Spălarea medicală a mâinilor cu

apă și săpun
 Istoria medicală a spălatului pe mâini

 De secole, spălatul mâinilor cu apă și săpun a fost considerat o măsură de

igienă personală, fiind în general, înglobat obiceiurilor religioase și culturale.
Totuși, legătura dintre spălatul pe mâini și răspândirea bolilor infecțioase a fost
stabilită corect din punct de vedere medical abia acum două sute de ani.
 Ignaz Semmelweis

 Ignaz Semmelweis (1818 - 1865), un medic maghiar care lucra

la Spitalul General din Viena, este cunoscut ca părintele igienei.
 În 1846, el a observat că femeile care nășteau într-o instituție medicală de
învățământ asistate de studenții la medicină din respectivul spital aveau mai multe
riscuri de deces în comparație cu femeile care își aduceau pe lume copiii într-o altă
secție a spitalului administrată de moașe.
 Semmelweis a decis să facă mai multe cercetări, căutând diferențe între cele două
secții. El a observat că studenții și medicii mergeau adesea în maternitate după ce
efectuau o autopsie.
 Pe baza observațiilor sale, Semmelweis a ajuns la concluzia că „particule
cadaverice” care însoțeau acele autopsii erau aduse din camera de autopsie în
maternitate. În schimb, moașele nu au efectuat astfel de autopsii, nefiind deci
expuse acestor particule.
 Descoperirea lui Semmelweis este importanta și în zilele noastre: spălatul pe mâini
este una dintre cele mai importante masuri de sănătate publica.
 De ce este important spălatul pe mâini?

 Pentru a preveni bolile și răspândirea infecțiilor către alți oameni, orice

persoană trebuie să știe că spălatul pe mâini este esențial pentru o igienă
corectă.
 Afecțiuni precum cele respiratorii, gastrice, de la nivelul pielii sau al
ochilor, contactate frecvent prin atingerea ochilor, a nasului sau a gurii cu
mâinile murdare, pot afecta atât persoanele care au un sistem imunitar
scăzut cât și pe cele sănătoase. În cazul bebelușilor și copiilor mici, astfel de
boli pot fi chiar fatale, de aceea este extrem de importantă igiena mâinilor și
igiena corporală a adulților atunci când interacționează cu ei.
Spălarea corectă a mâinilor poate preveni aproape 30%
dintre bolile gastrice și 20% dintre infecțiile respiratorii
precum răcelile. În același timp, respectarea regulilor de
igiena a mâinilor contribuie la diminuarea excesului de
antibiotice. Spălatul mâinilor poate împiedică oamenii să
se îmbolnăvească din cauza germenilor care sunt deja
rezistenți la antibiotice și care pot fi dificil de tratat.
 Spălarea medicală a mâinilor
 În medicina spălarea mâinilor este foarte importantă. În acest domeniu
"murdăria" are dimensiune microscopică, dar prezintă riscul epidemiologic cel
mai mare.
 Contaminarea cadrului medical reprezintă un risc major pentru pacient. În
demersul sau de a ajuta, medicul poate deveni un promotor de patologie, din
neatenție sau neglijentă.
 Mâinile au riscul cel mai mare de a se contamina și a transmite mai apoi germenii
infecțioși, majoritatea manevrelor medicale realizandu-se prin intermediul lor.
 Ce putem face pentru „mâinile medicale”?
 În activitatea medicală, normele educaţionale sunt completate, înlocuite, de
norme profesionale.
 O spălare a mâinilor de tip laic, nu este una eficientă, nefiind asigurat
complexul de manevre care să permită acţiunea mecanică asupra tuturor
zonelor mâinilor. Este nevoie aşadar de abilităţi ce se deprind prin instrucţie.
 Zonele pe care se insistă în procesul de spălare sunt: spaţiile interdigitale,
pliurile palmare, extremitatea distală a degetelor, policele.
 Pașii în spălarea medicală a mâinilor
1.Eliberarea de haine a zonei antebraţelor prin
ridicarea lor cu ajutorul unui şerveţel de hârtie, 2.Plasarea în fața chiuvetei dar fără
aruncat apoi la recipientul de deșeuri a o atinge.
infecțioase neînțepătoare.

3.Utilizând dispozitivele speciale de declanșare a curgerii apei sau, în absența

acestora, folosind un alt şerveţel de hârtie, aruncat apoi la coşul de gunoi
deschiderea și reglarea robinetului:
•pentru o temperatură caldă a apei (nu fierbinte sau rece);
•un debit al apei cât mai mare dar care să nu determine stropirea zonelor din
afara perimetrului chiuvetei;

5. Aplicarea a 4-5 ml de săpun din

4.Udarea mâinilor prin dispozitivele dedicate, eventual cu
plasarea lor sub jetul de ajutorul unui nou şerveţel de hârtie,
apă, având orientate în jos aruncat apoi la recipientul de deșeuri
vârfurile degetelor. infecțioase neînțepătoare.
 Cele 6 manevre esențiale (pasii 6-12)

1.Frecarea mâinilor: palmă pe palmă; sens circular

2. Frecarea mâinilor: palmă pe faţă dorsală a mâinii controlaterale, intercalând degetele cu
policele culisând la nivelul feţei cubitale (din dreptul degetului mic al mâinii)
3.Frecarea mâinilor: palmă pe palmă mâinii controlaterale, intercalând degetele
4. Frecarea vârfurilor degetelor, cu mişcări circulare, executate cu pumnii intercalaţi
5.Frecarea policelui, alternativ, la ambele mâini, cuprins în pumnul controlateral
6.Frecarea pliurilor palmare cu vârful degetelor mâinii controlaterale
13. Durată minimă 20 secunde. 14.Clătirea mâinilor prin
plasarea lor sub jetul de
apă, având orientate în jos
vârfurile degetelor.

15. Ştergerea mâinilor cu şerveţele de hârtie: - schimbând orientarea

antebrațelor deasupra chiuvetei, pentru ca vârfurile degetelor să fie
orientate în sus;
•prin tamponament nu frecare;
•unidirecţional și circular (de jur împrejurul degetelor feței palmare,
dorsale și încheieturii mâinii), dinspre vârful degetelor spre încheietura
mâinii
•utilizând un nou șervețel la trecerea la ștergerea celeilalte mâini.

16. Închiderea robinetului, în absența dispozitivelor speciale, cu ajutorul

unui şerveţel de hârtie curat, aruncat apoi la recipientul de deșeuri
infecțioase neînțepătoare.
 Criterii pentru eficiența manevrei
 Apa folosită trebuie să fie caldă, nu rece sau fierbinte;
 Existenţa unei chiuvete dedicate, care să nu mai fie deci utilizată şi pentru alte
activităţi. Aceasta trebuie să asigure spălarea mâinilor fără a fi udat/stropit
perimetrul din jurul acesteia, pentru a nu crea un mediu extrem de propice
culturilor microbiene;
 Când trebuie efectuată spălarea
mâinilor?
 înainte şi după ce a fost acordată o îngrijire medicală, de orice tip sau
complexitate, pentru un pacient;
 la contactul cu secreţii sau orice fluide ale corpului pacientului;
 înainte de a servi sau a consuma mâncare;
 după utilizarea toaletei;
 după manipularea efectelor medicale contaminate;
 Spălarea medicală a mâinilor cu soluții alcoolice

 Soluţiile alcoolice au o eficacitate documentată prin studii, de a reduce cu peste

99,5% prezenţa bacterienă la nivelul mâinilor, secundar manevrei de spălare,
eficienţă ce se menţine la peste 99% şi după 3 ore. Această acţiune este
superioară comparativ cu cea a spălării antiseptice şi evident superioară
comparativ cu spălarea cu săpun obişnuit.

 Tehnica manevrei de spălare presupune aplicarea

soluţiei alcoolice în podul palmei, într-un
volum suficient pentru a permite redistribuirea
ulterioară a acesteia la nivelul întregii suprafeţe
a mâinilor, urmată de efectuarea celor 6 etape
anterior descrise, o durată de 20-30 secunde, în
fapt până la evaporarea acesteia, lăsând mâinile uscate.
 Spălarea medicală a mâinilor cu soluții alcoolice

 Avantaje:
-se reduc timpii intermediari,
-este mai rapidă;
-eficiență sporită;
-soluțiile alcoolice de spălat sunt mai  Dezavantaje:
puțin agresive pentru tegumente; -ineficiența în cazul mâinilor vizibil
-nu necesită amplasarea lângă chiuveta, murdare;
alimentare cu apă sau sistem de -ineficiența în cazul agentului patogen
scurgere; Clostridium difficile;
 Spălarea mâinilor în vreme de pandemie

 Virusurile respiratorii precum coronavirus (COVID-19) se răspândesc atunci

când mucusul sau picăturile care conțin virusul pătrund în corp prin ochi, nas
sau gât. Cel mai des, acest lucru se întâmplă prin intermediul mâinilor. Mâinile
sunt, de asemenea, una dintre cele mai comune căi de propagare a virusului de
la o persoană la alta.
 În timpul unei pandemii globale, una dintre cele mai ieftine, mai ușoare dar și
mai importante metode de a preveni răspândirea unui virus este spălarea
frecventă cu apă și săpun.
 Bibliografie

1. Petriş Ovidiu Rusalim: Ghid de studiu -protocoale, evaluări – Abilități Clinice

Fundamentale Ediția a 2-a revizuită și adăugită.
2. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/o-scurta-istorie-medicala-spalatului-pe
-maini
3. https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/GHID-OMS-IGIENA-
MAINILOR.pdf
4. https://www.unicef.org/moldova/articole/tot-ce-trebuie-s%C4%83-%C8%99ti%C8%
9Bi-despre-sp%C4%83latul-m%C3%A2inilor-pentru-v%C4%83-proteja-%C3%AE
mpotriva-covid-19