CURĂŢENIA ŞI DEZINFECŢIA ÎN UNITAŢILE

MEDICALE
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 961/2016 stabileşte Normele Tehnice privind curăţarea,
dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi interpretare
pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor
recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, metodelor de aplicare a
dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi a metodelor de
evaluare a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare

Definiţii:
a) curăţare — etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul oricărei activităţi
sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică şi anorganică) de pe suprafeţe
(inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi
fizici şi/sau chimici, care se efectuează în unităţile sanitare de orice tip, astfel încât activitatea
medicală să se desfăşoare în condiţii optime de securitate;

b) dezinfecţie — procedura de distrugere a majorităţii microorganismelor patogene sau

nepatogene de pe orice suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici;

c) produsele biocide utilizate în domeniul medical pentru dezinfecţie (tip de produs 1 şi 2) sunt
produse care conţin substanţe active care distrug microorganisme patogene

d) dezinfecţie de nivel înalt — procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea

bacteriilor în formă vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a majorităţii sporilor
bacterieni; această formă de dezinfecţie se poate aplica şi dispozitivelor medicale reutilizabile,
destinate manevrelor invazive, şi care nu suportă autoclavarea;

e) dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) — procedura de dezinfecţie prin care se realizează

distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, a micobacteriilor şi a virusurilor, fără
acţiune asupra sporilor bacterieni;

f) dezinfecţie de nivel scăzut — procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea

majorităţii bacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi şi a unor virusuri, fără acţiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate şi a mucegaiurilor;

g) antiseptic — produsul biocid care fie inhibă dezvoltarea, fie distruge microoganismele la
nivelul tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea sau limitarea infecţiilor;

h) biofilm — un strat subţire de microorganisme care aderă puternic la suprafeţe organice sau
anorganice şi care este foarte rezistent la un unele substanţe biocide.
 1. CURAŢENIA

Definitie: metodă de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe

suprafeţe, obiecte, tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice (care sunt
suport nutritiv pentru microbi). Prin aplicarea ei corectă se obţine o decontaminare de 95 - 98%.
foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie.
Această metodă se aplică înaintea metodelor de dezinfecţie şi sterilizare.
Curăţenia reprezintă rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare.
Suprafeţele şi obiectele pe care se evidenţiază macro-sau microscopic materii organice
ori anorganice se definesc ca suprafeţe şi obiecte murdare.
Curăţarea se realizează cu detergenţi, produse de întreţinere şi produse de curăţat.

Reguli fundamentale de utilizare a produselor de curăţare:

a) respectarea tuturor recomandărilor producătorului;
b) respectarea normelor generale de protecţie a muncii;
c) se interzice amestecul produselor;
d) se interzice păstrarea produselor de curăţare în ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul secţiilor sau compartimentelor,
în ambalajul original sau în recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului.

Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin personalului unităţii sanitare, care,

conform legislaţiei în vigoare, este responsabil cu prevenirea, supravegherea şi limitarea
infecţiilor asociate îngrijirilor medicale din unitate. Programul de curăţare este parte integrantă a
planului propriu unităţii sanitare de prevenire, supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate
îngrijirilor medicale. Ustensilele de curăţare vor fi special dedicate fiecărei zone de risc
identificate pe harta riscurilor în unitatea sanitară.

Pentru depozitarea produselor şi a ustensilelor necesare efectuării curăţeniei aflate în stoc,

în unitatea sanitară se organizează un spaţiu central special destinat.
Spaţiul central de depozitare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor pe durata depozitării;
b) pavimentul şi pereţii să fie impermeabili şi uşor de curăţat;
c) zona de depozitare să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţare şi accesul uşor la
acestea;
d) să existe aerisire naturală;
e) să existe iluminat corespunzător;
f) gradul de umiditate să fie optim păstrării calităţii produselor.
În fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe:
a) spaţiu pentru produse şi ustensile aflate în rulaj şi pregătirea activităţii de
curăţare;
Acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă o suprafaţă care să permite desfăşurarea activităţii de pregătire a ustensilelor şi a
materialelor utilizate în procedura de curăţare;
b) să deţină sursă de apă rece şi caldă;
c) să existe chiuvetă, dotată cu dispenser cu săpun lichid, pentru igiena personalului care
efectuează curăţarea.
 b) spaţiu de depozitare/dezinfecţie a ustensilelor şi materialelor utilizate
Acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să existe cuvă sau bazin cu apă pentru dezinfecţia şi spălarea ustensilelor folosite la efectuarea
curăţării sau maşini de spălat cu uscător;
b) să existe suport uscător pentru mănuşile de menaj, mopuri, perii şi alte ustensile;
c) să existe chiuvetă, dotată cu dispenser cu săpun lichid, pentru igiena personalului care
efectuează curăţarea;
d) să existe pubelă şi saci colectori de unică folosinţă pentru deşeuri, conform legislaţiei în
vigoare.
Întreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face după fiecare operaţiune
de curăţare şi la sfârşitul zilei de lucru. Ustensilele utilizate se spală, se curăţă, se dezinfectează şi
se usucă, cu respectarea circuitelor funcţionale. Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe se
efectuează conform recomandărilor producătorului. Personalul care execută operaţiunile de
curăţare şi dezinfecţie a materialului de curăţare trebuie să poarte mănuşi de menaj sau mănuşi de
latex.
Metode generale de efectuare a curăţeniei
1. Spălarea - se îndepărtează prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile
şi substanţele organice. Se realizează prin folosirea de apă caldă şi substanţe tensioactive.
Spălarea poate fi:
- simplă - în igiena individuală, spălarea mâinilor, curăţenia pavimentelor, mobilierului
- asociată cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umedă (ex. folosind maşini de spălat
pentru lenjerie, veselă, program inclus de spălare şi dezinfecţie) şi se completeazăcu dezinfecţie
chimică cu produse avizate de MS (ex. suprafeţe în blocuri operatorii, de naştere, suprafeţe de
lucru în laborator).
2. Ştergerea umedă a suprafeţelor (lambriuri, mobilier) pt. îndepărtarea
microorganismelor. Se practică pt. întreţinerea curăţeniei în intervalele dintre spălări. Se
folosesc lavete (ştergătoare) + sol. avizate de MSF ca detergent, dezinfectant.
3. Aspirarea - curăţenia prin aspirare cu aspiratoare cu proces umed.
4. Metode combinate - pt. pavimente şi mochete.
5. Alte metode de curăţenie - periatul.
6. Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi se asociază întotdeauna cu aerisirea.
Curăţenia se practică ca metodă de decontaminare profilactică: în bolile infecţioase cu
transmitere aeriană (rujeolă, rubeolă, varicelă), aerisirea este singura metodă de
decontaminare în focar.

MATERIALE DE INTRETINERE A CURATENIEI

- trebuie utilizate la maximum de eficienta respectand regulile de igiena pentru ca operatiunile de
curatenie si dezinfectie sa-şi atinga scopul, acela de a elimina microorganismele.
Se recomanda ca alegerea materialelor de intretinere a curateniei sa se faca pe baza unui studiu la
fata locului.

Materiale :
 maturi din PVC, perii, teuri, mopuri - cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a
gunoiului de pe pavimente
 carucior pentru curatenie - permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de
intretinere necesare curateniei zilnice.
 carucior pentru spalarea pavimentului - permite separarea apei curate si a apei murdare,
garanteaza calitatea antimicrobiana a solutiilor de detergent.
Se manevreaza usor, este ergonomic, igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite
realizarea unei bune spalari.
 aspirator
 accesorii - manusi de menaj.

2. DEZINFECTIA
Definiţie: metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99–
99,99% in mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul prevenirii
infectiei si a bolilor transmisibile.

Dezinfectantul – substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene.

- produs utilizat pentru dezinfecţia mediilor inerte.

Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante: una
dizolvata si una dizolvanta.

Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare şi este urmată de clătire,
după caz. Excepţia este reprezentată de situaţia în care suportul care trebuie tratat a fost
contaminat cu produse biologice. în această situaţie prima etapă este de dezinfecţie, apoi se
realizează curăţarea urmată de încă o etapă de dezinfecţie şi clătire, după caz.

În orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii, conform

prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.

CLASE CHIMICE DE SUBSTANŢE DEZINFECTANTE

FENOLII
 Fenolul si derivatii fenolici (fenoli)

HALOGENII : compusii care elibereaza clor, brom sau iod

 Substante chimice care elibereaza clor : Hipocloritii; Cloraminele

 Iodul si iodoforii
COMPUSI CUATERNARI DE AMONIU : Clorura de Benzalkonium;
CLORHEXIDINA
HEXACHLOROPHENE
TRICLOSAN
ALCOOLII
ALDEHIDE: Formaldehida, Glutaraldehida, Succindialdehida
 Dezinfectantii se clasifica in:
*dezinfectanti de nivel inalt – la o expunere de pana in 30 min. distrug microorganismele cu
exceptia unui numar mare de spori. Substanţe utilizate: glutaraldehida 2%; acid peracetic diferite
concentraţii; hipoclorit de sodium 5,25 %.
*dezinfectanti de nivel scazut – distrug majoritatea bacteriilor in stare vegetativa majoritatea
virusurilor si a fungilor intr-o perioada ≤10 min. Substanţe utilizate: fenoli, iodofori, alcooli
(700C, 900C), hipolcoritul de sodium 5,25 %.
*dezinfectanti de nivel intermediar au actiune “cida pentru BK, bacterii vegetative majoritatea
virusurilor si a fungilor intr-o perioada ≤10 min. Substanţe utilizate: fenoli, iodofori, alcoooli,
compusi pe bază de clor.
Sufixul “cid” – atasat unor denumiri de germeni patogeni defineste proprietatea de
distrugere a acestora.

Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice

I. Metode fizice
1. Prin caldura uscata – flambarea si incinerarea
2. Prin caldura umeda – pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
1.a. Flambarea – Utilizata exclusive în laboratorul de microbiologie, interzisa pentru
instrumentarul chirurgical, fiind ineficace.
1.b. Incineararea – Utilizata pentru obiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la
sali de operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de
animale din laboratoarele de cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de unica
folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi).
2.a. Pasteurizarea – O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95ºC,
la o durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din
microorganismele patogene.
2.b. Fieberea – in apa la temperatura de 100ºC, sau utilizarea aburului de 100ºC realizeaza
distrugerea in interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene, precum si a
unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta
de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita
si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru
dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100ºC se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica
punctul de fierbere.
 3. Dezinfectia cu ultraviolete – se foloseste la dezinfectarea suprafetelor netede şi a aerului, în
boxe de laborator, sali de operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si
dezinfectie chimice. Se utilizeaza lampi pentru dezinfectie care pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30ºC,
iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de aer
dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a lampilor cu
ultraviolete.
II. Dezinfectia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor biocide. Acestea
pot fi de tip 1 şi 2.
Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;
b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;
c) dezinfecţia pielii intacte.

Produsele biocide de tipul 2 sunt utilizate pentru:

a) dezinfecţia suprafeţelor;
b) dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecţia prin imersie, dezinfecţia la maşini
automate;
c) dezinfecţia lenjeriei/material moale.

În funcţie de eficacitate, de timpul de contact şi de concentraţia utilizată, nivelurile de

dezinfecţie sunt:
a) dezinfecţie de nivel înalt;
b) dezinfecţie de nivel intermediar;
c) dezinfecţie de nivel scăzut.
Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului de contact specificate în avizul
produsului.
Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă autoclavarea
sunt:
a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
b) curăţare;
c) dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
d) clătire cu apă sterilă.
Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a instrumentarului care nu suportă
autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu condiţia
menţinerii în cuve cu capac.
În cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30 de cicluri de dezinfecţie
sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după expirarea termenelor de valabilitate,
este obligatorie testarea concentraţiei soluţiei cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei
proceduri.
Igiena mâinilor şi dezinfecţia pielii se realizează după cum urmează:
a) spălarea simplă igienică a mâinilor se face utilizându-se apă şi săpun lichid; această procedură
nu este un substitut pentru dezinfecţia igienică a mâinilor.
b) dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin spălare sau frecare, utilizându-se de rutină un
produs antiseptic de preferat pe bază de alcooli; în cazurile de infecţie cu Clostridium difficile
dezinfecţia igienică a mâinilor se face cu apă şi săpun, nu cu soluţii alcoolice;
c) dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare sau prin frecare este procedura care se
realizează numai după dezinfecţia igienică a mâinilor, utilizându-se un produs antiseptic.
Dezinfectia tegumentului este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum
injectii, punctii, si interventii chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip
1, 2 sau 3.

TIP 1 – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.

TIP 2 – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea
venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru
hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril,
efectuandu-se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.

TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii
chirurgicale si punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul
de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care executa
dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.

Criteriile de utilizare şi păstrare corectă a produselor antiseptice sunt următoarele:

a) un produs se utilizează numai în scopul pentru care a fost avizat;
b) se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c) se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în avizul produsului;
d) pe flacon se notează data şi ora deschiderii şi data-limită până la care produsul poate fi utilizat
în conformitate cu recomandările producătorului;
e) flaconul se manipulează cu atenţie; în cazul flacoanelor cu antiseptic este interzisă atingerea
gurii flaconului, pentru a se evita contaminarea;
f) este interzisă transvazarea în alt flacon;
g) este interzisă recondiţionarea flaconului;
h) este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit în alt flacon;
i) este interzisă amestecarea, precum şi utilizarea succesivă a două produse diferite;
j) se recomandă alegerea produselor care se utilizează ca atare şi nu necesită diluţie;
k) sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate mică;
l) flacoanele trebuie păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de căldură.

Criteriile de alegere corectă a dezinfectantelor sunt următoarele:

a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
b) timpul de acţiune;
c) în funcţie de secţia din unitatea sanitară în care sunt utilizate, dezinfectantele trebuie să aibă
eficienţă şi în prezenţa substanţelor interferenţe: sânge, puroi, vomă, diaree, apă dură, materii
organice;
d) să aibă remanenţă cât mai mare pe suprafeţe;
e) să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte inflamabil şi
inflamabil) pentru personal şi pacienţi;
g) să fie uşor de utilizat;
h) natura suportului care urmează să fie tratat;
i) să fie biodegradabile în acord cu cerinţele de mediu.

Reguli generale de practică ale dezinfecţiei:

a) dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui sterilizarea sau
dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor termosensibile;
b) pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra agentului patogen
incriminat sau presupus;
c) utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie a muncii, care să
prevină accidentele şi intoxicaţiile;
d) personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile
proceduri sau la noile produse dezinfectante;
e) în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să existe în
mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va înregistra tipul operaţiunii,
ora de efectuare şi semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum şi
concentraţia de lucru.

Dezinfecţia curentă şi/sau terminală, efectuată numai cu dezinfectanţi de nivel înalt, este
obligatorie în:
a) secţiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b) situaţia evoluţiei unor cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale;
c) situaţiile de risc epidemiologic (evidenţierea cu ajutorul laboratorului a circulaţiei
microorganismelor patogene);
d) secţiile cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienţi imunodeprimaţi, arşi, neonatologie,
prematuri, secţii unde se practică grefe/transplant (de măduvă, cardiace, renale etc.), secţii de
oncologie şi oncohematologie);
e) blocul operator, blocul de naşteri;
f) secţiile de reanimare, terapie intensivă;
g) serviciile de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază lenjeria.

Procedurile recomandate

pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc

Nivelul de Proceduri aplicate Indicaţii

risc

— spălarea simplă igienică a mâinilor cu apă şi — când mâinile sunt vizibil

Minim
săpun lichid murdare

— spălare cu apă şi săpun lichid, urmată de
dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare cu
un antiseptic, de regulă pe bază de alcooli
Intermediar
sau
— dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare
cu apă şi săpun antiseptic
— dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin
frecare cu antiseptic pe bază de alcooli, după
înalt
spălarea prealabilă cu apă sterilă şi săpun
antiseptic
— la începutul şi la sfârşitul
programului de lucru
— înainte şi după utilizarea
mănuşilor (sterile sau nesterile)
— înainte şi după activităţile de
curăţare
— înainte şi după contactul cu
pacienţii
— după utilizarea grupului sanitar
(WC)
— după contactul cu un pacient
septic izolat
— înainte de realizarea unei
proceduri invazive
— după orice contact accidental cu
sângele sau cu alte lichide
biologice
— după contactul cu un pacient
infectat şi/sau cu obiectele din
salonul acestuia
— după toate manevrele potenţial
contaminante
— înainte de contactul cu un
pacient izolat profilactic
— înaintea manipulării
dispozitivelor intravasculare,
tuburilor de dren pleurale sau
similare
— între manevrele efectuate
succesiv la acelaşi pacient
— înainte şi după îngrijirea plăgilor
— înainte de toate intervenţiile
chirurgicale, obstetricale
— înaintea tuturor manevrelor care
necesită o asepsie de tip chirurgical

METODELE

de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat

Metoda de
Suportul de tratat Observaţii
aplicare
Suprafeţe

Pavimente (mozaic, ciment, linoleum,
lemn etc.)
Pereţi (faianţă, tapet lavabil, uleiaţi etc.),
uşi, ferestre (tocărie)
Mobilier, inclusiv paturi şi noptiere (din
lemn, metal, plastic)
Mese de operaţie, mese instrumentar,
suprafeţe pentru pregătirea
tratamentului, suprafeţe pentru
depozitarea temporară a produselor
patologice recoltate, lămpi scialitice,
mese de înfăşat, mese de lucru în
laborator
Muşamale din cauciuc sau plastic, colac
din cauciuc etc.
Cărucioare, tărgi Ştergere
Obiecte sanitare, recipiente de colectare, materiale de curăţare
Băi, băiţe pentru copii,
Ştergere
chiuvete, bazine de spălare
Imersie
Ploşti, oliţe, urinare
Maşini automate
Grupuri sanitare (WC, bazine,
scaune WC, pisoare), grătare
Ştergere
din lemn sau plastic pentru băi
şi duşuri
Sifoane de pardoseală, sifoane Se toarnă un
de scurgere produs
Curăţare riguroasă, apoi dezinfecţie (ce
Ştergere poate fi de nivel scăzut, mediu sau înalt,
în cazul prezenţei produselor biologice)
Se insistă asupra curăţării părţilor
superioare ale pervazurilor şi a altor
Ştergere
suprafeţe orizontale, precum şi ale
colţurilor, urmată de dezinfecţie (ce
Pulverizare*)
poate fi de nivel scăzut, mediu sau înalt,
în cazul prezenţei produselor biologice).
Curăţare riguroasă şi dezinfecţie de
Ştergere
nivel scăzut sau mediu a suprafeţelor
orizontale (partea superioară a
Pulverizare*)
dulapurilor, a rafturilor etc.)
Ştergere
Dezinfecţie de nivel înalt, curăţare
riguroasă, dezinfecţie de nivel înalt
Pulverizare*)
Ştergere
Dezinfecţie de nivel mediu, apoi
curăţare
Imersie
Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu sau
înalt în funcţie de prezenţa produselor
biologice de la pacienţi, întâi se realizează
dezinfecţia de nivel înalt, apoi curăţare,
dezinfecţie de nivel înalt.
Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu sau
înalt
Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare,
dezinfecţie de nivel înalt Se păstrează uscate
în locuri special destinate.
în cazul maşinilor automate se urmează
instrucţiunile producătorului.
Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu
Dezinfecţie de nivel scăzut
 dezinfectant de
nivel scăzut.
Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut în cazul
Găleţi pentru curăţare,
contactului cu produse biologice, întâi
ustensile pentru curăţare (perii, Spălare
dezinfecţie de nivel mediu sau scăzut, apoi
mop, teu, lavete, cârpe etc.)
curăţare şi dezinfecţie de nivel scăzut.
Recipiente pentru colectarea
Spălare Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut
deşeurilor menajere, pubele
Lenjerie şi echipamente de protecţie
Lenjerie contaminată Dezinfecţie de nivel mediu Se pot folosi
(murdărită cu excremente, maşini de spălat automate cu program de
produse patologice şi lenjerie Imersie dezinfecţie inclus; necesită predezinfecţie
care provine de la bolnavi iniţială înaltă şi dezinfecţie finală de nivel
contagioşi) mediu.
Spălare la maşini automate cu ciclu termic
Alte categorii
de dezinfecţie sau fierbere
Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut sau
Echipament de protecţie şi de
Imersie înalt, pentru cel contaminat cu produse
lucru din material textil
biologice
Şorţuri impermeabile din Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare urmată
Ştergere
cauciuc şi plastic de dezinfecţie de nivel mediu
Zone de preparare şi distribuire alimente
Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu, clătire

Veselă, tacâmuri, alte ustensile Imersie sau
de consum, echipamente
Suprafeţe (pavimente, pereţi,
mese)
Pentru dezinfecţie se utilizează un produs
ştergere biocid care se încadrează în tipul de produs
4. Acestea pot fi procesate şi în maşini
automate.
Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu, clătire
Ştergere
Pentru dezinfecţie se utilizează un produs
Pulverizare*) biocid care se încadrează în tipul de produs
2.

*) în cazul în care dezinfectantul se aplică prin pulverizare se va utiliza cantitatea specificată în

aviz pentru a fi utilizată pentru un m2 sau un m3 la timpii recomandaţi.

CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR

consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor,
mobilierului si pavimentului.
 Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor mobilierului, saltelelor,
paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si dezinfectia curenta
consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode care evita
impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru
solutie curata si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate
ori este nevoie.
Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi
schimbate la fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si
recipientelor intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala
si se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare.
Chiuvetele se intretin prin spalare cu apa si detergent.

CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE

NASTERE
La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza
curata inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare
se sterge cu o panza inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau
nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu
alte dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si
cele de spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din
blocurile operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar
orice piesa care suporta sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon
in interval de 10-15 zile.

Formolul – o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie
cu apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de sub
10ºC.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei:
iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem sau
spasm glotic.
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea
Pulverizarea – o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22ºC, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa fie de 40-
60ml/m²

Vaporizarea – se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri:

Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea aparatelor
electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul cheii.
Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesara. Incaperea ramane inchisa
6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.
Dezinfectia prin inmuiere – solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa
in mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.

Antisepticele

Definitie:
Preparate ce detin proprietati antimicrobiene limitate sau care distrug microorganismele,
sau inactiveaza virusurile de pe tesuturile vii (piele sanatoasa, mucoase, plagi)
NU SUNT STERILIZANTE DAR REDUC TEMPORAR DE PE PIELE SI
MUCOASE NUMARUL DE MICROORGANISME
Reguli de utilizare:
- respectarea duratei de utilizare, dupa deschiderea flaconului (8-10 zile)
- respectarea indicatiilor de utilizare si a concentratiilor
- nu se amesteca/ a nu se utiliza succesiv mai multe antiseptice
- respectarea termenului de valabilitate
- stocarea/ etichetarea corecta
- inchiderea flaconului dupa fiecare utilizare
- pregatirea solutiilor antiseptice in conditii riguroase si utilizarea extemporanee
- nu se utilizeaza recipiente de la produse alimentare sau de la produse dezinfectante.
- aplicarea antisepticului se face numai dupa spalare,clatire,uscarea zonei.

Principalele substanţe antiseptice

1. Alcoolul rectificat
Alcoolul rectificat în concentraţie de 70°, are acţiune bactericidă puternică şi se foloseşte
pentru dezinfecţia tegumentelor, atunci când nu este indicată folosirea tincturii de iod. În
concentraţii mai mari de 70° produce precipitarea proteinelor de pe suprafaţa microbilor,
împiedicând pătrunderea antisepticelor în interiorul corpului microbian. Este util şi pentru
prişniţe alcoolizate.

2. Tinctura de iod
Tinctura de iod este o soluţie alcoolizată de iod (2%), la care se adaugă iodura de potasiu
(tot 2 %).
Este un foarte bun antiseptic al câmpului operator (al pielii) întrucât iodul măreşte puterea
de pătrundere a alcoolului în straturile superficiale ale pielii şi glandele sebacee. Soluţia se va
folosi şi pentru dezinfectarea zonei cutanate din jurul plăgilor, atunci când se execută un
pansament. Fiind foarte caustică nu se va aplica pe plăgi. Unii bolnavi sunt alergici faţă de iod şi
pielea lor reacţionează prin leziuni de diferite grade. De aceea, este util să se cerceteze înainte de
badijonarea largă a pielii, sensibilitatea acesteia faţă de iod numai pe o zonă foarte limitată.

3. Apa oxigenată
Apa oxigenată este un lichid clar. Soluţia de apă oxigenată se prepară din Perhidrol 30 ml
la 1.000 ml apă distilată (se face deci o soluţie de 3 %). Apa oxigenată se foloseşte numai
proaspătă, deoarece numai astfel poate să elibereze, în contact cu plaga, oxigenul care este
elementul activ – bactericid – din soluţie. Soluţia proaspătă, în contact cu plaga, face bule de aer
– spumă. Este antisepticul cel mai indicat atunci când vrem să curăţam o plagă de nisip, noroi şi
alte impurităţi, să evităm apariţia sau să tratăm o cangrenă gazoasă, deoarece spuma care se
creează ridică din profunzime la suprafaţă şi corpii străini. Prin faptul că pune în libertate oxigen,
are largi indicaţii în cazul plăgilor profunde şi cu microbi anaerobi.
Îşi găseşte indicaţii şi în plăgile sângerânde, fiind şi un bun hemostatic.

4. Cloramina
Cloramina, soluţie neutră, diluată, de hipoclorit de sodiu, se prepară din tablete de
cloramină (hipoclorit de sodiu), punându-se 1 g de cloramină peste 100 ml apă distilată (sau apă
fiartă şi răcită). Acţiunea sa dezinfectantă se datorează clorului, care este pus în libertate în
contact cu plaga. Soluţia este cunoscută şi sub numele de soluţia Dakin, după numele celui care a
introdus pentru prima oară această soluţie în arsenalul antiseptic.
Are un miros specific şi întrebuinţare destul de largă, mai ales pentru curăţirea plăgilor de
sfaceluri, puroi, etc. În soluţii mai concentrate, de 5-6%, se foloseşte pentru dezinfectarea rufelor
îmbibate în puroi. În acest scop rufele sunt puse la înmuiat timp de 2 ore în această soluţie.

5. Permanganatul de potasiu
Se prezintă sub formă de cristale de culoare violetă. Are o putere de dizolvare foarte mare.
Soluţia se prepară din 1 g cristale de permanganat în 1.000 ml apă distilată.
Trebuie ştiut că o soluţie diluată (roz-roşiatică) este un antiseptic mai bun decât o soluţie
concentrată (violet închis).
Este un bun antiseptic degajând oxigen, fiind puţin toxic dacă nu depăşeşte doza de mai
sus, are o largă utilizare în tratamentul infecţiilor sau al plăgilor infectate şi mari, profunde. Este
foarte indicat pentru tratarea mucoaselor infectate (se ştie că mucoasele absorb foarte uşor
soluţiile cu care vin în contact).

6. Rivanolul
Rivanolul se prezintă sub formă de pulbere galbenă. Se foloseşte soluţie 1‰. Este un
antiseptic cu largi indicaţii. Bun bactericid, se utilizează cu predilecţie când se face un pansament
umed.

7. Albastru de metilen
Albastru de metilen se foloseşte în soluţie 2 %. Este bine suportat de mucoase. Dă
rezultate bune în tratarea faringitelor prin badijonare directă sau a cistitelor prin ingerare de
caşete care cuprind: albastru de metilen 0,10, lactoză 0,20 pentru o caşetă (se iau 1-3 caşete pe
zi).
8. Nitratul de argint
Nitratul de argint se utilizează sub formă de creioane, cristale sau soluţii. Are acţiune
astringentă, caustică (formează cu proteinele albuminat de proteine) şi acţiune bacteriologică sau
bactericidă, în funcţie de concentraţie.
În soluţie de 1 % este indicat în tratarea eczemelor infectate, în profilaxia oftalmiei
gonococice la nou-născuţi, în pansamente umede pentru plăgi sau în dermatologie.
În soluţie concentrată de 2,3 % este caustic. Utilizarea creioanelor, cristalelor sau
soluţiilor concentrate se face pentru distrugerea mugurilor în plăgile atone sau avivarea
marginilor plăgilor, precum şi pentru cauterizarea negilor.
 9. Acidul boric
Acidul boric se prezintă sub formă de cristale mici. Se întrebuinţează ca atare sau sub de
soluţie 1-2 %. Este un antiseptic slab. Se foloseşte mai ales pentru combaterea infecţiilor cu
bacilul piocianic (se cunoaşte după culoarea verde pe care o iau compresele îmbibate cu puroi).
Se foloseşte ca antiinflamator în oftalmologie şi dermatologie.

10. Preparate tipizate

a) Septozolul
Septozolul este o soluţie care conţine: Nonilfenol-polietoxilat, iod, alcool izopropilic, apă
distilată. Are largi indicaţii antiseptice şi înlocuieşte în mare măsură tinctura de iod, al cărui loc
tinde să-l ia.
b) Metoseptul
Metoseptul este o soluţie care conţine: acid salicilic, mentol, albastru de metilen,
tripaflavină, alcool şi apă distilată. Este bun antiseptic, utilizat în plăgile recente, este însă
contraindicat în procesele inflamatorii acute ale pielii.

Substanţe dezinfectante
A. Pentru tegumente
1. BRAUNOL - antiseptic pentru piele, soluţie apoasă cu conţinut de povidon iodină.
Proprietăţi microbiologice: bactericid (MRSA), fungicid, tuberculocid, virucid.
Ingrediente active: 7,5 g povidon iodină (cu 10% iod disponibil)
Indicaţii: Dezinfectantul se utilizează nediluat pentru dezinfecţia pielii sau a mâinilor;
Braunol poate fi folosit în formă diluată pentru spălarea (1:2 până la 1:25) sau baia
antiseptică (1:100).
Spectru de activitate/timp de acţiune: -dezinfecţia igienică a pielii: 15 s.

2. BRAUNODERM – dezinfectant lichid pentru tegumente

Compoziţie: polivinil pirolidonă iodată 10%, 2-propanol.
Proprietăţi microbiologice: bacetricid tuberculocid, virulicid, fungicid.
Indicaţii – mod de utilizare:
 aseptizarea preoperatorie cutanată cu marcarea zonei aseptice prin badijonaj cu soluţie
nediluată, conform protocolului de aseptizare preoperatorie cutanată;
 aseptizarea cutanată înaintea unor manevre invazive sau de mică chirurgie (cateterizări,
puncţii, injectări sau perfuzări, vaccinări), cu marcarea zonei cutanate aseptizate,
badijonaj cu soluţie nediluată.
Metoda de aplicare: prin frecare.
Concentraţia soluţiei de lucru: nediluat.
Timpul de acţiune: 2 minute.

B. Pentru suprafeţe
1.JACOLOR - produs dezinfectant clorigen destinat dezinfecţiei suprafeţelor (pereţi
lavabili, obiecte sanitare, toalete, băi, zone comune), pardoseli (grersie, linoleum, parchet etc.)
veselă şi tacâmuri, lenjerie.
Aspect: tablete de culoare albă.
 Compoziţie: tabletă efervescentă de 3,5 g dicloriozocianat de sodium şi eliberează 1,5 g clor
activ.
Proprietăţi microbiologice: bactericid, fungicid, tuberculocid, micobactericid, virulicid,
sporicid.
Mod de utilizare: se prepară soluţia de lucru prin dizolvarea completă a tabletelor.
1 tabletă la 10 litri apă la temperatura de 200C
În cazul infecţiei cu Clostridium difficile se va institui protocolul de curăţenie şi dezinfecţie
utilizând 6 tablete la 10 litri de apă pentru suprafeţele de lucru.

2.MIKROZID - dezinfectant rapid pentru suprafeţe

Aspect: lichid clar, incolor.
Compoziţie: produs pe bază de alcool.
Proprietăţi microbiologice: bactericid, tuberculocid, virulicid, fungicid.
Mod de utilizare: Mikrozid AL liquid este o soluţie gata preparată. Se aplică nediluată pe
obiecte şi suprafeţe şi se lasă să acţioneze. Asiguraţi acoperirea în întregime a suprafeţelor.
Timp de acţiune: 5 minute.
Se îndepărtează surplusul cu un şerveţel de unică folosinţă.

3.ANIOS OXY’FLOOR – detergent dezinfectant de nivel înalt pentru suprafeţe

Caracteristici: pulbere albă fără miros, pe bază de acid peracetic.
Proprietăţi microbiologice: bactericid, micobactericid, fungicid,virucid, sporicid (Bacillus
subtilis, Clostridium difficile).
Avantaje: Prin efectul sporicid, asigură operaţiunile curente de curăţenie şi dezinfecţie de
nivel înalt a suprafeţelor şi pavimetelor.
Acţiune simultană de curăţare şi dezinfecţie. Nu necesită clătire. Acţiune pe agenţi
patogeni multirezistenţi (Clostridium difficile, bacil Koch., enterobacterii) în 15 minute.
Mod de utilizare:
Materiale necesare: recipient/găleată, mop cu perie lavabilă
Soluţia de lucru: la 5 litri de apă călduţă se adaugă 25 g pulbere de ANIOS
OXY’FLOOR. Rezultă soluţia de lucru cu o concentraţie de 0,5%, fără miros şi o culoare uşor
albăstruie.
Nu supradozaţi produsul biocid (nu adăugaţi mai mult de 25 g la 5 litri de apă).
Aplicarea protocolului de curăţare/dezinfecţie: măturare umedă pavimente (pentru
îndepărtare deşeuri solide); ştergerea pavimentului din spatele salonului spre uşa salonului cu
soluţia de lucru preparată (0,5%); ştergerea suprafeţelor din apropierea pacientului; se vor utiliza
materiale de curăţenie corespunzătoare (mopuri şi perii curate, lavete separate).
Soluţia de lucru se va schimba ori de câte ori este nevoie (în funcţie de gradul de
murdărire şi de suprafaţa prelucrată).
Destinaţia utilizării produsului: cu prioritate în saloanele unde au evoluat sau evoluează
cazuri ICD, cazuri cu suspiciunea de tuberculoză pulmonară sau alte infecţii cu bacterii
multirezistente (Pseudomonas, Klebsiella, etc.)

4. SURFANIOS PREMIUM - produs detergent-dezinfectant cu acţiune dezinfectantă

puternică şi proprietăţi reale de detergent (putere de înmuiere, solubilitate, dispersabilitate)
destinat pentru curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor, pereţilor, mobilierului, aparaturii, veselei.
Aspect: soluţie limpede, culoare albastru-verde.
 Proprietăţi mocrobilogice: bactericid (inclusiv MRSA, Samonella), tuberculocid,
fungicid, virulicid.
Mod de utilizare: se prepară soluţia de lucru la diluţia 0,25%, adică:
o doză de 20 ml la 8 litri de apă caldă sau rece sau 2,5 ml la litru de apă caldă sau rece.
*Pentru sectoarele cu risc septic crescut (chirurgii, ATI, UPU, blocuri operatorii), se
va utiliza concentraţia de 0,5 % (o doză de 5 ml/1 litru de apă).
Protocol de lucru:
Pavimentele se debarasează (prin măturat umed) de resturile şi deşeurile solide.
Se prepară într-o găleată cu această destinaţie, soluţia proaspătă de lucru, folosind mănuşi
de protecţie.
Aplicaţi prin ştergere soluţia de lucru de SURFANIOS PREMIUM pe pavimente, pereţi,
mobilier, suprafeţe de lucru.
Suprafeţele astfel prelucrate nu necesită clătire.
Prelucrarea materialelor folosite (găleată, mop, lavete), pentru o utilizare ulterioară:
- mănuşile se spală cu apă şi săpun şi se usucă
- găleata se goleşte la grupul sanitar şi se clăteşte cu apă curată
- lavetele se clătesc şi se pun la uscat în spaţiul destinat păstrării materialelor de curăţenie.

C. Pentru instrumentar
1. STERANIOS 20% - este un produs sterilizant care conţine 20% glutaraldehidă.
Mod de utilizare:
- curăţaţi şi clătiţi dispozitivele medicale înainte de imersare în STERANIOS 20%
- produsul trebuie diluat în apă de bună calitate microbiologică
- STERANIOS 20% se va utiliza în diluţie de 10%.
Diluţie Concentraţia finală Timp de contact
glutaraldehidă
10%: 500 ml 5 litri 2% 15 min, 1 oră pentru spori

Compoziţie: soluţie concentrată de glutaraldehidă stabilizată de un complex hidroalcoolic.

Proprietăţi fizice: lichid limpede, de culoare verde, pH-ul 6 (produs diluat), necoroziv,
neoxidant, nespumant, durata de utilizare 28 -30 zile din momentul primei imersii pentru soluţia
cu diluţie 10%.
Proprietăţi microbiologice : - produs fabricat conform Normelor Europene şi AFNOR de
eficacitate antimicrobiană: bactericid: EN 14561; micobactericid (BK); EN 14563; fungicid: EN
14562; virucid: EN 14476; sporicid: NF T 72 230 (Bacillus subtillis, Bacillus cereus, Clostridium
difficile).
Precauţii de utilizare: - produs de uz extern; poate provoca arsuri; evitaţi contactul cu
pielea şi ochii. Purtaţi echipament, mănuşi şi ochelari de protecţie corespunzătoare.
Protocol de preparare şi utilizare:
1. Se amestecă lichidul concentrat cu apa: 0,5 litri STERANIOS 20 % + 4,5 litri apă. La
15 minute după realizarea amestecului, soluţia de lucru (5 litri) este gata de utilizare, concentraţia
de glutaraldehidă fiind de 2 %.
2. Imersaţi dispozitivul medical în soluţia de lucru. ATENŢIE! – imersia dispozitivului
medical în soluţia de lucru se va face numai după ce s-a efectuat etapa de pre-dezinfecţie:
curăţare, dezinfecţie, clătire şi uscare.
 3. Instrumentarul se ţine în soluţia de lucru 60 minute pentru distrugerea tuturor
microorganismelor, inclusiv spori; pentru obţinerea efectului bactericid, fungicid, virucid,
micobactericid (dezinfecţie de nivel înalt), imersia se va face timp de 15 minute..
4. Soluţia de lucru obţinută după realizarea amestecului este reutilizabilă timp de 30 zile.
Foarte important! Verificaţi cu regularitate nivelul concentraţiei de glutaraldehidă cu
ajutorul bandeletelor de control. Culoarea albă trebuie să vireze la roşu. Eliminaţi soluţia de
lucru imediat ce bandeleta nu mai reacţionează.

2. ANIOSYME DD1
Prezentare produs:
- dezinfectant tri-enzimatic lichid (detergent/dezinfectant)
- soluţie limpede de culoare albastră, parfumată
- conţine săruri cuaternare de amoniu, biguanide, complexe enzimatice.
Avantaje:
- putere mare de dezinfecţie şi curăţare; timp de expunere redus
- spectru bactericid, tuberculocid (BK), fungicid, virulicid (VHB, VHC, HIV)
Mod de utilizare: se prepară soluţia de lucru la diluţia de 0,50% adică:
o doză de 50 ml la 10 litri de apă caldă sau rece
sau
o doză de 5 ml la 1 litru de apă caldă sau rece
ETAPA DE PREDEZINFECŢIE
- se va folosi un vas cu capac (recipientul 1)
- măsuraţi volumul de apă necesar, corespunzător instrumentarului care urmează a fi supus
predezinfecţiei, pentru a obţine acoperirea completă a acestuia; preparaţi soluţia de lucru;
- introduceţi instrumentarul utilizat, prin imersie completă, în soluţia de lucru;
- lăsaţi instrumentarul în soluţia de lucru timp de 15 minute;
- clătirea instrumentarului cu apă curată de la reţea;
- uscarea instrumentarului prin scurgere;
- clătirea vasului utilizat uscare depozitare corespunzătoare.
ETAPA DE CURĂŢARE/DEZINFECŢIE
- se va folosi un vas cu capac (recipientul 2)
- măsuraţi volumul de apă necesar, corespunzător instrumentarului care urmează a fi curăţat,
pentru a obţine acoperirea completă a acestuia; preparaţi soluţia de lucru;
- introduceţi instrumentarul predezinfectat şi uscat, prin imersie completă;
- lăsaţi instrumentarul în soluţia de lucru timp de 15 minute;
- se va folosi o perie pentru curăţirea corectă a instrumentarului;
- clătirea instrumentarului cu apă curată de la reţea;
- uscarea instrumentarului prin scurgere;
- pregătirea caserolelor pentru efectuarea sterilizării termice;
- clătirea vasului utilizat uscare depozitare corespunzătoare.
ATENŢIONARE!!
 La sfârşitul etapei de curăţare, asiguraţi prelucrarea corectă a periei utilizate urmând
aceleaşi etape ca pentru instrumentar.
 Periile se vor păstra până la prelucrarea următoare, intr-o cutie cu capac.
 După prepararea soluţiei de lucru: marcare recipient: data, denumire produs, dezinfectant,
concentraţia.
  Soluţiile de lucru se aruncă imediat după utilizare.

3. DEZINSECTIA
– reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultirii insectelor care au rol in
transmiterea bolilor infectioase (muşte, gândaci, ţînţari)
Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in
masuri individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea
parului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din
incaperi si depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol,
gaze cu efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.

4. DERATIZAREA
Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si distrugerea
rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor, pentru a
preveni patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se
va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.