0,2%,0,1%,0,05%)
-florura aminica 0,025%(senzitive plus)-reduce tensiunea supreficiala a fluidului
salivar,potentand contactul F cu suprafetele dentare
-pac nu clateste,nu mananca si nu fumeaza timp de 30 min dupa aplicare
Citrat de Na
-citrat de Na dibazic in gel poliglicoidic e un compus acitv care determina precipitarea ionului citric din citrat cu Ca
dentinar.Aparita acestor precipitate determina obliterearea partiala a canaliculelor
-paste de dinti-Protect(rar)
95.Ageni chimici utilizai n tratamentul durerii dentinare realizat n cabinet
Oxolatii
-oxalat de K,oxalat feeric,oxalat de Al
-cei mai utilizati sunt cei de K(Protect,Sensodyne).Ionii oxalici reactioneaza cu Ca s formeaza cristale insolubile de oxalat
de Ca care se cupleaza cu dentina canalara,fara a patrunde mult in interiorul canaliculelor.Cristalele formate sunt relativ
mari,de ordinul 1-2um si inchid partial sau total orificiul canaliculelor dentinare reducand conductanta hidraulica a
acestora.
-preparatele se aplica prin badijonare pe plaga dentinara sensibila timp de 1-2min.Pentru eficacitate tehnica se repeta
Compusii cu Ca
-aplicate pe suprafata dentinara determina precipitare cristalelor minerale de saruri de Ca pe suprafata canaliculelor
dentinare
-solutii de hidroxid de Ca in apa sterila sau fosfat dibazic de Ca sub forma de liner.Unii autori considera ca pt o
imbunatatire a efectului e bine ca materialul sa fie acoperit cu ciment parodontal sau de alt material pt alte localizari care
permit aplicarea unui material restaurator provizoriu
Floruri
-cele mai folosite,pentru actiuna lor desensibilizanta,fiind prezent in componenta pastelor de dinti,apelor de gura,a
gelurilor cu aplicare locala.Actiunea lui se bazeaza pe:
Posibilitatea florului de a difuza in interiorul placii bacteriene si de a inhiba dezvoltarea unor microorganisme
Posibilitatea ionilor de fluor de a precipita pe suprafata dintelui si de a reduce energia libera de la acest
nivel,impiedicand colonizarea germenilor si deci formarea placii bacteriene
Posibilitatea ionilor de fluor de a precipita sub forma de cristale de hidroxiapatita care vor determina reducerea
diametrului canaliculelor dentinare si diminuarea miscarii fluidului dentinar in interior
-Forme de prezentare:
25

Combinatii organice de F
-fluorura de amina 1.23%(Fluocal)-au ca rezultat reducerea solubilitatii smaltului si permite legarea fluorului la suprafata
dentinara.Se aplica prin badijonare cu bulete de vata in conditii de izolare,2 sedinte pe an.
-duraphat-ul sub forma de varnish care contin fluor intr-o solutie alcoolica de rasina naturala.Aplicarea se face prin
tamponarea cu bulete de vata,in conditii de izolare.E un produs controversat,poate produce iritatii ale mucoasei gingivale
sau reactii alergice.
Combinatii anoraganice de F
-nafestezina-fluorura de Na cu caolin si glicerina in parti egale.Se aplica prin badijonare timp de 5-10 min cu o buleta de
vata ,pe dintele izolat si uscat.Rezultatele se obtin dupa 5-6 sedinte de tratament la interval de 2-3 zile.
-produsii de silicoflorura:
-solutie saturata care se aplica prin badijonaregel Ca care form. O bariera
-silicoflorura sodica in combinatie cu hidorxid de Ca,care se aplica in 2 etapese aplica silicoflorura 1-2 min
apoi hidorxidul 1 min,dintele sa fie izolat si uscat
Combinati de F cu acid fosforic
-acidul fosforic prin demineralizarea suprafetei dentinare permite fluorurii de Na sa patrunda in interiorul smaltului si sa
se fixeze,prin formare de cristale de fluororapatia foarte rezistente.
96.Utilizarea adezivilor n tratamentul durerii dentinare
-aplicarea unor solutii de baza de polimeri de tip HEMA(compus hidrofilic organic) care acopera suprafata zonei de tratat
cu un strat fin care rezista mai bine la agresiunile din mediul extern
-actiunea adezivilor dentinari se bazeaza pe denaturarea proteinelor de la suprafata dentinei expuse direct in mediul
bucal.se produce o sigilare a canaliculelor dentinare cu reducerea permeabilitatii si limitarea deplasarii fluidului
dentinar,determinand ameliorarea durerii pe o perioada mai indelungata de timp.
INDICATII
-desensibilizarea preparatiilor realizate pt restaurari directe sau indirecte-in sedinta in care e realizata preparatia si
restaurarea directa.
-desensibilizarea bonturilor pentru a preveni sensibilitatea ce poate sa apaa dupa cimentare
-in preparatii,dupa demineralizare si inainte de adeziv-poate determina cresterea fortei de adeziune si reduce posibilitatea
infiltratiilor marginale
PRODUSE
-gluma desenstizer-5%glutaraldehida,35% HEMA(mai slab in portiunea cervicala)
-superseal-saruri de oxalat de K(mai ales in portiunea cervicala)
-allbond DS-fotopolimerizabil
-Healt Dent desensitizer-35%HEMA
97.Ionoforeza utilizat n tratamentul durerii dentinare
-metoda fizica utilizata in tratamentul durerii dentinare.Ionii de fluorura de Na sunt dirijati in canaliculele dentinare(cu
aj. curentului electric cu A mic) si sunt depusi sub forma de fluorura de Ca.Prin precipitarea fluorurii de Ca se produce
micsorarea diametrului canaliculelor dentinare si e diminuata deplasarea fluidului din interior
-efectul e temporar si metoda se repeta.Doza de aplicare e 1mA/min sau 0,5mA/2min
PRINCIPII
-aplicatorul trebuie mentinut in pozitie stabila,orice miscare a acestuia poate determina un scurtcircuit
-trebuie sa se realizeze izolarea ff stricta a zonei
-aplicarea metodei pe dinte cu o sensibilitate severa anterioara poate determina reactii nedorite-RX necesar
-la pacientii care prezinta durere la rece e bine ca solutia de fluorura de Na sa fie incalzita
DEZAVANTAJE
-necesita aparatura speciala si foloseste curent continuu redresat de 9V si intensitate 1mA
98.Terapia cu laser utilizat n tratamentul durerii dentinare
-cea mai moderna metoda de tratamen t ce are ca rezultat reducerea nr de canalicule dentinare deschise si micsorarea
diametrului acestora.
-laserul actioneaza prin micsorarea lumenului canalar cu inchiderea partiala sau totala a acestuia.Dirijarea fascicolului
laser trebuie sa tina cont de structura dentinara si de orientarea canaliculelor in zona de lucru.
Actiunea radiatiei:
-in prima etapa-evaporarea imediata a componentelor organice din dentina intertubulara
-ina 2a etapa-prin cresterea energiei laser,dentina peritubulara (mai bogata in componente anorganice)se topeste cu
obstruarea partiala a canaliculelor dentinare.
Dezavantaje:
1.costisitoare
2.necesita aparatura sofisticata si personal calificat+protectie eficienta
3.nu e suficient studiata si experimentata
Avantaje
1.doar o sedinta de tratament
2.radiatia laser actioneaza eficient la suprafata dentinei
26

Tipuri
-laser cu dioda Ga-Al-As-eficienta 30-100%
-laser Nd
-laser Co-60-100%
99.Tratamentul nespecific al durerii dentinare prin restaurri adezive
-indicat cand durerea dentinara e insotita de pierderea de subst dura,de natura carioasa sau necarioasa
-atunci cand durerea e insotita de pierderi de subst e indicata de la inceput un trat restaurator
-daca pierderea de tesut e minima se poate alege pentru restaurare o rasina cu vascozitate scazuta,asociata cu adezivi de
ultima generatie
-in cazut existentei durerii dentinare determinate de prezenta unui proces carios,tratamentul acestuia si restaurarea adeziva
ulterioara permit tratamentul simultan al leziunii carioase si al durerii dentinare
-in formele incipiente de carie,fara leziune cavitara,sigilarea adeziva a suprafetei dureroase e eficienta pe termen lung
-atunci cand leziunea e la nivel cervical si se datoreaza mai ales uzurii dentare,tratm durerii e dificil
Metoda de tratament permite sigilarea canaliculelor si a suprafetei dentinare producand o ameliorare mai
indelungata a durerii,desi uneori aceasta poate sa reapara.Se pot utiliza rasini compozite sau cimenturi ionomee de sticla
de vascozitati variabile,in functie de situatia clinica.Pac e sfatuit sa utilizeze pentru periajul cotidian paste de dinti cu
putere abraziva mica.
-metoda eficienta pe termen lung,dezavantaj:e invaziva,prin necesitatea prepararii tes. dur dentar pt obtinerea unui
substrat favorabil adeziunii.
100.Clasificarea leziunilor dentare necarioase
A.Defecte ereditare:hiperplazia smaltului,amelogenesis imperfecta, dentinogenesis imperfecta, dens evaginatus
B.Uzura dentara, eroziunea , abrfactia, atritia
C.Discromii exogene si endogene
D.Traumatisme dentare
101.Uzura dentara
reprezinta modificarea morfologiei coronare si /sau radiculare prin pierderea lenta,progresiva de substanta dura
dentara la nivelul suprafetei expuse in mediul bucal(cu sau fara participare functionala).
Aceasta pierdere se datoreaza unor cauze in afara celor care produc caria dentara si in afara agentilor etiologici ai
traumatismelor dentare.
In mare masura este o consecinta a evolutiei functionale a dintilor dar exista si cauze patologice.
Sunt trei entitati clinice, in ce priveste uzura dentara:
Eroziunea-prin solubilizarea acida exogena sau endogena
Atritia-uzura suprafetelor prin contact dento-dentar direct, fara interpozitia alimentelor in
masticatie sau fara interventia altor factori exogeni
Abraziunea-uzura prin frictiune unui corp exogen exercitata asupra supraf dd implicati in
miscari de incizie, triturare , apucare ori tinerea unor obiecte.Sunt incluse si manopere de igiena
orala prin periaj dentar
102.Eroziunea dentara=este produsa prin pierderea de substanta dura dentara de pe suprafetele dentare expuse in urma
solubilizarii chimice ce nu implica prezenta si actiunea microorganismelor din placa bacteriana.
-Factori endogeni
1.prin dieta(aport alimentar)-ac. Citric,acetic,carbonic(afectarea V a dd frontali si la molari, marginea incizala)
2.prin activitatea profesionala-mediul,din cauza unor concentratii mari de acizi(V-I la dd frontali)
3.utilizare substantelor medicamentoase(vit.C tablete cu pH acid, medicamente acide in hipoclorhidrie)
-Factori exogeni
1.regurgitarea acida(acid clorhidric de provenienta acida- prin regurgitatii,reflux gastric, conic,vomitisme cronice
repetate)
2.afectarea digestive(hernie hiatala, ulcer peptic)
3.alcoolism cronic
4.tulb asociate sarcinii
5.regurgitatii voluntare
6.afectarea neuro-psihica(bulimie, anorexie)
-fata orala la molarii superiori
-fata ocluzala/V la molarii inferiori
103.Atritia dentara

Def. = uzura mecanica a suprafetelor implicate in contacte dento-dentare direct, fara interpozitie alimentara (in cazul
masticatiei) si fara interventia altor factori extrinseci dintelui.
27


1.

2.

Gradul de uzura prin atritie este variabil in functie de fortele exercitate intre suprafetele dentare, calitatea tesuturilor
dentare, durata de actiune.
Ocluzala sau incizala
apare pe marginile ocluzale si incizale cu contacte directe dento-dentare in pozitii statice sau in miscarile
mandibulare.
Caracteristici: aparitia unor zone (fatete) cu o suprafata aplatizata, usor adancita si circumscrisa de mergini netede,
bine definite
Microscopic pe suprafetele acestor fatete se observa striatii orientate in aceleasi directii, ele se opresc net la limita
conturului fatetei si ele corespund unora similare de pe dintele antagonist. Orientarea paralele este data e directia in
care actioneaza fortele, care produc si deplasarea dintilor.
Interproximala
se gasesc la nivelul ariilor de contact interdentar de pe fetele proximale ale dd adiacenti prin frictiuni consecutive
deplasarii dentare(cauzate de fortele ocluzale si mobilitatea fiziologica)

104.Abraziunea si abfractia dentara

Abfractie.=Mecanismul in sine: flectarea dintelui la nivel cervical datorita fortelor ocluzale, cel mai frecvent spre
vestibular. La nivelul jonctiunii smalt - cement, ultimul rand de prisme se fisureaza si apoi se desprind. Prin repetare,
spatiul astfel creat va creste.
Abraziune.= uzura mecanica a substantei dure dentare ca rezultat al frictiunii cu orice material sau corp exogen,
strain dintelui.Aceasta uzura se manifesta la dinti si pe suprafetele implicate in miscari de incizie, de triturare, de
prindere sau de tinere.
A.FATA VESTIBULARA,cervicala-cel mai frecvent
1.

Leziuni discoidale (lenticulare)-in farfurie=excavari extinse in suprafata(dincolo de limitele zonei cervicale

respective, implica si fata V),cu profunzimea redusa, descriind planseul concav relativ , uniform
Leziuni cuneiforme (in forma de "V")=santuri cu orinetarea M-D, orientate mezio-diatal, transversal pe axul coronar,
localizate mai ales la nivel cervical (nu se extind mult in suprafata), mai mult adanci decat largi, sunt mult mai bine
delimitate margini mai netede. Pe o sectiune axiala au forma literei "V" cu varful orientat spre interiorul dintelui.
B.FATA INCIZALA
-utilizarea a 2-3 dinti antagonisti pt. apucarea sau tinerea sau sectionarea unor obiecte s.a..Apare o abraziune marcanta pe
zone mai clar precizate, la anumiti dd si/sau pe anumite suprafete coronare ale acestora
-abraziunea la dd frontali bimaxilar,produsa de tinerea pipei intre dd,timp de mai multi ani
C.FATA OCLUZALA
-cu modificarea reliefului cuspidat,sant,fosete si creste marginale , la un molar mandibular
-zona de abraziune ,spre deosebire de o fateta de atritie,nu prezinta marg bine rotunjite, nete.Tinde sa se rotunjeasca,sa
netezeasca varfurile cuspidate sau ale marginilor incizale sau ocluzale
-suprafata dentara in cauza capata un aspect adancit ,excavat,foarte accentuat,daca se ajunge la denudarea dentinei
105.Discromiile dentare endogene.Enumerare.
1.Modificari coloristice ale dd care genereaza disfunctiile fizionomice
2.Dupa momentul aparitiei-Primare-dd erupt
-Secundare-consecutiv eruptiei
3.Vitalitatea dentara-dinte vital
-dinte devital
106.Discromiile dentare din anomaliile de structura
Prin modificari de structura-grosimea tesutului inainte de formarea completa a dintelui,datorita factorilor etiologici de
mediu sau genetici(anomalii dentare de dezvoltare)
-de numar ,dimensiune,forma,structura
-cauzelor de mediu sau genetica
-pt discromii sunt de interes anomaliile de structura
A.anomaliile de structura ale smaltului
care au cauze de mediu care actioneaza general sau local=hipoplazii de smalt
-ele exista pe dinti la reuptie ca leziuni stabile,neevolutive, ca santuri sau glode dispuse in siruri, cu marginea incizala sau
ocluzala du dispunere simetrica pe dintii omologi.Intereseaza ambele dentitii.
cele genetice se numesc amelogenesis imperfecta
-intereseaza ambele dentitii,leziuneile nu exista pe dd la eruptie,dar evolueaza rapid posteruptiv,pe toti dintii.Zonele de
discromie sunt alb-opace la galbui cu suprafata lucrioasa(forma hipoplazica) sau cafeniu-rugoasa(forma hipocalcificata)
B.anomaliile de structura ale dentinei
genetice-dentinogenesis imperfecta
-discromii accentuate ,dd putand avea culori de la albastru cenusiu la brun deschis
28

107.Discromia tetraciclinica=din cauza dozei de AB administrata(din luna aIV- pana la 7 ani)

-durata tratamentului
-derivatiilor tetraciclinici folositi
CLS I-coloratie galbena,gri sau bruna,uniforma pe suprafata coronara
CLS II-coloratie mai intensa pe zonele afectate,dar tot uniforma,fara benzi nete
CLS III-coloratie neregulata gri inchis sau albastrui,neuniforma,cu aspect de benzi net diferentiate
CLS IV- coloratie foarte intensa,foarte saturata,in benzi sau plaje neuniforme,exceptional violet inchis sau brun intens
108.Fluoroza-frecvent langa vf cuspidian sau marginea incizala
simpla(forma usoara):slaba,coloratie galbuie sau bruna,asociata cu linii fine transversale sau mici zone alb-opace,fara
defecte de suprafata(smalt neted)
opaca(forma moderata):pete galben gri-brun,asociata cu zone alb opace,iar suprafata smaltului e neregulata
cu parazitati(forma grava)-provine din forma opaca, mai accentuata,dintii prezinta si smlat poros,friabil(se poate
desprinde parcelar de pe dentina subiacenta)
109. Discromiile dentare exogene. Clasificare dupa factorii cauzali
1.microorganisme cromogene
2.coloratii alimentare si impregnari nicotice
3.modificari induse de materialul de obturatie(AgHg,iodoform)
4.substante medicamentoase
5.factori poluanti de mediu
6.depozite de tartru sau consecutiv igienizarii defectuase
7.modificari induse de caria simpla/complicata
110. Discromii extrinseci produse de colorani naturali sau alimentari
-coloratie albastru-violeta sau neagra:cirese negre, afine
-coloratia rosu-purpuriu:mere, zmeura
-coloratie bruna:cafea, ceai, coca-cola
-coloratie galben-rosiatica:condimente, piper, rosu, sofran, boia

111. Discromii extrinseci produse de materiale utilizate n tratamentele dentare

-obturatie coronara-amalgam Ag, modifica culoarea dd in bleu-gri/cenusie-negru
-obturatie radiculara-bachelita:coloratie brun-roscat
-iodoform,conuri de Ag
-nitrat de Ag:precipitat negru de ioni de Ag pe suprafata dentinei
-eugenol

112. Discromii extrinseci produse de substane medicamentoase

-bruna-reversibila:staniu(florura de staniu)
-galben-bruna:solutie antiseptica(clorhexidina)
-verzui-portocalie-rosiatica:-antiseptice cu Hg(mercurocrom,mentiolat)
-violet: permanganat de K

29

113. Discromii extrinseci produse de factori poluani de mediu

-Fe, Mg, Ag-coloratie neagra
-Cu; I , Br-coloratie bruna
-Hg,Pb-coloratie gri cenusiu-albastruie

114..Traumatismele dentare

produc modificari morfologice coronare in mod brusc, spre deosebire de lealalta categorie de factori care se
instaleaza lent in timp posibilitatea de adaptare functionala (adaptarea organului pulpar este exclusa)
Clasificarea
Fisura coronara leziune la nivelul smaltului fara pierdere de substanta dura dentara
Fractura coronara - fara deschiderea camerei pulpare (nepenetranta, necomplicata)
Fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare cu exceptia spatiului endodontic, aici exista trei situatii:
dinte vital
dinte nevital netratat endo-eventual cu gangrena simpla/complicata netratata
dinte nevital cu tratament endo preexistent si restaurare coronara preexistenta

115. Clasificarea leziunilor carioase simple dup tip, localizare i progresie

Localizare
-coronar-santuri/fosete ocl,V,O
-suprafete entede V, O, M ,D
-radicular-carii de radacina
-asociatii
Progresie
-Initiale/avansate-rampante
-active(rapide,lenta)-stationare
-oprite din evolutie-oclulte(RX)
-Smalt,Dentina,Cement,Combinatii
-Necavitare, cavitare
Forme complicate:Afectiuni pulpare
Necroza/Gangrena
Afectiuni periapicale

116. Clasificarea leziunilor carioase simple dup opiunea de tratament i evoluie

Optiunea de tratament
-beneficiaza de tratament profilactic-leziunile necavitare
Restaurator-leziuni cavitare
-nu necesita asistenta activa,ci doar monitorizare-leziuni stationare
Evolutia procesului carios
-favorabila daca sunt tratate la timp
-complicatii-imediate-inflamatie pulpara acuta/cronica
30

-gangrena pulpara simpla/complicata

-tardiveextractia dentara-tulb masticatorii,fizionomice, de fonatie, de ocluzie, de intretinere
-la distanta-focare de inf cu punct de plecare dentar
-tulburari ATM
Leziunea cavitara=leziunea carioasa cu pierdere de substanta duralipsa de continuitate a supraf. dentare externe
-caria incipienta,demineralizeaza=pata alba cretoasa
-carii oprite in evolutie
-carii cronice stationare
-carii incipiente necavitare
117.Clasificarea metodelor diagnostice clinice
A.Metode directe
1.vizuala
2.vizual-tactila(oglinda,lumina,sondare usoara)
3.vizuala cu separarea temporara a dd
4.vizuala cu separarea temporara a dd si amprentarea suprafetei proximale
5.vizuala cu camera intraorala
6.vizuala endoscopica
7.semnul firului de matase
8.starea gingiei
B.Metode indirecte
1.RX-bitewing,digitala(directa si indirecta),radiografica asistata de computer
2.markeri coloranti(detectori de carie)
3.transluminarea-diafanoscopia,FOTI, DIFOTI
4.metode electice-ECM,ACIST
5.metoda cantitativa a fluorescentei laser-QLF(DIAGNODENT)
6.spectroscopia laser
7.tehnici ultrasonice
118.Caracteristicile unui test diagnostic ideal
1.noninvaziv
2.realist,obiectiv
3.rapid
4.senzitiv si specific
5.sa furnizeze date simple,certe si direct corelabile cu evoluta biologica la niveul structurii investigate
6.usor de utilizat de clinician,suportabil de pacient
7.acceptabil si eficient raportat la pret
8.sa nu necesite o dotare tehnica deosebita
119.Metoda diagnostic vizual tactil
-oglinda,lumina,sondare usoara
-utila pt leziunele dentare carioase si necarioase
-modern-sistemul european de examinare:examinarea vizuala detaliata dupa o curatare a dintilor in prealabil, utilizarea
atei dentare,inclusiv detartraj,daca e necesar si uscarea cu aer comprimat.
-exam.dureaza 10 min/subiect(se realiz prin deplasarea sondei pe suprafata de investigat) si detecteaza in plus:
-cavitatia si apreciaza gradul de pe fetele dentare unde exista acces direct
-certifica existenta cariilor marginale fara pierdere importanta de substanta
-smaltul are o opacitate scazuta,orice modificare coloristica in dentina subiacenta sunt vizibile prin smalt
-cautati zone opaci-albicioase sau umbre gri=locuri in zona din jurul santurilor si gropitelor
-ignorati modificarea coloristica din santuri si fosete
-defectele cavitate sunt usor de detectat cand sonda agata suprafta explorata
Sondarea poate fi controversata:
poate produce transferul de uorg cariogene de la zonele infectate la zonele neinfectate
poate traumatiza ireversibil leziunile necavitare potential remineralizate din smalt si dentina
nu are acuratete diagnostica mai mare decat inspectia in cazul fisurilor ocluzale si ale suprafetelor proximale posterioare
Utilizarea sondei-agatarea poate fi inselatoare(usor de blocat sonda la nivelul santurilor si gropitelor ocluzale)
-acuratete 24%
-nu e o metoda f. precisa,mai ales la leziunile incipiente(initial au o suprafata neteda)
-poate produce o cavitatie ireversibila
120.Metoda diagnostic vizual tactil cu separarea temporar a dinilor
-se adreseaza leziunilor suprafetelor proximale la dintii frontali sau laterali
31

-ofera vizibilitate directa si acces pentru aplicarea metodei vizuale/vizual-tactila

-permite o evaluare mai corecta a tipului de leziune(coloratie,aspect al suprafetei) sau a gradului de
cavitatie(localizare,adancima,intindere)
-rapidacu separator IVORY la dd frontali
-lentafoloseste un inel elastomeric care se introduce vertical in spatiul interdentar de investigat si se lasa 3 zile la PM si
5 zile la M
-inelul are grosimi si diametre diferite pt PM si M
121.Camera intraoral. Avantaje pentru medic i pacient
-instrument usor de manuit perfect adaptat caracteristicilor spatiale ale cavitatii bucale
-permite evaluarea comparativa a situatiei initiale si finale
-permite urmarirea etapizata a planului de tratament
Avantaje pacient-permite implicarea directa a pacientului la luarea deciziei
-posibila modificare a atitudinii negative fata de planul de tratament propus de medic
Avantaje medic-permite vizualizarea pe ecran a situatiei reale a zonei care necesita tratament
-ofera informatii rapide asupra posibilitatilor reale de tratament
-amelioreaza vizibbilitatea asupra campului operator
-are avantajul lucrului din spate si dreapta pacientului
-marirea imaginii,posibila pe ecran,permite vizibilitatea unor zone putin/deloc accesibile vederii directe
122.Metoda diagnostic endoscopic
-pentru detectia prceselor carioase primare si secundare proximale,subgingivale ,a adaptarii marginale a restaurarilorobturatii,incrustatii,microproteze(daca exista spatiul minim pt accesul instrumentului)
-metoda utilizeaza un microsistem video intraoral special dezvoltat permite o vizualizare a suprafetelor dentare greu
accesibile vederii directe(scade nr de esecuri de dg si tratam.)
-5 tipo dimensiuni(lungime,grosime,angulatia piesei de mana)
-marirea imaginii de 24-48x si iluminarea intensa a campului de investigat
-posibilitatea de irigare a zonei care indeparteaza resturile alimentare,utila pt orice leziune de suprafata
-metoda accesibila pt depistarea lez in smalt,dar nu a celor din dentina
-nu poate aprecia leziunile coloristice,modificari
123.Markerii colorani.Caracteristici
Varianta moderna de depistare a proceselor carioase incipiente utilizeaza markeri fluorescenti ce se dovedesc
mult mai eficienti
-corelarea intensitatii fluorescentei cu gradul de demineralizare ajuta la luarea unei decizii terapeutice in anumite situatii
clinice:
Accesul vizual direct limitat
Limitarea palparii zonelor de interes
o Procese carioase cu localizare distala pe dintii posteriori
o Peretii interni ai preparatiilor distale tip-tunel
galerie
-colorantul actioneaza prin legarea de colagenul denaturat de la nivelul dentinei,fiind un bioprodus aparut in evolutia
procesului carios
-ajuta la identificarea fracturilor si fisurilor ce exista sau pot aparea inerent in timpul tratamentului de CS la nivelul
peretilor cavitatii,dar in acelasi timp pot marca si existenta unor fisuri de smalt preexistente si inaparente clinic la simpla
inspectie
-detectorii de carie ca metoda sigura sunt putin indicati in depistarea proceselor carioase incipiente la nivelul
smaltului;directia principala in care acestia isi gasesc utilitatea o reprezinta aprecierea gradului de afectare a dentinei prin
corelarea cu intensitatea colorarii,fara a da informatii certe asupra gradului de colonizare microbiana
124.DIFOTI
-depistarea cariilor primare necavitate,cavitare incipiente si manifeste si secundarecarii marginale cu localizare ocluzala
sau proximala
-depistarea fracturilor sau fisurilor incipiente,evaluarea altor leziuni necarioase cu /fara pierdere de subst
-procesel carioase disipa si absorb mai multa lumina decat tesuturile sanatoase din vecinatate,apar ca suprafete mai
intunecate in raport cu fundalul translucid intens luminat al structurilor sanaoase invecinate.
-creeaza in mod rapid si sigur imagini digitale de rezolutie crescuta ala suprafetelor ocluzale,proximale si netede ale
dintilor
Caracteristici:
-utilizeaza radiatia luminoasa alba a carei lungime de unda nu reprezinta un potential risc pt medic si pacient(nu expune
pacientul la radiatii ionizante)
-ajuta la depistarea proceselor carioase in stadii incipiente-necavitare
-reduce perioada de tratament si preturile de cost
32

-asigura imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate

- monitorizeaza eficienta tratamentelor si corelarea aplicarii mat. restaurator
-arata efectele abraziunii
Rezultatele DIFOTI/ RX
-suprafete netede-41/4%
-suprafete ocluzale-80/20%
-suprafete proximale-69/31%
125.ECM(electronic caries monitor)
-carii ocluzale si cele verticale,nu proximale decat daca exista spatiu fizic de acces pt aplicarea electrodului activ
-determina rezistenta electirca globala a dintelui
-ECM superior FOTI si metodei vizuale in detectia cariilor ocluzale
-metoda necesita calibrarea individuala-stabilirea valorilor electirce etalon la un dinte omonim sau din aceeasi categoriemono sau pluriradiculari
-indicator indirect in aprecierea reusitei terapeutice
In remineralizarea leziunilor incipiente valorile electirce masurate se apropie de valorile etalon determinate pe
un dinte sanatos
-continuarea evolutiei procesului carios(cu cresterea consecutiva a gradului de demineralizare va fi semnalata prin
marirea gradientului electric fata de etalon
126.ACIST
-spectroscopia impedantei curentului alternativ proximal,ocluzal,vertical
-depistarea existentei unui proces carios prin analizarea frecventei curentului electic ce trece pe un dinte
Electrod=punctiform sau banda.Banda conductiva e un senzor din material plastic(polimeric) care poate di inserat intre
dinti ca o ata dentara mai lata si se aplica prin intermediul ei un curent
-informatiile furnizate de senzor sunt transmise la un dispozitiv electic central la care se face afisarea pe un displau sub
forma de indicator numeric luminos(leduri de culori diferite)si sonor
-metoda e de2x mai precisa decat ECM si depisteaza stadiile incipiente-trat.preventiv
-rezultate de 100% la leziunile necarioase in smalt si valori mici in dentina
-tehnica e rapida,mai sigura si precisa decat RX.Scaneaza o plaja de frecvente electrice,stabileste tipare de comportament
electic+circuit echivalent pt tes. Masurat.Cariile modifica tiparele circuitelor echivalente-se obtin informatii dinspre
structurile fizice a dd investigati.
Detectia cariilor cu ACIST
-poate diferentia mat. cu raspunsuri diferite la frecvente diferite(tes.dentar sanatos/alterat, material de restaurare)
-detectia proceselor carioase in stadiile initiale permit tratarea prin stoparea evolutiei sau chiar remineralizarea proceselor
carioase incipiente
127.Factorii care afecteaz msurtorile electrice
1.porozitatea tesutului-naturala,variaza spre diminuarea la 15-18 luni post-eruptie,aspect notavil la DP tineriM2,volumul,adancimea,gradul de maturiate,forizare si hipemineralizarei
2.suprafata contactului electic-determinata de tipul de electrod utilizat-contact punctifom.de suprafata care pot da valori
diferite.Etalonare pt Pm si M
3.grosimea tesutului-la nivelul fisurilor,santurilor si gropitelor,valorile sunt mai mici decat in alte zone ale
dintelui.Etalonare pt Pm si M
4.hivelul de hidratare al tesutului-smaltul trebuie uscat inainte de determinarea si trebuie aplicat un mediu de contact
pasta de dinti,gel dentar
5.temperatura-afecteaza liniar proportional determinarile.Examinarea trebuie facuta la temp cav.bucale relativ
normale.Efect minor
6.concentratia de ioni a fluidului interprismatic-nu se determina dupa mese bogate in carbohidrate.
128.Diagnodent.Corelaii cu indicaia terapeutic
-metoda reproductibila care poate detecta si monitoriza leziunile incipiente ocluzale in smalt,adanci de pana la 400nm.
-metoda se bazeaza pe diferenta de fluorescenta dintre tesuturile dentare sanatoase si cele cariate.
-metoda superioara celei vizuale si RX in detectia C.Ocl dentinare
-incapabl sa difereniere smaltul sanatos de leziunile localizate in externa a smaltului
-influentat de decolarile existente pe suprafata dentara
-e considerat potrivit in special pt detectarea si monitorizarea lez carioase in care se gasesc bacterii
porfirinele bacteriene iluminate cu radiatia rosie produc fluorescenta; intensitatea luminii emise e direct corelata de
dimensiunea leziunii carioase
0-citire incorecta,necesita recalibrare
1-5-secretii,resturi alimentare,placa bact-periaj,spalare izolare si uscare
6-20-leziuni necarioase
21-35-demineralizari evidente,reversibile,cu potential de remineralizare
36-50-leziunie caracteristica unui proces carios activ,evolutiv.
33

CONCLUZIE:adjuvant util in diagnosticarea CS

-nu e indispensabil in detectia cariilor
-da inf despre intensitatea demineralizari si nu despre profunzimea leziunii
-citirea nu corespunde severitatii leziunilor
129.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase proximale
-de electie RX digital,Rx simplu,LCD,US-dau valori apropiate
-aplicabila-DIFOTI,QLF,ACIST
-aplicabila dupa separarea temporara-vizuala,videoscopia
130.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase ocluzale
-de electie:QLF,DIFOTI,ECM
-aplicabila-vizuala,RX digital si simplu
-neaplicabila:vizuala si tactila
131.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase pe fee verticale
-de electie:vizuala si tactila
-aplicabila:FOTI,DIFOTI,QLF,ECM,US
-neaplicabila-RX digital si simplu
132.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase radiculare
-de electie-vizuala si tactila,videoscopia
-aplicabila-DIFOTI,QLF,ECM
-neaplicabila:RX digital si simplu
133.Enumerai metodele diagnostice pentru detecia leziunilor carioase secundare-carie marginal i recidiv de carie
-marginala difuzia luminii,QLF,electrice EIS
-secundara RX(sub obturatie),foraj explorator
134.Anatomia radiologic a structurilor dentare coronare
-smaltul coronar-zona cu albul cel mai intens
-smaltul se subtiaza progresiv spre JSC,avand un aspect ascutit in sens apical
-dentina coronara-apare RX ca fiind zona din interiorul smaltului coronar cu o nuanta de alb mai putin intens
-camera pulpara:portiunea radiotransparenta care ocupa centrul coroanei si are tenta cenusiu inchis
-in conditii normale,contururile periferice ale coroanei sau CP sunt net delimitate
-imaginea RX a dd cuprinde detalii referitoare la dispozitia si grosimea smaltului si dentinei coronare, la asezarea si
configuratia coarnelor pulpare
-demineralizarea minima 30% pt ca leziunea sa fie vizibila RX(mai bine cele digitale pt ca sunt mai sensibile)
imaginea RX evidentieaza mai greu sau deloc leziunile incipiente
135.Factorii care influeneaz capacitatea de detecie radiologic a leziunilor dentare
-subiectivismul si gradul de pregatire al examinarii
-calitatea imaginii RX
-conditiile de examinare
136.Indexul radiologic al cariilor proximale
I.Incipient I smalt extern
II.Moderat M-smalt intern
III.Avansat A-dentina externa
IV. Sever S-dentina interna spre CP
137.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal-stadiu incipient
-radiotransparenta cenusie ,discreta, forma semilunara, ca o ancosa cu contururi sterse
-portiunea bombata a semilunei privind spre jonctiunea smalt-dentina
-radiotransparenta se intinde in cadrul externa a smaltului=
-in cadrul indexului RX pt CD proximala=stadiu incipient=st.I
138.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal-stadiu avansat
-radiotransparenta triunghiulara cu unghiuri rotunjite cu baza larga spre suprafata dintelui si vf spre JSD
-RX se intinde in jumatatea intena a smaltului
-index RX:stadiul M=st II
34

139.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal i dentin extern

-2 triunghiuri RxT,unul mai redus,localizat in smalt, celalat mai extins, in dentina
-smaltulu:triunghiul cu baza la nivelul limitei aproximale a smaltului integru si vf spre JSD si are caract. prezentate mai
sus
-dentina cu triunghiul cu contururi sterse are baza catre JSD si vf spre CP si se intersecteaza in externa a dentinei
-stadiul III=st.A
140.Aspectul radiologic al cariei proximale n smal i dentin intern
-RxT se aproprie foarte mult de CP
-Imaginea bipolara isi pierde individualitatea facand loc unei RxT mari cu forme atipice in interne a dentinei
-in cadrul indexului Rx:st S=st IV
141.Aspectele radiologice ale cariei dentare simple la nivel ocluzal
CD ocluzala in SM=in majoritatea cazurilor nu se poate stabili un dg precoce deoarece lez in santuri si gropite e mascata
RX de grosimea smaltului cuspizilor
CD ocluzala in SM+D=RX cu aspecte variate semilunare sau ovale marginite de JSD si extinde cu contururi sterse spre
CP
142.Aspectele radiologice ale cariei dentare simple la nivelul feelor vestibulare/orale
-doar in stadii cu interesare mare a dentinei
-RxT rotundaCD mici
-Rxt ovalara/semilunaraCD mai mari
143.Aspectele radiologice ale cariei dentare simple la nivelul coletului
-RxT de forma farfurie din cauza extinderii in suprafata si profunzime scazuta in statiul incipient
-RxT de profunzime moderata situata imediat sub limita apicala a Sm,
-dg, ingreunat,dg diferit, fenomenul de burn-out
-coletul :ingustare caracteristica
-burn-out=ardere radiologica,innegrire ,o voalare cenusie-inchis a zonei coletului
-sursa unr dg false de CDS la acest nivel
144.Aspectele radiologice ale recidivei de carie
-zona RxT semilunara sau curbiliniara de dimensiuni mici intre obt si dentina subiacenta
-limita de trecere neta sau bine conturata spre materialul de obturatie
-stearsa sau peirduta progresiv in intensitate spre dentina
145.Aspectele radiologice ale cariei secundare marginale
-RxT dimensiuni variabile la marginea obturatiei
-contururi nete la limita cu materialul de obturatie si sterse in rest
146.Aspectele radiologice ale materialelor de restaurare coronar
-amalgam:contururi nete,cavitate retentiva
-compozit RxT:RxT moderata,fara contururi nete,caracteristica preparatiei cavitatilor neretentive
-compozit RxO:RxO moderata, cu contururi relativ nete, caracteristica preparatie cu geometrie neretentive
-obturatie de baza cu mat RxO:RxO intensa care urmareste conturul relativ net al peretilor parapulpari
-liner RxT :RxT moderata localizata de-a lungul peretilor pulpari,apare prin contrastrul dintre tesuturile dure dentare si
mat. de obturatie supraiacent
147.Caracteristici grup risc sczut la carie
-fara leziuni cavitate
-poate avea pete inactive(netede,lucioase)
-niveluri scazute de SM
-dieta normala,niveluri de zaharuri reduse
-niveluri salivare normale
-indici DMF mici
148.Caracteristici grup risc moderat la carie
-fara leziuni cavitare
-poate avea leziuni active ,pete albe(cretoase,aspre)
-niveluri de SM ridicate
-niveluri de zaharuri moderate
-niveluri salivare normale sau reduse
-indici DMF medii
35

149.Caracteristici grup risc ridicat la carie

-una sau mai multe lez carioase cavitare
-poate avea leziuni tip pete albe(active sau incative)
-nivelurile de SM foarte ridicate
-consum mare de zaharuri
-nivelurile salivare reduse(xerostomia)
150.Caracteristici grup risc foarte ridicat la carie
-multiple leziuni carioase cavitare de adancimi diferite
-distructii coronare masive prin carii sau edentatii
-poate avea leziuni tip pete albe/brune/negre(active sau inactive)
-niveluri de SM sunt foarte ridicate
-consum mare de zaharuri
-niveluri salivare scazute
-DMF ridicat
151.Diagnosticul leziunilor carioase necavitare din anuri i gropie.
INCIPIENT- uoar modificare de transluciditate, absena demineralizrii smalului, suprafaa dentar
aparent sntoas, fr modificri detectabile prin mijloace de detecie uzuale.
AVANSAT - opacitatea sau colorarea suprafeei dentare,ab,dur i lucios (evoluie rapid) sau
galben-brun (evoluie lent,staionara).
Palparea intempestiv cu sonda nu este indicat
152.Diagnosticul leziunilor carioase cavitare din anuri i gropie.
-Leziune microcavitar de suprafa,n zonele de smal opac sau colorat, coloraie cenuie poate interesa zona
extern a dentinei.(Superficial)
-Leziune n dentin,fr subminarea cuspizilor,cu expunerea suprafeei dentinare i dentin alterat prezent.
(Medie)
-Leziune cavitar pn n zona profund a dentinei, cu subminarea parial a cuspizilor,lipsa substanei dure
dentare,prezena dentinei alterate. (Profund)
-Leziune cavitar n zona dentinei circumpulpare cu iminen de deschidere a camerei pulpare i instalarea
inflamaiei pulpare
153.Diagnosticul leziunilor carioase pe suprafeele proximale.
-Dg dificil datorit contactului cu dintele vecin. Leziunile se descoper trziu, de obicei forme cavitare cnd
au depit smalul i au atins dentina producnd modificarea de culoare a crestei marginale.
-Pentru detecie-protocolul respectiv
-La frontali - inspecie vizual direct, modificarea de culoare transpare prin stratul subire de smal.
-Lez proximale se pot transforma n lez inactive - pete uor decolorate sau maro,dure, mai frecvente la dinii
care au piedut contactul cu dinii vecini.
-Leziunile sub punctul de contact sunt mai vizibile
154.Diagnosticul leziunilor carioase la nivel radicular
distincia C i penetrarea D.
Forma necavitar,suprafaa neted, maro-deschis sau nchis.
cavitar superficial-suprafaa cementului este moale, neregulat, opac, culoare variabil pn la maronchis,cu un defect de suprafa < 0,5mm.
medie-suprafaa moale,cu adncime > 0,5mm,fr semne de'suferin pulpar
profund-coloraie glbui la maro-nchis,cu implicaia pulpei radiculare.
155.Examenul obiectiv al cariei simple dentare
-INSPECIE- Lipsa variabil de substan dur dentar(S,D,C) . Modificarea de culoare de la alb-cretos la
brun-cenuiu Uneori leziuni ulcerative ale limbii i mucoasei jugale n dreptul dintelui cariat.Papil
tumefiat,roie,violacee, sngernd la atingere(sond, periaj).
-PALPARE - Prezena dentinei alterate de consisten diferit n funcie de tipul de evoluie al procesului
carios. Sensibilitate la palpare cu sonda i la exereza dentinei alterate. Pierderea de substan dur dentar i
ntinderea n suprafa i profunzime. Camera pulpar nchis i fr semne de suferin pulpar.
156.Examenul subiectiv al cariei simple dentare
-Modificarea de culoare-pete alb cretoase,coloratie cenusie care transpare prin smaltul subtiat,coloratii galben- brune.
-Durere la excitani termici (rece) i chimici(dulce) care.dispare odat cu ndeprtarea excitantului.Durerea
provocat, NU EXIST DURERE SPONTAN
-Lipsa de substan :dur, cu retenie alimentar, care determin prin fermentaie halen fetid.
-Sngerarea papilei interdentare la masticaie sau la penaj; apare durere cu caracter diferit de cea din carie.
36

-Leziuni la nivelul mucoasei labiale,jugale,linguale produse de marginile tioase ale cavitii carioase.
157.Caracterele durerii Debutul durerii- dac apare ziua sau noaptea;
1.Caracterul su spontan/provocat de ageni fizici(rece,cald),chimici(acru,dulce), mecanici (presiune, percuie)
2.Frecvena sa, ct de des apare,
3.Intensitatea: durere surd, puternic, cu caracter pulsatil sau lancinant (ascuit, ca un junghi);
4.Durata sa (continu sau cu intermitene);
5.Localizat sau iradiat i unde anume iradiaz;
6.La ce se calmeaz i pentru ct timp;
158.Diagnosticul pozitiv de carie simpl dentar
1.Prezena dentinei alterate.
2.Durere provocat care dispare odat cu excitantul.
3.Modificare de culoare.
4.Pierdere de substan dur dentar.
5.Sensibilitate la palpare cu sonda pe pereii juxtapulpari
6.Camera pulpar nchis.
7.Teste vitalitate pozitive
159.Diagnosticul diferenial de carie simpl dentar
- Leziuni necarioase cu/fr pierdere de substan : - leziuni de uzur dentar(atriie, eroziune, abraziune); anomalii
dentare de dezvoltare (leziuni distrofice); leziuni traumatice; modificri de culoare ale dinilor endogene i exogene.
- Pe
- lipsa de dentin alterat;
-caracterul leziunii- interesare uni, poli dentar
-interesare a anumitor suprafee dentare (uzur)
-datele obinute din examenul subiectiv privind etiologia leziunii.
-existena dinilor integri de cele mai multe ori(discromii).
-Hiperestezia dentinar; durerea cu caracter afectiv deosebit, apare durere la palparea zonelor afectate sau la masticaie,
periaj i are alt etiologie
-Hiperemia preinflamatorie;exist pierdere de substan dur dentar cu toate semnele de carie simpl dau durerea
provocat de excitani; dureaz 10-15minute dup ndeprtarea excitantului.
-Gangrena pulpar: testele de vitalitate sunt negative, procesul carios este profund, cu camera pulpar deschis.
-Pulpitele cronice nchise:diagnosticul diferenial se face prin foraj explorator,pulpa prezint hipoexcitabilitate la testele
de vitalitate n comparaie cu dinii omologi sntoi i n antecedente pot prezenta pusee dureroase.
-Parodontte apicale cronice:au aceleai caracteristici ca i gangrena simpl i exist semne radiologice de afectare a
parodoniului apical.
160.Caria secundar marginal.Analiz iniial
- Debut nedureros, descoperit de medic la examinarea unei restaurri existente analiznd parametrii:
-aspectul restauraiei
-refacerea reliefului ocluzale normal
-refacerea punctului de contact i a crestei marginale,
-prezenta unor modificri de culoare observabile cu ochiul liber;
-existenta unui exces de material restaurator sau a unor prbuiri sau spaieri marginale, datorate
vechimii/uzurii materialului de restaurare ;
-fracturi ale marginilor de smal, defecte ale marginilor de dentina sau distructii considerabile a structurii
dentare;
-fracturi ale materialului de restaurare cu pierderea sa pariala sau in ntregime.
161.Caria secundar marginal.Semne subiective
Caria secundar marginal, n prima sa faza este nedureroas.Pacientul acuz :
-dureri provocate de excitani fizici (special rece) sau chimici (special dulce), dureri ce dispar dup ndeprtarea
excitantului;
-modificare de culoare a obturaiei-observabila in special la dinii frontali;
-retenia de resturi alimentare la marginea restaurrii;
-dureri la masticaie n zona lateral datorate fracturrii sau dislocrii restaurrii sau unor fisuri n smal sau n smal i
dentin.
162.Caria secundar marginal.Semne obiective
Debut - soluie de continuitate la interfaa preparaie/restaurare, evideniat prin palpare cu sonda i interesnd o zon
limitat /extins pe dou-mai multe laturi ale preparaiei sau de jur mprejurul restaurrii;
Avansat - pierdere de substan mai mare la nivel marginal i la palpare cu sonda n profunzime prezena dentinei
alterate;
-smalul marginal -modificat de culoare,brun sau alb cretos;
37

-uneori,ntr-o faz mai avansat, cavitatea poate prezenta un perete fracturat pe o ntindere mai mare sau mai
mic i/sau fracturarea materialului de restaurare la diverse niveluri, nfundat n interiorulpreparaiei sau n spaiul
proximal;
-obturaiile fizionomice pot prezenta frecvent o modificare de culoare, lips de substan cu spaiere la interfaa material
restaurator/pereii preparaiei;
-n prezena unor fisuri este greu de precizat dintele cauzal la o simpl inspecie a zonei n care pacientul acuza
durere,fara sa poata preciza dintele cauzal.Pentru precizarea dintelui cauzal se recurge la un rulor de vata foarte strans sau
a unui betisor de lemn pe care pacientul strange dintii>durere>dinte cauzal.
-Se poate recurge la percuia lateral pe dinte ce provoac apariia sensibilitii dureroase precum i la DIFOT1
163.Caria secundar marginal.Diagnostic pozitiv,diferenial,evoluie i complicaii
Diagnosticul pozitiv
-dinte cu obturaie coronar, cu soluie de continuitate ntre restaurare i esutul dentar dur;
-coloraie alb-cretoas/brun-cafenie a smalului marginal restaurrii;
-prezena,la palpare cu sonda n profunzime, a dentinei alterate
-probe de vitalitate (+).
Diagnosticul diferenial
-fractura coronar de origine traumatic: smalul are culoare normal, fr dentin alterat i cu prezena factorului
etiologic n anamnez;
-fractura restaurrii ocluzo-proximale la nivelul istmului,aprut la scurt interval de timp de la aplicarea sa, datorat unei
preparri incorecte a cavitii, fr prezena dentinei alterate ;
-pierderile superficiale de material restaurator datorate adaptrii incorecte a materialului de restaurare, aprute la timp
scurt de la realizarea restaurrii
Evoluie i complicaii
Caria sec. marginal netratat, merge prin evoluia sa spre:
- suprafa
- fracturarea marginilor preparaiei sau chiar a dintelui, ca urmare a subminrii smalului de ctre procesul carios.
-profunzime, prin infectarea pulpei-infiamaie/gangren pulpar.
164.Recidiva de carie Semne subiective+165.Semne obiective
-Iniial a/oligosimptomatic-greu de diagnosticat.Clinic evidenta cnd, prin evoluia procesului carios apar dureri
provocate de excitani fizici/chimici similare cu caria simpl/ inflamaii pulpare acute.
-Cnd evolueaz spre suprafaa dintelui apar modificri de culoare ale smalului, fr s existe o
soluie de continuitate ntre pereii dentari i materialul restaurator. Poate determina fractura unui perete
dentar=>diagn diferenial dificil cu caria secund marg.
-Prin ndeprtarea restaurrii (corect adaptat marginal)>dentin alterat pe peretele.pulpar sau axial sau pe
pereii laterali ai cavitii, a crei ndeprtare poate apare sensibilitate dureroas.
-In cavitile profunde, la ndeprtarea dentinei alterate poate rmne un strat subire de dentin dur, normal
colorat sau pigmentat sau se poate ajunge la deschiderea accidental a camerei pulpare, ceea ce duce la schimbarea
atitudinii terapeutice.
-Prin mortificare pulpar, ca urmare a unei necroze/gangrene, ndeprtarea dentinei alterate este nedureroas la palpare.
-Examenul clinic obiectiv atent i examenele complementare vor permite diagnosticul real al afeciunii.
166.Recidiva de carie Diagnostic pozitiv,diferenial,evoluie i complicaii
Diagnosticul pozitiv
-dinte cu restaurare coronar bine adaptat marginal;
-apariia semnelor clinice de carie simpl sau de complicaie pulpar acut,
-prezena de dentin alterat la ndeprtarea restaurrii ,cu sau fr deschiderea camerei pulpare n timpul manoperelor de
ndeprtare a acesteia.
Diagnosticul diferenial
Se face cu
:-caria secundar marginal la care, prezena soluiei de continuitate la interfaa dinte/restaurare este edificatoare;
-cu inflamaia pulpar acut, ce are o simptomatologie evident;
-necroza pulpar-restaurarea coronar este corect dar se observ o modificare de culoare a esuturilor dure dentare i
lipsa sensibilitii dureroase la testele de vitalitate. La ndeprtarea restaurrii, camera pulpar este nchis i nu apare
dentin alterat;
-gangrena pulpar, pe un dinte cu o restaurare corect, esutul dur dentar modificat de culoare, la ndeprtarea restaurrii
coronare se observ dentin alterate i camera pulpar deschis cu lipsa vitalitii esutului pulpar.
Evoluie i complicaii
Recidiva de carie evolueaz de cele mai multe ori spre camera pulpar producnd apariia unei inflamaii acute i
netratat,gangrena pulpar. Cnd evoluia sa duce la subminarea esuturilor dure dentare se poate produce fracturarea
unor perei dentari.
Dg de carie marginal/recidiva de carie dificil38

leziunea pereilor preparaiei nu poate fi vizualizat, ea poate fi asemuit cu evoluia unei carii profunde ntr-un san.
Orice pat alb sau maronie din jurul unei restaurri trebuie monitorizat, nu totdeuna prezena acesteia trdeaz prezena
unui proces carios
- ele pot fi determinate i de produii de coroziune ai amalgamului. Nu exist criterii clinice care s permit diferenierea
unei carii active progresive de o leziune carioas staionar sau oprit n evoluie
-Uneori dificil de diagnosticat o carie adiional, aprut lng marg. cavitii restaurate de un proces carios datorat unor
greeli de preparare a cavitii restaurate (rmne dentin alterat pe perei).
- Pentru un diagnostic corect al afeciunii este necesar un examen riguros ,cu o surs de lumin, un dinte curat i
uscafinstrumentar corespunztor, o radiografie de bun calitate tip bite-wing.
167.Coduri ICDAS
0-sanatos
1-prima modificare vizibila
2-modificare evidenta
3-noncavitara cu umbra
4-cavitara in smalt
5-cavitatie evidenta cu dentina vizibila
6-cavitatie extinsa
168.Cod 1 ICDAS ocluzal
-pe un dinte umed nu se observa nici o modificare de culoare atribuita unei activitati carioase.Dupa uscarea intensa 5 sec
e vizibila o opacitate carioasa sau decolorare neconcordanta cu aparenta clinica de smalt sanatos.
169.Cod 2 ICDAS ocluzal
-modificare coloristica a smaltului vizibila si cand dintele e uscat.Poate fi o carioopacitate si/sau decolorare bruna mai
mare deca fisura /foseta in care se gaseste
170.Cod 3 ICDAS ocluzal
-dupa uscarea 5 sec se observa o pierdere de tesut dentar localizata la intratea sau in interiorul santului/gropitei
ocluzale.Aceasta va fi evalualta ca o demineralizare(pereti opaci,maronii,brun inchis) la intrarea sau in interiorul
santului /gropitei care pot prea nenatural de largi dar dentina nu e vizibila in pereti sau la baza lipsei de substanta
171.Cod 4 ICDAS ocluzal
-apare ca o umbra de dentina decolorata(innegrita)vizibila prin creste marginale sau pereti de smalt aparenti intacti.Un
astfel de aspect e mai usor de observat cand dintele e umed.Aria de dentina intunecata e o decolorare intrinseca care poate
fi gri,albastruie,maronie
172.Cod 5 ICDAS ocluzal
-cavitatie in smalt opac sau decolorat cu dentina expusa
173.Cod 6 ICDAS ocluzal
-pierdere evidenta de tesut dentar,cavitatia poate fi adanca sau alrga,iar dentina e clar vizibila atat pe peretii cat si pe
baza.Creasta marginala poate fi integra sau poate lipsi.
174.Coduri ICDAS pentru cariile de rdcin
Cod 1 si 2-textura si aspectul bazei decolorate:
neteda ,lucioasa oprita din evolutie
aspra mata-senzatia la palpare-piele-stagnanta
-moale-activa
Suprafata radiculara vizibila direct?
-Nu-E
-Dadupa o uscare 5 sec exista o modificare coloristica(maro,neagra)
-NU-0 nu e o leziune carioasa
-DAexista o cavitatie a conturului anatomic>0,5mm
-NU-1-carie radiculara necavitara sub 0,5mm
-DA-2-carie radiculara cavitara peste 0,5mm
Exista decolorare adiacenta restaurarii radiculare?
-NU-0
-DAexista cavitatie>0,5mm
-NU-1
-DA-2
175.Evaluarea ICDAS a activitii cariilor simple radiculare
39

-active:orice leziune de pe suprafata radiculara de culaore galbui sau maro-deschis acoperita de placa bacteriana si de
consistenta moale
-inactive-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare maro-inchis pana la negru,lucioasa,dura la palpare cu
presiune moderata
-intinderea leziunilor active,cavitare e mai mare in suprafata decat in profunzime si mai mult orizontal decat vertical
176.Evaluarea ICDAS a activitii cariilor simple
Leziune activa
1,2,3-suprafata smaltului e opaca alb/galbuie cu pierderea luciului ; la deplasarea usoara a sondei pe suprafata senzatie de
aspur.Leziunea e intr-o zona de stagnare a placii santuri si fisuri-langa gingie sau suprafata proximala sub punctul de
contact
4-probabil activa
5,6-cavitatea e moale sau cu aspect de piele la deplasarea usoara a sondei pe suprafata dentinara
Leziune inactiva
1,2,3-suprafata smaltului e alba,maronie sau neagra.Smaltul poate fi lucios si se simte dur sau neted cand sonda se
deplaseaza usor pe suprafata.Pe suprafetele netede,leziunea carioasa e localizata de obicei la distanta de marginea
gingivala
5,6-cavitatea e lucioasa sau apare o senzatie dura la deplasarea usoara a sondei pe suprafata dentinei
177.CAMBRA - Balana cariilor
I. Factori patologici:
-Bacterii acidogene (cariogenice) - necesita msurarea nivelului si tratament cu antibacteriene (clorhexidina)
-Disfunctie salivara - necesita stimulani salivari (guma sau medicamente); utilizarea de soluie de bicarbonat de sodiu
pentru a tampona acidul
-Ingestie frecventa de carbonai fermentabili - necesita determinarea frecventei si substituirea cu guma non-cariogenica
(xylitol)
II. Factori proiectivi:
-Flux salivar si componente
-Fluor - remineralizare
-Antibacteriene - CHX, iod, xilitol, calciu amorf
A.Florizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de dini, gel, lacuri, apa
de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori pe zi timp de 1 minut)
B.Stimularea salivara si suplimentarea ei
C.Tratament antibacterian (clorhexidina)
D.Terapie restauratoare minim invaziva
178.Screening-ul microbian
-Evaluarea rapida a ncrcrii microbiene si a riscului individual potenial permite predictia dezvoltrii cariei dentare si
ajuta la formularea terapiei corespunztoare pe termen lung.
-Msurarea tulpinilor de streptococi poate fi efectuata in timp real pt detecia precoce a cariilor si evaluarea riscului de
carie.
-Bioluminescenta - produsa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea de unda, durata, frecventa a emisiei si
cronologie.
-Emisia de lumina provine dintr-o reacie enzimatica specifica oxdarea luciferinului(pigment) de catre enzima in contact
cu moleculele de ATP, cantitatea de lumina este direct proprtionala cu cantitatea de ATP prezenta.
-Etape:
-Colectarea bacteriilor orale, eliberarea de ATP din celule si msurarea cantitii de lumina generata
-Emisia de lumina se produce in secunde; poate fi msurata cu un luminometru care afisaza nr de unitari
luminoase relative direct prop cu nr de streptococi
-Se msoar unitile formatoare de colonii la 24 de ore dupa aplicarea in incubator pe mediu de cultura, aceasta
metoda fiind considerata standard
179.Niveluri de risc CAMBRA
Rezultate - mostre cu risc:
-Redus sub 1.500
-Moderai 500-3.500
-Ridicat 3.500-9.999
Grup risc SCAZUT la carie:
1.Fara leziuni cavitare
2.Poate avea pete intactive (netede, lucioase)
3.Niveluri de SM sczute
4.Dieta normala, niveluri de zaharuri reduse
5.Niveluri salivare normale
40

6.Indici DMF mici

Grup risc MODERAT la carie:
1.Fara leziuni cavitare
2.Poate avea leziuni active pete albe (cretoase,aspre)
3.Niveluri de SM ridicate
4.Niveluri de zaharuri moderate
5.Niveluri salivare normale sau reduse
6.Indici DMF medii
Grup risc CRESCUT la carie
1.Una sau mai multe leziuni carioase cavitare
2.Poate avea leziuni tip pete albe (active sau inactive)
3.Nivelurile de SM sunt foarte ridicate
4.Consum mare de zaharuri
5.Niveluri salivare reduse (xerostomia)
180.CAMBRA factori patologici
-Bacterii acidogene (cariogenice) - necesita msurarea nivelului si tratament cu antibacteriene (clorhexidina)
-Disfunctie salivara - necesita stimulani salivari (guma sau medicamente); utilizarea de soluie de bicarbonat de sodiu
pentru a tampona acidul
-Ingestie frecventa de carbonai fermentabili - necesita determinarea frecventei si substituirea cu guma non-cariogenica
(xylitol)
181.CAMBRA factori protectivi
-Flux salivar si componente
-Fluor - remineralizare
-Antibacteriene - CHX, iod, xilitol, calciu amorf
A.Florizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de dini, gel, lacuri, apa
de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori pe zi timp de 1 minut)
B.Stimularea salivara si suplimentarea ei
C.Tratament antibacterian (clorhexidina)
D.Terapie restauratoare minim invaziva
182.Plan de tratament model medical. Direcii
1.Controlul nivelului bacterian:
A.Tehnici antimicrobiene chirurgicale (restaurri) = curarea leziunii, izolarea, tratament medicamentos =>
restaurare/temporizarea leziunilor cavitare/plasarea de sigilanti
B.Tehnici antimicrobiene.Chimioterapice (medicamentoase) = lacuri cu F, CHX si guma cu xilitol
2.Reducerea nivelului de risc la pacienii cu risc crescut
3.Inversarea sitarilor acrive = remineralizan
4.Monitorizarea a ngrijirea pe termen ndelungat:
-ntreinere la domiciliu
-Controale la cabinet/supravegherea continua/vindecare/tratare.
183.Cimenturile cu ionomeri de sticl
CIS-urile au fost utilizate ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de obturaii de baza,
datorita potenialului de adeziune si a valorii estetice. Intre CIS si dinte are loc un schimb de ioni de Ca, F, Sr rezultnd
suprafee dentinare cu rezistenta crescut la acizi
184.Tehnici antimicrobiene chirurgicale
1.Tratarea primelor leziuni cavitare
2.Obturaii cu CIS, Compomer, Compozite sau materiale de obturatie provizorie
3.Leziunile foarte mari (distructii subgingivale) pot necesita coroane temporare, RCR sau extracii
4.Sigilrii la nevoie :
-Suprafee ocluzale cu pete albe cretoase
-anuri adnci si obturaii vechi cu margini subiri
-Molari > Premolari
-Opiuni chirurgicale bazate pe localizare (gropite si fisuri vs suprafee netede), activitate si risc
185.Tehnici antimicrobiene chimioterapice
-Tratamentul chimic al cariilor = implica numeroase etape = timp ndelungat => acceptul pacientului este esenial
-Test Mutans pt pacienii cu risc ridicat
41

-Fluorizari (lacuri) 1-3 aplicaii iniiale pana la completarea tehnicilor chirurgicale. Se uitilizeaza 3 aplicaii in 10 zile pt
pacienii care necesita remineralizare sau pt pacienii cu probleme la CHX (posibila utilizare de apa de gura cu iod)
-CHX = clorhexidina gluconata in apa de gura nonalcoolica 0,12%; o doza 10 rnl-1 min nainte de culcare pt 2 sptmni;
repetare la 2-3 luni
-Guma cu Xylitol - 2 bucati pt 5 min, min 5x/zi
186.Reducerea nivelului de risc la pacienii cu risc CRESCUT
-Reducerea zaharurilor - substituenti Xylitol/Sucroza
-Reducerea SM - antimicrobiene, xylitol guma - si testarea SM
-Creterea secreiei salivare - guma xilitol si menta, ape de gura, schimbarea medicatiei
- Creterea utilizrii de F la domiciliu
187.Inversarea Siturilor Active.Tehnici de Remineralizare
-In-office lacuri cu F => 3 aplicaii in 10zile(daca nu a facut 1B)
-Acas-Fluor
-Pacieni cu risc moderat sau ridicat: pasta de dini 1.000ppm + gel 5.000ppm + OTC (over the counter) apa de
gura 250ppm de mai multe ori pe zi
-Pacieni cu risc foarte ridicat: pasta de dini 5.000ppm + gel 5.000ppm in lingura individuala + OTC apa de
gura 250ppm de mai multe ori pe zi;
Guma xilitol - 2 piese 5 ori pe zi;
Sursa de calciu - brnzeturi, CPP-ACP (fosfopeptida Caseina-fosfat amorf de Ca) in guma, Recaldent
188.Monitorizarea pe termen lung la domiciliu
Acas-fluor:
-Pacieni cu risc moderat sau ridicat: pasta de dinti 1.000ppm + gel 5.000ppm + OTC (over the counter) apa de gura
250ppm de mai multe ori pe zi
-Pacieni cu risc foarte ridicat: pasta de dinti 5.000ppm + gel 5.000ppm in lingura individuala + OTC apa de gura 250ppm
de mai multe ori pe zi
-Guma xilitol: 2 piese de 5 ori pe zi
-Consum redus de sucroza intre mese -Sursa de calciu
189.Monitorizarea pe termen lungin office
-3 luni,6 luni,9 luni
-Examinare vizual tactila dupa detartrare si periaj profesional
-Evaluarea petelor albe pt remineralizare
-Lacuri cu fluor
-12 luni
-Bite wing + alte examinri Rx
-Examinare vizual tactila dupa detrartrare sau periaj profesional
-Lacuri cu fluor
-Evaluarea nivelului de activitate - pete albe si imagini Rx
-Eval uara nivelului de risc si stabilirea perioadelor de control - risc sczut la 6 luni, moderat sau ridicat, dar
inactive la 6 luni; risc moderat, ridicat sau foarte ridicat si active la 3 luni
190.Concepia convenional (clasic) n strategia terapeutic a leziunilor carioase dentare
Procesul carios=secvena ireversibila de etape, iniiata de dernineralizarea smalului, in condiiile oferite de
existenta plcii bacteriene (microbiene) dentare.
Intervenia terapeutica este strict restauratoare si invaziva: excizia chirurgicala a esuturilor dure dentare alterate
si a unei cantiti importante de esuturi dure integre (pentru obinerea unei anumite forme geometrice de preparatie),
tratamentul plgii dentinare rezultate si refacerea morfo-functionala coronara prin materiale de restaurare (cel mai
frecvent:obturatie).
-Nu exista diferena principala, conceptuala, de abordare intre leziunea carioasa necavi tara si cea cavitara, intre leziunea
cavitara redusa (limitata) si cea extinsa.
-Principii/reguli geomatrice si mecanice(inerte) in rezolvarea unui proces bilogic(dinamic,evolutiv)
-Niciun material de restaurare nu este "definitiv" - restaurrile deficitare se nlocuiesc printr-o noua interventie invaziva
(nu exista soluia reparrii lor,fara nlocuire)
191.Concepia modern (actual) n strategia terapeutic a leziunilor carioase dentare
Procesul carios=proces dinamic, cu etape in care solubilizarea si reprecipitarea srurilor minerale din esuturile
dure dentare (demineralizate / remineralizare) se desfoar alternativ, in funcie de pH-ul de la nivelul suprafeei dentare,
corelat cu metabolismul ecosistemului reprezentat de placa bacteriana.
-Nivelul valorii de pH la care are loc trecerea dernineralizare / remineralizare este de 5,2-5,5 ("pH critic").
-Rolul plcii bacteriene-"ipoteza ecologica a plcii" : microorganismele asociate cu boala carioasa exista in mod normal
in flora rezidenta bucala; boala apare in urma unor modificri de intensitate si /sau durata crescut a unor factori-cheie
42

locali ("determinani ecologici"), care declaneaz dezechilibrul responsabil pentru iniierea si meninerea demineralizarii
(cel mai adesea: perioade repetate de pH sczut sub valoarea "critica", dupa aportul frecvent de glucide sau dupa lipsa
prelungita a igienizrii buco-dentare corespunztoare).
-Placa bacteriana acioneaz intr-un complex etiologic plurifactorial: prezenta substratului metabolic optim necesar pentru
flora microbiana acidogena, calitatea structurilor dure dentare si a lichidului bucal, timpul de aciune.
192.Obiectivele terapiei restauratoare minim invazive (conform definiiei iniiale)
1.Modificarea microflorei orele prin reducerea microorganismelor cariogene
2.Remineralizarea leziunilor incipiente (necavitare)
3.Restaurarea leziunilor cavitate prin preparaii modificate, cat mai conservatoare pentru structurile dentare (modificarea
principiilor convenionale Black ale timpului chirurgical)
4.Repararea restaurrilor defectuoase (prioritara fata de nlocuirea acestora)
193.Modaliti de realizare a obiectivelor terapiei restauratoare minim invazive
-prezervarea si conservarea substantiei dure dentare
-exereza stricta doar a substanei infectate (alterata ireversibil) si meninerea substanei afectate (alterata reversibil)
-Extinderea minima a cavitii preparate, fara a ndeprta substana dura dentara integra ("extensia preventiva convenionala
devine "prevenirea extensiei")
-realizarea obiectivelor se face prin:
-Adeziunea amelo-dentinara
Creterea rezistentei mecanice (structura omogena, monolitica, pentru ansamblul dinte / restaurare)
Etaneitatea interfeei dinte / restaurare (previne microinfiltratia marginala, implicata in apariia complicaiilor pulpare)
-Biointegrarea
Restaurare morfofunctionala cu materiale biocompatibile, biomimetice, aderente, bioactive(carioprefilaxie / remineralizare - prevenirea
cariei secundare si/sau a recidivei de carie)
194.Conceptul de clasificare a leziunilor carioase dup localizare i stadiul de evoluie
- evoluia procesului carios:
-favorabil daca sunt tratate la timp
-complicaii:
imediate: inflamaii pulpare acute/cronice; gangrena pulpara simpla/complicate
tardive; extracia dd cu tulburri masticatorii, fizionomie, fonatie, ocluzie, ntreinere
la distanta: focare de infecie; tulburri ATM consecutiv procesului carios
- dupa localizare:
coronar: anuri si fisuri de pe suprafaa ocluzala, V, O. Suprafaa neteda a fetelor: V, O, M, D.
Radicular: carii de rdcina
asocieri ale celor doua teritorii
195.Modificarea principiilor convenionale dup BLACK pentru prepararea cavitilor n terapia restauratoare
minim invaziv
-Preparaii cu contur modificat, cat mai conservatoare pentru structurile dentare
-Tratamentul restaurator trebuie precedat, nsoit si urmat de masuri carioprofilactice active:
-Previn apariia unor noi leziuni primare si/sau secundare ori recidive
-Cresc longevitatea meninerii restaurrilor existente
-Necesita modificarea principiilor convenionale Black ale timpului chirurgical
-Modificrile de preparare sunt legate de proprietile materialelor si tehnicilor adezive utilizate (adeziunea la smal/adeziunea la dentina si
rezolvarea problemelor legate de microinfiltratia marginala)
-Forma de contur a preparatiei are caracter prioritar conservativ, nu preventiv(principiul economiei de substana dura dentara modifica
radical principiul extensiei preventive) - nsumeaz realizarea accesului, deschiderea cavitii si exereza structurilor dure alterate ireversibil
-Forma de adeziune a preparatiei nsumeaz forma de retentie, de rezistenta si finisarea marginilor de smal;
- Pereii cavitii sunt curbi, uor concavi spre deschidere, nu plani
- Unghiurile interne ale cavitii sunt rotunjite, nu bine exprimate (nete)
- Marginile de smal sunt bizotate
-bizotarea marginala-tipuri de bizouri:
-Drept (plat) - lung sau scurt (dupa unghiul de nclinare)
-Concav - rotund sau oval
-Bizotarea este opionala si selectiva, in raport cu extinderea preparatiei si localizarea marginilor de smal - la aceeai cavitate pot coexista
margini nebizotate si bizotate, cu bizouri de tipuri diferite
196.Argumente n favoarea bizotrii marginilor de smal la cavitile (preparaiile) modificate moderne
-Aspect estetic superior (trecere progresiva de la suprafaa restaurrii la cea dentara)
-Ameliorarea adeziunii la smal (creterea suprafeei de adeziune si a calitii microretentiilor realizate prin gravaj acid)

43

-Adaptare marginala superioara (creterea etaneitii si scderea riscului de microinfiltratie - contracia de polimerizare si
fora de adeziune pot aciona in acelai sens, prevenind desprinderea)
-Creterea rezistentei marginilor de smal restante (dispar zonele subiri nesustinute, care se fractureaz uor =
dezadaptare)
-Scderea riscului de carie secundara (eliminarea smalului limitrof procesului carios, cu posibile alterri microscopice de
structura)
197.Argumente mpotriva bizotrii marginilor de smal la cavitile (preparaiile) modificate moderne
-Imperativele estetice sunt necondiionate doar la dinii frontali
-Ameliorarea adeziunii poate fi obinut prin adezivi amelo-dentinari
-Scderea riscului de dezadaptare si/sau microinfiltratie marginala nu este certificata clinic concludent pe termen lung
-Uzura ocluzala prin atritie/abraziune favorizeaz pierderea materialului in strat subtire din zonele marginale (fara
fracturare), cu denudarea smalului bizotat
-Creterea riscului de fractura a marginilor subiri de material, in zonele de contacte (stopuri) ocluzale
-Finisarea marginala a materialului este dificil de controlat (riscul supraextinderii marginale pe zone de smal
nepreparate)
198.Microinfiltraia marginal. Definiie. Modaliti de combatere.
-Microspatii intre pereii cavitii si materialul de restaurare (aceste spatii exista ntotdeauna in lipsa adaptrii perfecte si a
adeziunii amelare si dentinare)
-Permeabilitatea stratului protector dentinar (liner/baza)
-Porozitatile si interstitiile DDR ("smear layer")
Combaterea microinfiltratiei marginale
-Depinde de abordarea terapeutica:
-Tratamentul convenional nu influeneaz (nu modifica/ nu ndeprteaz) DDR
-Tratamentul modern: modifica/ indeparteaza DDR
Hibridizarea plgii dentinare = cuplare adeziva de interfaa la nivelul suprafeei dentinare si
includerea sa etana, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare
realizarea adeziunii dentinare (prezenta sa este necesara concomitent cu adeziunea amelara)
-Adeziunea amelara si dentinara are ca rezultat evitarea microinfiltratiei marginale consecutive dizolvrii DDR in timp
(care permite penetrarea si colonizarea germenilor = carie secundara marginala si/sau recidiva de carie)
199.Avantajele adezivilor amelo-dentinari n strategia terapeutic minim invaziv
-Sigilarea suprafeei dentinare (inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) si a interfeei cu materialul de restaurare
-Eliminarea sau reducerea hipersensibilitii / hiperesteziei dentinare
-Biocompatibilitatea pulpara corespunztoare - se explica prin:
Blocarea penetrrii germenilor si toxinelor (daca se indeparteaza DDR)
Majoritatea componentelor cu potenial toxic ale sistemelor adezive scad rapid sau sunt blocate in compui
chimici stabili (timp de priza scurt)
Flux centrifug si diluare prin limfa dentinara
-Detoxifiere posibila prin circulaia pulpara de ntoarcere
200.Dezavantajele adezivilor amelo-dentinari n strategia terapeutic minim invaziv
-Eecuri in timp ale sigilrii etane dehiscente si microinfiltratii la interfaa cu dentina
-Adeziune iniiala slaba in imediata vecintate a canaliculelor dentinare (numr redus si dispoziie improprie a fibrelor de
colagen)
-Adeziune redusa in cavitile profunde, in apropierea pulpei (canalicule dentinare mai multe, cu suprafaa orificiilor mai
mare scade suprafaa de adeziune si rezistenta la forfecare
-Adeziune iniiala mai slaba la plaga dentinara cu modificri carioase incipiente (reversibile)
201.Tipuri de preparaii modificate (neconvenionale) speciale pentru leziuni carioase proximale
-Tip "caseta" - doar in situaiile in care avem acces direct asupra suprafeei proximale afectate, lucru posibil datorita unor
distracii coronare ntinse a dinilor vecini, unor edentaii sau atunci cand aceasta leziune devine accesibila printr-o
preparatie efectuata fata in fata pe dintele vecin
-Tip "crevasa" ("slot") - aceasta preparatie se realizeaz pentru procesele carioase situate in apropierea crestei marginale,
cu acces chiar prin creasta marginala
-Tip "sant"
-Tip "tunel" - tunelizare pariala (nchisa proximal) sau tunelizare totala (deschisa proximal). Aceasta cavitate are
abordarea dispre ocluzal, la distanta de 2 mm de creasta marginala care trebuie conservata.
202.Conceptul de Intervenie Terapeutic Minimal (actual). Definiie. Obiective.
=Abordare terapeutica iniiala (neinvaziva/ non-operatorie), care precede interveniile operatorii restauratoare.Vizeaz
debutul procesului carios / leziunile necavitare.Daca leziunile evolueaz si devin cavitare, intervenia operatorie
restauratoare va fi minim invaziva
44

-Obiective:
a.identificarea leziunilor prezente
b.prevenirea aparitiei leziunilor moi
c.remineralizarea leziunilor reversibile
d.controlul evolutiei leziunilor
1.modificarea microflorei orale prin reducerea microorganismelor cariogene
2.remineralizara leziunilor incipiente(necavitare)
3.restaurarea leziunilor cavtitare prin preparatii modificate cat mai conservatoare pt structurile dentare(modificarea
principiilor conventionale Black ale timpului chirurgical)
4.repararea restaurarilor defectoase(prioritara fata de inlocuirea acestora)
203.Care sunt aspectele urmrite n cadrul fiecrui obiectiv al conceptului de Intervenie Terapeutic Minimal
1.Identificarea leziunilor prezente:
- Evaluarea riscului de carie
- Detecia precoce a leziunilor (modaliti de cariodetectie)
2.Prevenirea apariiei leziunilor noi
-Modificarea dietei:
Restrictionarea suportului de substrat fermentabil (carbohidrati)
Inhibarea producerii de acizi (care au la baza ionul de fluor)
Utilizarea substituentilor nefermentabili de zahar(xylitol)
Reducerea consumului de buturi acide (citrice/acid carbonic)
Alcanizarea mediului cavitii orale (arginina/ uree)
- Igiena buco-dentara
Igienizarea profesionala periodica
Instruirea pacientului (igienizarea individuala corecta)
Tratamente topice contra germenilor cariogeni (CHX)
-Protejarea si meninerea prin sigilare si fluorizare
3.Remineralizarea leziunilor reversibile
- CPP - ACP (Casein Phosphopeptides - Amorphous Calcium Phosphate)-monocomplexe;xylitol
- Fluor
- CIS(incl. ART)
4.Controlul evoluiei leziunilor
-Monitorizare / dispensarizare activa
- Reconditionare / reparare vs. inlocuire (restaurri coronare existente)
204.Managementul clinic al bolii carioase (conform definiiei actuale). Etape. Obiective.
1.Diagnosticul afeciunii - modaliti de cariodetectie adecvate
2.Aspecte epidemiologice
-Evaluarea nivelului de carioactivitate
-Stabilirea gradului de risc cariogen
3.Evaluarea contextului biologic
-Microflora orala si placa microbiana dentara
-Lichidul bucal
-Interaciuni chimice intre dinte si mediul bucal (demineralizare / remineralizare)
-Eroziunea dentara (prezenta / absenta; etiologie)
4.Tratament non-operator = controlul progresiei afeciunii
-Igienizarea buco-dentara: profesionala / individuala
-Preparate antimicrobiene si anti-placa
-Fluorizare (mecanisme de aciune / modaliti de utilizare)
-Controlul dietei alimentare
5.Interventie terapeutica operatorie - intervenie terapeutica minimala (minim invaziva)
6.Controlul evoluiei afeciunii (la nivel individual / la nivel de populaie)
205.Plan de tratament model chirurgical. Caracteristici, obiective, timpi.
Terapia neinterventionista:
-Substane medicamentoase - fluor
-Remineralizare (flor)
-Sigilarea anurilor si fosetelor
Modern:
-Individualizare a planului de tratament
-Modificrile tipului de intervenie si a momentului interveniei
-Tip de intervenie pentru materiale moderne (caviti neretentive)
45

-Modalitate de intervenie - minim invaziv / convenional

Obiectivele terapiei interventioniste (restauratorie):
-Indeprtarea dentinei afectate si prevenirea cariilor
-Protecia pulpei si evitarea durerii
-Eliminarea sursei de bacterii cariogenice
-Facilitarea controlului plcii
-Restaurarea morfofunctionala
Tratamentul proceselor carioase este format dintr-o suma de procedee care duc la stoparea evoluiei procesului carios.
Tradiional, exereza completa a esuturilor afectate (smal, dentina, cement). Modem exereza stratului extern necrotic de
dentina si tratamentul stratului intern demineralizat
Timpii de lucru:
-Accesarea proceselor carioase
-Instrumentarea dentinei infectate sau modificarea acesteia
-Prepararea cavitii in smal cu sacrificiu dentar minim
-Restaurarea finala
206.Instrumentarea smalului
1.Instrumentar de mana
2.Instrumentar rotativ
3.Instrumentar oscilator
4.Aparate abraziune cu aer
5.Lasere
207.Abordarea dentinei infectate
1)Instrumentare mecanica - manuala, rotativa, sonoabraziunea, aer abraziunea
2)Utilizarea laserului
3)Exereza chemo-mecanica
4)Exereza enzimatica
5)Terapie foto-dinamica
6)Ozonoterapia
7)Terapia antibacteriana
8)Restaurarea finala
208.Instrumentarea mecanic manual.
-Instrumentar de mana ascuit (excavator, linguri Black)
-ndeprtarea mecanica a dentinei alterate
-ndeprtare adecvata / limitata a esuturilor
-Manoperele intempestive (presiune exagerata) - durere
-Modem combinata cu tehnica ART
-Procedura acceptata in special de pacienii anxiosi si in pedodontie
209.Tehnica stepwise
Se aplica in general in cazul cariilor dentare profunde cu evoluie acut-progresiva la care ndeprtarea dentinei
afectate ar conduce la deschiderea camerei pulpare in cazul terapiei cariei prin metoda clasica
La prima edina este ndeprtata cu ajutorul unui excavator dentina periferica si parial dentina necrotica si
afectata localizata pe fundul cavitii carioase
La urmtorul pas sunt realizate prin intermediul inspeciei vizuale si palparii cu sonda, evaluri standardizate ale
culorii si consistentei dentinare
Coafajul indirect este realizat cu ajutorul unor materiale antiseptice, remineralizatoare si cu rol de stimulare a
depunerii de dentina teriara (hidroxid de calciu, eugenat de zinc sau CIS)
Pe parcursul terapiei stepwise are loc o modificare progresiva a culorii dentinare in galben-brun sau brun-inchis
si modificarea consistentei
Hidroxidul de calciu asociat cu eugenatul de zinc este alegerea de electie dar, in unele situaii clinice cu distracii
coronare extinse, asocierea hidroxidului de calciu cu CIS poate fi considerata o alternativa viabila.
210.Instrumentarea rotativ
Instrumentar rotativ la turaie joasa (freze rotunde de otel)
ndeprtare mecanica a dentinei alterate .

Metoda eficienta - standard ideal

Dezagreabila pentru pacieni (durere, stres acustic)
Determina suprapreparari si efecte pulpare negative
Excavarea rotativa selectiva controlata
46

1)Instrumentar rotativ cu putere de rotaie controlata

a. Exereza selectiva pe baza diferenei de duritate dentinara (normala/afectata)
b. Duritatea dentinara -variaii individuale mari - avantajele unor preparaii selective sunt discutabile
2)Smart Prep - freze polimerice
a. Exereza selectiva datorita diferenei de duritate freza-dentina normala/afectata
b. Eficienta metodei discutabila; duritatea dentinei variaz, frezele polimerice sunt distruse rapid de dentina dura
c. Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-back in timp real asigura o precizie
mare si un control calitativ al manoperei
d. Tehnica interesanta cu un potenial evident dar necesita o dotare deosebita
3)Exereza fotoasistata (FACE) dentina cariata iradiata cu lumina albastru-violeta produce fluorescenta
portocaliu-rosie vizibila prin filtru de 530nm
4)Exereza combinata cu indicatori de carie fluminescenti
211.Fisurotomia
Fisurotomia este o metoda de izolare a dinilor fata de mediul oral. Are ca scop prevenirea cariei dentare. Se face
prin aplicarea unor cimenturi sau lacuri pe dinti, in zonele de risc a apariiei cariei dentare. Se poate practica atat la dinii
temporari cat si la cei permaneni. Se indica la dinii cu reliefuri (anuri) profunde, la copii intre 6-9 ani si 11-14 ani.
Freze pentru fisurotomie: eficiente, ieftine, sacrificiu minim de smal, nu necesita anestezie, dar sunt limitate doar la
nivelul anurilor si fisurilor. Au forma conicizata, vrful tietor nu atinge tubii dentinari dect putini ca numr si au fost
gndite pentru a minimaliza nclzirea si vibraiile. Tehnica presupune umplerea uoara a spaiului lung, ingust si
neregulat de regula cu ajutorul materialelor de tipul flowable composite.
212.Sonoabraziunea. Caractere generale
-Metodele sonice utilizate in odontoterapia restauratoare au la baza o micare oscilatorie ce activeaz prin intermediul
unor piese de mana capetele active; acestea pot realiza ndeprtri ale esuturilor dentare alterate.
-Dezvolta micri oscilatorii verticale si transversale cu o amplitudine de 600-1000 um
- Amplitudinea oscilaiei se reduce la aplicarea pe dinte si este direct proporionala cu presiunea exercitata si cu mrimea
suprafeei de contact
- In timpul lucrului medicul nu trebuie sa exercite presiune pe instrument, el doar trebuie sa susin si sa
direcioneze spatial corect sonopila.
- Fora de preparare produce un sunet specific care reprezint un control acustic pentru operator
- Presiunea de lucru mai mare de 5g/cm2 va scdea amplitudinea oscilaiei si implicit eficienta de taiere,fenomen
semnalat de un semnal sonor intens in frecventa de emisie
-Se realizeaz o monitorizare acustica a forei optime aplicate pentru eficienta maxima
-Metoda presupune lucrul cu rcire cu apa si uminare
- Sunt necesare pauze si verificri vizuale directe dupa ndeprtarea peliculei de apa si a detritusurilor din cavitatea
preparata
-Tehnica permite un feedback tactil similar cu folosirea unei piese de mana la turaie convenionala
-Avansarea preparatiei se face rapid in smalul demineralizat si ncetinete in esut sntos
213.Tipuri de sonopile i indicaii
a.Hemisfere
-Au doua mrimi cu diametre: 1,5 si 2,2 mm
-Au granulaii medii de 40 um
-Indicaii:
-Prepararea cu conservarea in totalitate a crestei marginale a cavitilor proximale de clasa a Il-a si a IIIa
restaurate prin tehnici adezive
-Prepararea cavitilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale tip galerie, cavitate proximala
cu acces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, in funcie de evoluia procesului carios.
-Prepararea cavitilor proximale cu conservarea pariala a crestei marginale, cavitate proximala cu acces ocluzal
redus, in forma de pictura
-Prepararea cavitilor proximale cu conservarea pariala redusa a crestei marginale, cavitate proximala cu acces
ocluzal lrgit tip slot
-Tratamentul leziunilor proximale cu restaurri extinse si ocluzal (caviti la care se nlocuiete o obturatie
defectuoasa de amalgam)
-Tratamentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralzate, cu extensie in smal sau in smal si dentina,
la distanta de camera pulpara
-Prepararea cavitilor de clasa a V-a, cu protejarea marginilor gingivale
-Prepararea unor caviti de clasa a III-a
b.Cilindro-conice
-Diamantate pe toata partea activa
-Au granulaii medii de 40 um
-Realizate cu doua dimensiuni si duble angulatii(in acelai plan / in planuri opuse)
-Indicaii:
47

-Prepararea cavitilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale, cavitate tip tunel cu acces
ocluzal
-Prepararea cavitilor proximale tip caseta cu conservarea in totalitate a crestei marginale cand exista carii in
oglinda; cu ajutorul acestui cap cilindric angulat se poate aciona si la nivelul acestora mai ales cand exista spaieri
dentare, treme, distructii coronare masive ale dintelui vecin
c.Hemitropila
-Instrument pereche, cu mrime unica si granulatie medie de 40 um
-Indicaii:
Ca sistem complementar de finisare dupa aciunea instrumentarului de mana sau rotativ, la
procesele carioase ocluzale situate in anuri si gropite La realizarea bizotarii cavitilor proximale de clasa a II-a, a IIl-a
si a IV-a precum si a celor
restaurate cu aur
Poate fi folosita si pentru preparaii pentru coroane si faete
Completarea preparrii cavitilor proximale cu acces ocluzal lrgit tip slot
d.Trapezoidale
Capete speciale in numr de 6 care difer prin limea prtii active: 2,5mm; 3,5mm; 4,5mm, primele 2 fiind indicate la
tratamentul premolarilor, iar cele intre 3 si 5mm la molari
-Granulatie medie de 40 um
-3 perechi pentru mezial si 3 perechi pentru distal Indicaii:
Realizeaz caviti verticale standardizate de clasa a Il-a, ce pot fi restaurate cu inserturi de ceramica dentara ramforsata
cu cristale de leucit sau prin tehnici adezive cu materiale fizionomice
Prin cimentarea adeziva a inserturilor se transforma o cavitate de clasa a II-a intr-o cavitate de clasa I cu refacerea
perfecta a punctului de contact
e.Prisme triunghiulare
-Indicaii:
Finisarea cavitii dupa o prealabila preparare cu varianta clasica de sonopile sau cu instrumentar rotativ
Finisarea cavitii proximale in vederea aplicrii de restaurri tip incrustaii din aur si coroane pariale
214.Aer abraziunea. Metode de lucru
-Alegerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru restaurare
-Marcarea ocluziei, a contactelor ocluzale
-Realizarea cmpului operator, cu o izolare optima-diga
-Realizarea preparrii dintelui prin abraziune cu aer si controlul ndeprtrii in totalitate a dentinei alterate cu ajutorul
unui detector de culoare care se aplica 10 secunde pe plaga dentinara, dupa care se spal. Orice coloraie a dentinei este
indepartata de preferina cu freze la turaie convenionala sau cu excavatoare
-Toaleta atenta a preparatiei si realizarea proteciei pulpare
-Splarea si uscarea cavitii
-Gravarea acida a preparatiei
-Aplicarea adezivului conform protocolului stabilit pentru adezivul pe care il folosim
-Realizarea restauraiei cu un compozit "flow" cu eficienta mai mare de umplere daca leziunea a fost in afara punctelor de
contact ocluzale, sau a unui compozit mai dur, mai rezistent, sau a unui compomer in zona de stop ocluzal
-Conturararea si finisarea marginilor preparatiei, lustruirea -ndeprtarea digai
-Ajustarea ocluziei cu pstrarea contactelor ocluzale existente naintea preparatiei
- Sigilarea care este opionala si care are drept scop sa sigileze orice fisura apruta in timpul individualizrii ocluzale a
restauraiei si sa mreasc rezistenta acesteia.
215.Aer abraziunea. Indicaii
o Tratamentul leziunilor necarioase: atritie, abraziune, eroziune
o Prepararea cavitilor mici pentru materiale adezive
o Repararea unor restauraii cu rasini compozite compromise
o Repararea unor faete din porelan fracturate la nivelul marginii gingivale
o Sablarea fetei interne a incrustatiilor de porelan in vederea adeziunii
o Prepararea suprafeelor dentare pentru sigilare
o Toate tipurile de caviti unde accesul este direct sau a fost uurat cu instrumentar rotativ o ndeprtarea obturatiilor de
amalgam sau din material fizionomie
216.Efectele dentare ale utilizrii laserului
. Efectele dentare
-Laserele pulsate cu C02
Produc ceramizare sau vitrifiere caracterizata prin modificarea rnicrostructurii pereilor cavitii dentinare datorata, in
principal, procesului de topire si recristalizare locala
Rezulta: o cretere a duritii si rezistentei la demmeralizare, obliterarea canaliculelor dentinare, sterilizarea termica a
dentinei expuse la radiaia laser
-Laserele tip YAG
48

Afectarea smalului invecinat pe zone mari prin carbonizri nedelimitate

Apariia de fracturi la nivelul jonciunii amelo-dentinare
Largi zone necrotice in dentina localizata in vecintatea peretelui pulpar
-Laserii superpulsati tip YAG
Reduc considerabil efectele termice secundare(au durata de impuls mai mica)
Cavitile obinute au perei netezi si sticloi
Conturul are rugoziti cu dimensiuni de cea. 10 um
Canaliculele dentinare sunt deschise
Elimina stratul de detritus dentinar remanent
Creeaz premize favorabile unor obturaii adezive imediate
Produce o scdere a solubilitatii ionilor da Ca si creterea rezistentei esuturilor la atacul acid rezultat in urma aciunii
bacteriilor cariogene
217.Eficacitatea laserului
Este apreciata prin rata de ablatie si ea depinde de:
o Caracteristicile intrinseci ale laserului utilizat
o Tipul de esut dentar pe care acioneaz (smal, dentina)
o Gradul de mineralizare al esutului
o Orientarea razei laser fata de prismele de smal si canaliculele dentinare (paralele: ablatie mai rapida cu efecte termice
secundare mai reduse; perpendiculara: predomina efectul de topire cu creterea temperaturii in straturile subiacente)
Laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea, au fost introduse laserele
superpulsate cu care se pot realiza, utiliznd zone laser active ce variaz dimensional intre 300-600 um, atat accesul cat si
prepararea cavitii respective.
Laserele tip. Excimer au o rata de indepartare a esuturilor dentare sntoase sau alterate, utiliznd aceeai putere si
dimensiune a zonei active a laserului de: 0,15um in smal sntos, 0,20um in dentina sntoasa, 0,2-0,5um pe smal
demmeralizat, l-l,4um pe dentina alterata.
esuturile alterate sunt mai rapid si mai corect eliminate comparativ cu tesuturi sanatoase, realiznd o protejare a
esuturilor nvecinate prin analiza emisiei de plasma.
Laserele infrarosii prezint o eficienta de indepartare:
o Pe esuturi sntoase - inferioara instrumentarului rotativ de turaie inalta, timpul de preparare alunei caviti fiind in
medie dublu
o Pe esuturi alterate rata de ablatie creste odat cu gradul de distructie al esutului si cu dimensiunea defectului
218.Exereza chemo-mecanic
Principiu de lucra - aplicare gel NaOCl si 3 aminoacizi - cloramine - distrugere a colagenului din dentina demineralizata
prin radare cu ajutorul unui instrumentar manual special a detritusului
Indicaii: carii radiculare profunde la dinii temporari si permaneni
Avantaje:
oNedureros fara anestezie
o Nu afecteaz pulpa
o Eficacitate comparabila cu a metodei rotative
o Rezulta suprafee rugoase optime pentru restaurri adezive
o Sacrificiu dentar
Etape pentru o leziune cervicala:
o Aplicare gel 30 sec
o Curare manuala - apare detritus
oReaplicare gel
o Depistare JSD
o tergerea surplusului de gel cu o bleta uscata
o Evaluarea suprafeei (duritate)
o Toaleta cavitii cu o buleta umeda
o Cavitatea finala
219.Exereza enzimatic i terapia foto-dinamic
Exereza enzimatica Enzyme Mix SFC-II (3M ESPE):
o Digestia enzimatica proteolitica a colagenului
o Enzimele au aciune selectiva
o Metoda a dat rezultate promitoare experimental
Terapia foto-dinamica:
o Dezinfectare fotoactivata (PAD)
o Laser rou de energie joasa 633/30 sec
o Se folosesc Toluidine Blue O-TBO (10 ug/ml), cloruri, ftalocianuri
o Metoda non-invaziva eficienta pe S.mutans si alte microorganisme cariogene
o Timpul de contact (pana la 180 sec) creste efectul antibacterian care e limitat doar de grosimea dentinei
49

o Tehnica promitoare, rapida, nu da rezistenta microbiana si nu afecteaz esuturile sntoase

220.Ozonoterapia
Ozonul este in msura sa altereze stabilitatea condiiilor ambientale favorizatoare de carii prin capacitatea sa de a:
-distruge in scurt timp bacterii, virui i fungi -neutraliza proteinele acide -restructura smalul si dentina. Indicaii:
o Carii ocluzale
o Carii de rdcina
o Carii cu acces dentinar direct sau creat cu alte metode o Hipersensibilitate cervicala
o Profilaxie: ozonoterapia trebuie sa se faca doar in prezenta unui sistem de aspitratie pentru eliminarea ozonului reziduu
acesta prezentnd toxicitate daca este inhalat in cantiti mari.
221.Terapia antibacterian.
o Antiseptice: AgN03, fluoruri, Ca(OH)2, Clorhexidina oDezinfectarea dentinei si/sau smear layer oUsor de utilizat cu
dotare minima , o Reduce semnificativ streptocolul si lactobacilul la 6 luni oDezavantaje:
Biocompatibilitate si colorare
Eficienta in prevenirea progresiei cariei este insuficient argumentata
Adjunct dar nu substituent al instrumentrii
o Antibiotice: aplicare de preparate su Tetraciclin (Ledermix)
Excavare seriata aplicare antibiotice, pansamente provizorii si reinstrumentari. Necesita rninim 2 edine si
cooperarea pacientului
Scade riscul de deschidere a camerei pulpare si de lezare a pulpei. Uor de utilizat in urgente
Tehnica cu bune rezultate in speciali la dinii permaneni tineri
Eficienta crescut fata de terapia antiseptica (CHEX)
223.Tehnica ART
Tratamentul restaurator arauroaic este o procedura bazata pe curirea cavitilor carioase cu ajutorul instrumenunilui de
mana si obturarea lor cu un material adsreat la esuturile dentare (ciment ionoxner de sticla). Acest tratament respecta
principiile preventive, iar durerea si discomfbrtul sunt rare.
224.Tehnici de sigilare
1)Materiale cu eliberare de Fluor folosite in tehnica ART: instrumentar de mana si CIS prin eliberare de
fuor care poate preveni progresia cariei / apariia de carii secundare. Capacitatea de sigilare dentinara este
limitata iar efectul preventiv antibacterian al fluorului este discutabil. Necesita o buna selecie a cazurilor.
2)Adezivii destinri Sisteme tip monomer hidrofilic create pentru adeziune dentinara. Prin sigilarea dentinei si/sau a
marginilor restauraiei, blocheaz transferul nutritiv necesar bacteriilor ramase post excavate. Necesita preparaii limitate;
procedeu eficient clinic si acceptat in pedodontie. Adeziunea la dentina afectata nu este ideala. Nivelul variabil de bacterii
restante trebuie determinat. Metoda promitoare si recomandata pentru cariile radiculare la dinii permaneni.
3)Rasini Antibacteriene-adezivi dentinari CHX,triclosan,MDBP.Combina sigilarea cu efectul AB.Materiale permisive
ca aplicae(nu necersita izolae perfecta).Ef AB al adezivilor e de apreciat.Rezultate promitatoare
225.Restaurri preventive cu rini
Restaurarea preventiva cu rasini - RPR- se adreseaz leziunilor carioase incipiente,dar si situaiilor de diagnostic incert de
carie.Dezvoltarea continua a materialelor bioadezive faciliteaz ndeplinirea obiectivelor acestui tip de tratament in caria
dentara:
1.realizarea unor preparaii minime ,cu sacrificiu dentar redus RESTAURARE =R
2.nlocuirea extensiei preventive mecanice cu cea dumica.neinvaziva PREVENTIVA = P
3.Imunizarea suprafeelor ocluzale cu ajutorul rinilor sigilante - RASINI =R
Abordarea leziunilor carioase in maniera preventiva( sigilri ) sau conservativ -curativa va fi aplicata dupa stabilirea
certitudinii diagnosticului de carie.Coroborarea datelor de diagnostic: clinic ( examinare, inspecie, palpate), paraclinic
(radiologie: bite-wing, raper, transluminare, msurarea rezistentei eIectrice,cariodetectia cu laser) si speciale,va trebui sa
reduc sau cel puin sa minimalizeze erorile de diagnostic.
Proprietile fizice si mecanice impun stabilirea unor noi principii de tratament:
forma de acces: trebuie sa fie mult mai conservaiva^e abordeaz fiecare leziune in parte si se pastreaza punile de smal
integre.
managementul leziunii: se ndeprteaz numai dentina ramolita ,
forma de adeziune: caracteristici care asigura adeziunea,etanseitatea-rezistenta la dislocare
curirea cavitii ( mecanica si chimica): mecanic, cu instrumentar rotativ si chimic,prin sisteme primer si conditioner
specifice,;acestea ndeprteaz detritusurile rezultate in urma prepararii impreuna cu smear-layerul si biofilmele
incluznd miooorganismele reziduale. Atitudinea corecta in ceea ce privete restaurrile preventive este data de corelaia
dintre situaia clinica si dotarea materiala de care dispunem.Compromisirrile sau extinderea nejustificata in utilizarea
acestor tehnici vor afecta principiul preventiv in sine.
226.Criterii de evaluare corect a unei restaurri
50

Rezolvarea terapeutica a leziunilor dentare cu pierdere de substanta dura presupune tratam. propriu-zis si
asocierea unor mijloace de monitorizare a restaurarilor in scopul prevenirii si pastrarii starii de sanatate
dentara.Restaurarile dentare au scopul de a opri in evolutie procesul carios si sa previna afectarea pulpei,dar nu confera
dintelui imunitate fata de o noua afectate dentara aparuta fie in jurul obturatiei fie pe o suprafata indemna a aceluiasi
dinte.Biodegradarea materialelor de restaurare coronara in mediul bucal si la interfata dinte/restaurare e un proces
ireversibil ce poate determina intr-un interval mai lung sau mai scurt aparitia defectelor la acest nivel.
Monitorizarea pacientului
-daca masurile de prevenire de care a beneficiat pacientul sunt eficiente
-daca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie de la ultima vizita-ca sa poata beneficia de tratament rapid noninvaziv
-sa se aprecieze evolutia proceselor carioase inicipiente sub observatie
-sa detecteze si sa corecteze eventualele greseli de tehnica in tratamente
-verificarea vitalitatii dintilor care prezinta restaurari extine,coafaje directe sau indirecte
Longevitatea restaurarilor e limitata ele putand determina esecuri in timp
=aparitia unei noi leziuni carioase in jurul sau sub restaurare
=degradarea,deficiente ala materialulor sau ale preparatiilor
227.Factorii de care depinde longevitatea restaurrilor dentare.
Exista o serie de factori de care depinde longevitatea restaurrilor coronare. In funcie de importanta lor, ei
Factori generali:
starea de sanatate generala
Obiceiurile alimentare
Nivelul socio-profesional
colaborarea cu medicul
Factori locali
o Igiena orala
o Riscul de carie
o Dintele afectat
o Localizarea si ntinderea restaurrii
o Starea de sntate a pulpei dentare
o Tipul de ocluzie
2)Medic
Diagnosticul corect al leziunii
Planificarea corecta a tratamentului
o Respectarea corecta a indicaiilor
Respectarea timpilor de lucra
o Alegerea unui material de restaurare corespunztor
o Manipularea corecta a acestuia
Experiena, manualitate, motivaia individuala
3)Material de restaurare - proprietari (fizice, chimice, biologice)
228.Ce este i ce urmrete monitorizarea pacientului (controlul periodic).
Pacienii au cariosusceptibilitate diferita si in funcie de aceasta si de riscul de carie pacientul este chemat la controlul
periodic care urmrete sa verifice:
Daca masurile de prevenire de care a beneficiat pacientul sunt eficace
Daca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie aparate de la ultima intalnire cu pacientul care, prin
detectarea rapida sa poat beneficia de tratamente noninvazive
Sa aprecieze evoluia proceselor carioase incipiente aflate sub observaie
Sa detecteze si sa corecteze eventualele greeli de tehnica in tratamentele efectuate anterior
Sa verifice vitalitatea dinilor care prezint restaurri extinse precum si a dinilor cu coafaj direct sau indirect
229.Ce este i ce urmrete supravegherea activ a restaurrilor.
Supravegherea activa este cea mai buna soluie de tratament si presupune:
O colaborare buna medic/pacient
edine de control specific
Ameliorarea igienei orale si a comportamentului alimentar al pacientului
Periaj profesional periodic
Aplicarea de fluoruri si/sau de ageni antirnicrobieni
Toate aceste masuri permit prevenirea deteriorrilor si repararea sau nlocuirea restauraiilor la momentul optim. Eecurile
minore aparate in timp la unele din restaurrile prezente necesita, la rndul lor, doar monitorizarea atenta, supravegherea
lor activa. Aceasta presupune:
-Analiza comportamentului in timp a restaurrii
-Aplicarea unor metode de prevenire specifice
51

230.Ce este i ce urmrete reparaia unei restaurri vechi.

Reparaia unei restaurri vechi consta in:
Meninerea pe loc a restaurrii
Remedierea defeciunilor punctuale
Eventuale corecii in masa materialului restaurator
Reparaia reprezint:
Un mijloc rapid de a rezolva o deficienta existenta la una din restaurrile vechi
Poate constitui o alternativa acceptabila de remediere a defeciunilor restaurrii in multe situaii clinice
Poate fi o faza intermediara (tranzitorie) de tratament, ce ofer rgaz pentru aprecierea globala a cauzelor care au dus la
eecul restaurrii si a consecinelor sale
Un mijloc ce permite sigilarea restaurrilor cu deficiente marginale minore, precum si o ameliorare rapida a esteticii prin
reconstituire si remodelare coronara
Permite stabilirea unor relaii de colaborare optima intre medic si pacient
231.Ce este i ce urmrete nlocuirea unei restaurri vechi i care sunt situaiile n care se realizeaz.
Eliminarea completa a materialului de restaurare ,
Realizarea unei noi preparaii
Realizarea unei noi restaurri
In alegerea soluiei terapeutice de remediere a unei restaurri vechi nu trebuie minimalizat faptul ca fiecare
nlocuire a unei restaurri duce la pierdere de esut dentar din structura dentara restanta, pierdere ce poate conduce la
slbirea rezistentei dentare. De asemeni, din punct de vedere biologic, orice reinterventie presupune o noua agresiune
asupra complexului pulpo-dentinar.
Inlocuirea imediata a unei restaurri deficiente se face in 2 situaii:
-Existenta unor semne clare de alergie sau intoleranta locala sau sistemica legate de materialul restaurator
-Existenta curenilor galvanici
Pentru a decide conduita terapeutica corecta este foarte important diagnosticul etiologic al afeciunii prezente dar si tipul
de defect al restaurrii.
232.Elementele care se iau n consideraie pentru alegerea tipului de intervenie asupra unei restaurri vechi.
Impactul restaurrii defectuoase asupra pulpei dentare, manifestate prin jena (disconfort) la masticaie, durere (semne de
suferina pulpara), aprute ca urmare a pierderii etaneitii restaurrii sau a unei protecii pulpo-dentinara
insuficienta/absenta
Impactul asupra parodontiului marginal prin: iritatie directa, acumulare de placa bacteriana prin prezenta unor defecte de
suprafaa, supra sau subconturare, morfologie incorecta a punctului de contact
Diminuarea rezistentei coronare cu apariia de fracturi marginale de smal, pere cavitri cu o grosime mai mica de 2
mm, microfisuri, ocluzie traumatizanta
Prezenta unor factori de risc: factori iatrogeni, regim alimentar incorect, igiena orala deficitara, parafunctii, risc crescut
de carie
Prezenta unor factori perturbatori ai mediului bucal: galvanismul bucal, reacii alergice cutaneo-mucoase
Beneficiul terapeutic al interveniei
Consimmntul pacientului
233.Fractura marginilor de smal sau ale materialului restaurator n cazul restaurrilor din amalgam : cauze i
modaliti de rezolvare .
La nivelul marginilor de smal o fractura poate aparea in urmtoarele situaii clinice:
Prepararea incorecta acavitatii, cu marginile plasate incorect, prea sus pe versantii cuspidieni, acolo unde forele
ocluzale sunt mari si riscul de fractura a unor margini subiri de smal este si el mare
Unghiul restaurrii de amalgam in raport cu pereii cavitii trebuie, pentru a se evita fracturarea sa, sa depeasc 70 de
grade. Un unghi mai mic duce la un risc crescut de fractura
Smalul subminat, nesustinut de dentina sntoasa, neprotejat, poate sa se fractureze cu uurina
Coroziunea amalgamului - amalgamul mai bogat in cupru a demonstrat clinic o mai buna adaptare marginala si o
rezistenta mai buna la fractura in raport cu cel srac in cupru Fracturarea sau pierderea unei parti din restaurrile de
amalgam pot fi datorate: Retentiei insuficiente pe o seciune a cavitii
Un amalgam cu o grosime insuficienta (de cel putin 2 mm)
Un istm care nu confer in aceasta zona a unei caviti proximo-ocluzale o grosime suficienta a amalgamului
Absenta mijloacelor de retentie necesare cavitii verticale
Lipsa unei liner adecvat, care sa asigure amalgamului un suport fizic corect O fractura marginala mai importanta
necesita repararea restaurrii si realizarea unei retentii mecanice pentru amalgamul reparator ce trebuie fulat in interiorul
unei caviti create si cu o restaurare de amalgam preexistenta. Este inevitabila o pierdere de esut dentar de aceea se
prefera repararea prin adeziune, cu ajutorul unui material compozit fluid sau a unui CIS.
Orice metoda de reparare de acest gen presupune mai multe etape:
Accesul in profunzimea defectului si/sau a leziunii prezente
ndeprtarea eventualelor esuturi dentinare sau amelare ce mrginesc defectul
Prepararea suprafeelor dentare pentru adeziune si aplicarea materialului de restaurare
52

Finisarea zonei de reparaie In cazul fracturrii unui perete sau cuspid este necesara, de cele mai multe ori, ndeprtarea
restaurrii si controlul pereilor restani. In prezenta unor contacte ocluzale defavorabile restaurarea poate fi realizata doar
dupa suprimarea factorului mecanic ce a stat Ia originea fracturii iniiale. Daca se presupune ca restaurarea dupa
producerea fracturii este optima si esutul dur existent permite realizarea unei retentii pentru repararea defectului cu
ajutorul amalgamului, se va realiza o cavitate distincta pentru viitoarea obturatie si materialul restaurator existent se va
crea o cavitate de retentie pentru aceasta si se va reface obturatia (cu materiale compozite, CIS, incrustaii,faete )

53

54