Eficiența substanțelor antiseptice în

reducerea contaminării mâinilor

Un proiect realizat de către Rașcu Andrei,Grupa 2

Mâinile personalului sanitar acționează drept vectori în transmiterea microorganismelor și

reprezintă unul dintre principalele mecanisme de transmitere a infecției nosocomiale.Igiena
mâinilor este cea mai importantă măsură pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale și una
dintre pietrele de temelie ale programelor de control și prevenire a infecțiilor în cabinetul
dentar. Conform unui studiu derulat de către cercetătorii britanici, a rezultat faptul că igiena
adecvată a mâinilor poate reduce transmiterea infecției cu până la 40% [1]

Microbiota tegumentului
Microbiota corpului uman este formată din peste 10.000 de specii microbiene, care
formează un ecosistem delicat. Alterările calitative și/sau cantitative pot duce la
disfuncție, denumită disbioză. Acest lucru este exemplificat de afecțiunile și bolile
tractului digestiv sau ale pielii - zonele corpului uman cel mai intens colonizate de
bacterii. Pielea umană – un scut care ne protejează corpul împotriva mediului – este
colonizată de o varietate de microorganisme. Aproximativ 1000 de specii bacteriene
din peste 200 de genuri și 19 phyla rezidă permanent și/sau tranzitoriu pe pielea
umană.[2]
Compoziția microbiotei pielii depinde de caracteristicile speciale ale pielii și de
modificările cu vârsta și starea fiziologică a gazdei. Părțile sebacee sunt dominate de
speciile lipofile de Propionibacterium , în timp ce speciile de Staphylococcus și
Corynebacterium sunt de preferință abundente în zonele umede.
S. aureus este cel mai comun agent patogen oportunist pentru oameni și animale. Se
găsește rar ca un colonizator permanent al pielii umane, cu toate acestea transportul
tranzitoriu este relativ comun. Colonizarea de către S. aureus este cel mai adesea
asimptomatică, fără efecte adverse asupra gazdei. Cu toate acestea, la indivizii slăbiți
sau imunocompromiși sau după invadarea țesuturilor interne (de exemplu, în cazul
unei leziuni acidentale în timpul intervenții chirurgicale în cursul tratamentuli dentar
), S. aureus duce la infecții care pot pune viața în pericol.[3]

• Igiena mâinilor în practica clinică de zi cu zi[4]

Există 3 tipuri de proceduri de igienă a mâinilor :

A)Spălare socială sau igienă cu apă și săpun simplu. Acest tip de spălare a mâinilor nu
elimină anumite microorganisme, chiar și după mai multe spălări.
B)Spălarea cu apă și săpun antiseptic. Spălarea mâinilor cu săpun antiseptic îndepărtează
murdăria, materia organică, flora tranzitorie și o parte din flora rezidentă; are, de asemenea, o
anumită activitate antimicrobiană reziduală.

C) Antisepsie cu creme pentru mâini pe bază de alcool. Înainte de utilizare, nu trebuie să

existe murdărie vizibilă pe mâini, iar după aplicare, mâinile trebuie frecate până când alcoolul
s-a evaporat și sunt complet uscate. Tot personalul trebuie să învețe tehnica de aplicare
adecvată, care presupune acoperirea întregii suprafețe a mâinilor pentru a asigura eficacitatea.

 Aspecte generale care trebuie luate în considerare în ceea ce privește

igiena mâinilor:

1.Apa fierbinte nu trebuie folosită pentru spălarea mâinilor.

2.Mâinile trebuie uscate după aplicarea produselor pe bază de alcool (alcoolul trebuie lăsat să
se evapore).

3.Utilizarea produselor pe bază de alcool exclude spălarea mâinilor, iar mâinile nu trebuie
spălate înainte sau după aplicarea acestor produse.

4. Spălarea mâinilor înainte de antisepsie predispune pielea la reacții toxice și elimină stratul
de sebum natural care protejează pielea, crescând astfel iritația și uscăciunea pielii; spălarea
mâinilor poate scădea și eficacitatea bactericidă.

5. Spălarea mâinilor cu apă și săpun după dezinfecția igienică a mâinilor, pe lângă

îndepărtarea stratului de sebum superficial, va elimina și emolienții care sunt incluși în
produsul pe bază de alcool, crescând astfel riscul de dermatită.

6.Produsele pe bază de alcool nu trebuie folosite pe răni, deoarece pot deteriora țesutul. [5]

7. Mâinile trebuie spălate înainte de a mânca și după folosirea toaletei. Igienizarea cu produse
pe bază de alcool în aceste circumstanțe nu este suficientă.

8.Folosirea mănușilor nu înlătură necesitatea igienei mâinilor și nu este un substitut pentru

antisepsie; de fapt, mănușile trebuie purtate numai atunci când este necesar. Mâinile trebuie să
fie întotdeauna uscate înainte de a fi puse mănușile, deoarece mâinile umede cresc iritația și
rata de perforare a mănușilor.[6]

9. Având în vedere posibilitatea de colonizare microbiană și transmitere încrucișată a

infecțiilor nosocomiale, nu trebuie uitate următoarele puncte: inelele și brățările sunt ușor de
colonizat; trebuie purtate mănuși atunci când atingeți mucoasele sau pielea neintactă; aceeași
pereche de mănuși nu trebuie niciodată folosită cu un alt pacient sau cu același pacient atunci
când se trece de la un loc contaminat la unul curat. [7]

• Ce sunt substanțele antiseptice și ce rol au?[8]

 Conform datelor publicate de OMS, un antiseptic este un agent chimic care încetinește sau
oprește creșterea microorganismelor pe suprafețele externe ale corpului și ajută la prevenirea
infecțiilor. Antisepticele ar trebui să fie diferențiate de antibioticele care distrug
microorganismele din interiorul corpului și de dezinfectanții, care distrug microorganismele
găsite pe obiecte neînsuflețite (nevii). Cu toate acestea, antisepticele sunt adesea denumite
dezinfectanți pentru piele datorită utilizării lor preponderent la nivel tegumentar.

 Modul general de acțiune asupra microorganismelor patogene[9]

S-au făcut progrese considerabile în înțelegerea mecanismelor acțiunii antibacteriene
a antisepticelor și dezinfectanților. În schimb, studiile asupra modurilor lor de acțiune
împotriva ciupercilor, virusurilor și protozoarelor au fost destul de rare. Mai mult, se
știe puțin despre mijloacele prin care acești agenți inactivează prionii.
Indiferent de tipul de celulă (sau entitate) microbiană, este probabil să existe o
secvență comună de evenimente. Aceasta poate fi considerată ca interacțiune a
antisepticului sau dezinfectantului cu suprafața celulei, urmată de pătrunderea în
celulă și acțiunea la locul (locurile) țintă. Natura și compoziția suprafeței variază de la
un tip de celulă (sau entitate) la alta, dar se pot modifica și ca urmare a schimbărilor
din mediu.
Împotriva ciupercilor, în special a drojdiilor, studiile asupra porozității peretelui
celular au oferi informații utile despre intrarea intracelulară a dezinfectanților și
antisepticelor.
Mecanismele de acțiune antiprotozoare nu au fost investigate pe scară largă. Un
motiv pentru aceasta este dificultatea de a cultiva unele protozoare (de exemplu,
Cryptosporidium ) în condiții de laborator. Cu toate acestea, diferitele etape de viață
(trofozoiți și chisturi) oferă un exemplu fascinant al problemei modului în care
schimbările în citologie și fiziologie pot modifica răspunsurile la antiseptice și
dezinfectanți.
Țintele virale sunt predominant învelișul viral (dacă este prezent), derivat din
membrana citoplasmatică sau nucleară a celulei gazdă; capsida, care este responsabilă
pentru forma particulelor virale și pentru protecția acidului nucleic viral; și genomul
viral. Eliberarea unui acid nucleic viral intact în mediul înconjurător după distrugerea
capsidei este un potențial îngrijorător, deoarece unii acizi nucleici sunt infecțioși
atunci când sunt eliberați din capside, aspect ce trebuie avut în vedere în dezinfecția
virală.

 Care sunt tipurile de antiseptice mai frecvent utilizate în practica

medicală și stomatologică?
Există mai multe tipuri de antiseptice. Unele sunt sigure pentru a fi utilizate acasă, în timp ce
altele sunt potrivite doar pentru utilizare în medii clinice sau spitalicești.

Unele tipuri comune de antiseptice includ:

 o Alcooli, cum ar fi:
 alcoolul izopropilic(cunoscut și sub denumirea de „alcool de frecare”)
[10]: este un lichid limpede, incolor, cu miros fructat și gust ușor
amar, fiind al doilea alcool cel mai frecvent ingerat după etanol.
Formula sa este scrisă ca C 3 H 7 OH.
 Mod de acțiune:

- acționează direct ca un deprimant al SNC și este considerat a fi de două ori mai îmbătător
decât etanolul

- vasodilatația periferică și scăderea inotropiei cardiace putând duce astfel la hipotensiune

arterial

- depresie respiratorie

 Principale utilizări:

- antiseptic pentru mâini

- pregătirea pielii pacientului în sala de operație

- dezinfectant de nivel intermediar, eficient împotriva bacteriilor vegetative, virusurilor

învelite , a unor ciuperci ,micobacterii, inclusiv M. tuberculosis

- solvent pentru aplicații industriale

 Principale efecte toxice:

- greață, vărsături și dureri abdominale, gastrita hemoragică și chiar hematemeza cu o

pierdere semnificativă de sânge pot rezulta în cazul ingestiei masive

-irită mucoasele

- dureri de cap, amețeli, ataxie, hipotonie , hiporeflexie , disartrie și convulsii, drept

consecință a depresei SNC

- depresie respiratorie, pneumonită de aspirație


alcoolul etilic(cunoscut și sub numele de etanol, este cel mai cunoscut
alcool) - Structura chimică a etanolului este C 2 H 5 OH-
 Modul de acțiune la nivelul pielii[11]:

- crește neurotransmițătorul inhibitor GABA (acid gamma aminobutiric) și reduce

semnalele nervoase de-a lungul căii neuronale. Datorită acestei acțiuni, alcoolul este cunoscut
ca un deprimant al sistemului nervos central (SNC) și scade atât capacitățile cognitive, cât și
cele fizice

 Principale utilizari:
 -antiseptic pentru curațarea tegumentului(excepție facând pielea nou nascutului sau pielea
persoanelor mai sensibile)

-intră în alcătuirea unor soluții dezinfectante, utilizate pentru intrumentarul stomatologic si

pentru UNITul dentar

-se folosește la producția servețelelor dezinfectante

Principalele efecte toxice ale aplicării etanolului la nivel tegumentar[12]:

- eritemul localizat, considerată a reprezenta o acțiune farmacologică directă a alcoolilor

topici asupra microvasculaturii cutanate, eritemogeneza este îmbunătățită după hidratare din
cauza creșterii permeabilității cutanate la alcool.

- administrarea excesivă predispune la cancer de piele, psoriazis, eczemă discoidă și infecții

superficiale

o săruri cuatenare de amoniu[13]:

-în general incolore sau gălbui, neiritante,
 Utilizări:
- sunt bactericide(atât pe bacterii Gram pozitiv cât și pe cele Gram negativ), fungicide
și virucide
- sarcina lor pozitivă permanentă îi face să se lege cu ușurință de suprafața încărcată
negativ a majorității microbilor.
- în special clorhexidina (gluconat de clorhexidină, CHG) și biguanidele polimerice (de
exemplu, Vantocil) sunt adăugate în produse precum săpunurile antimicrobiene (de
exemplu, Hibiclens), apele de gură, pansamentele pentru răni și în soluțiile de
depozitare a lentilelor de contact
 Efecte adverse:
-Clorura de benzalconiu poate provoca toxicitate oculară și dermatită alergică de
contact. Deși în general este considerat mai puțin iritant pentru țesuturi, s-a dovedit,
de asemenea, că provoacă dermatită de contact iritantă pe durata expunerii
prelungite la nivelul pielii. Compușii anionici, cum ar fi săpunul, inactivează rapid
clorura de benzalconiu.

o peroxid de hidrogen(H2O2) și permanganatul de Potasiu(K2Cr2O7) [14]:

 Mod de acțiune: -Peroxidul de hidrogen a fost folosit ca antiseptic încă din anii
1920, deoarece ucide celulele bacteriene prin distrugerea pereților celulari.
Acest proces se numește oxidare deoarece atomii de oxigen ai compusului sunt
incredibil de reactivi și atrag sau “fură electroni”. Cu mai puțini electroni,
pereții celulelor bacteriene sunt deteriorați sau chiar se rup complet.
 Utilizări:
 -Datorită proprietăților sale de dezinfectare și albire, unii oameni pot lua în
considerare utilizarea peroxidului de hidrogen ca parte a rutinei lor de îngrijire a pielii
Cu toate acestea, pentru a obține aceste efecte, ar trebui probabil utilizat o
concentrație mai mare de 3% ,considerată sigură în produsele de uz casnic. La
concentrații mai mari, riscul de arsuri severe și de vezicule depășește cu mult orice
beneficiu potențial pentru piele.

- sunt antiseptice ușor de utilizat pe piele pentru a preveni infectarea tăieturilor

minore, zgârieturilor și arsurilor.
- de asemenea intră în compoziția apelor de gură pentru clătire ajutând la
diminuarea anumitor iritații ale mucoasei orale(tricomonas,gingivită)
-benefic pentru afte și pentru albirea dinților
-datorită proprietăților sale oxidante, peroxidul de hidrogen acționează ca un
dezinfectant eficient. Oamenii pot folosi peroxid de hidrogen 3% disponibil comercial
pentru a dezinfecta suprafețele.Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului , dovezile
indică, de asemenea, că peroxidul de hidrogen funcționează ca un dezinfectant eficient
împotriva SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19[15]
 Efecte toxice:

-Peroxidul de hidrogen este citotoxic pentru keratinocite în cultură și poate împiedica

reepitelializarea rănilor

 Clorhexidină[16]
 Mecanism de acțiune:
-Clorhexidina este o bisbiguanidă încărcată pozitiv la pH fiziologic care se leagă de pereții
celulari încărcați negativ ai bacteriilor, ducând la o întrerupere a membranelor celulare
microbiene și la precipitarea conținutului celular. La concentrații mici este bacteriostatic, dar
la concentrații mai mari este bactericid. Clorhexidina prezintă o gamă largă de acoperire,
inclusiv bacterii gram-pozitive și gram-negative, ciuperci, viruși înveliți și tuberculoza
micobacteriană . Avantajele includ spectrul său larg, debutul rapid de acțiune și activitatea
excelentă susținută/reziduală după ce a fost șters de pe câmp prin legarea de stratul cornos.

 Efecte toxice:
-Clorhexidina poate provoca cheratită permanentă, conjunctivită și surditate neurosenzorială
permanentă (intrare în urechea medie prin orificiul/ruptura membranei timpanice). Utilizarea
cronică poate provoca dermatită de contact iritantă și se pare că este un alergen de contact rar.

- atât clorhexidina, cât și clorura de benzalconiu sunt implicate în dermatita de contact cauzată
de utilizarea antiseptică la populația pediatrică,conform unui studiu, paisprezece copii (8
băieți, 6 fete) au primit un diagnostic de dermatită de contact la antiseptice în perioada mai
2010 – decembrie 2017[17]

 Povidonă iod[16]
  Mecanism de acțiune:
-Povidonă-iodul este un complex de povidonă, iodură de hidrogen și iod elementar. Se crede
că acționează prin iodare (o formă de halogenare) pentru a oxida lipidele membranei celulare
și a forma săruri cu proteinele microbiene. Povidona-iodul este un antiseptic cu acoperire
largă, cu activitate microbicidă împotriva bacteriilor gram-pozitive și gram-negative (inclusiv
spori și M. tuberculosis ), ciuperci, virusuri și protozoare. În plus, acest antimicrobian
acționează rapid după aplicarea pe piele, dar, spre deosebire de clorhexidina, are activitate
reziduală minimă.

 Efecte adverse:

-Povidona-iodul poate păta pielea, părul și îmbrăcămintea. Dermatita de contact iritantă

severă poate fi invocată atunci când este lăsată pe piele pentru perioade prelungite. Este un
alergen de contact cunoscut care poate reacționa încrucișat cu iodurile din medicamente și cu
iodul radioopac. Activitatea microbicidă se pierde atunci când povidona-iodul intră în contact
cu sângele sau spută. Există, de asemenea, raportări de hipotiroidism neonatal cu utilizare
maternă cronică prin absorbția percutanată a iodurilor, provocând un efect Wolff-Chaikoff la
nou-născuți. [16]

 Igiena mâinilor în timpul pandemiei de COVID-19

Pandemia recentă de COVID-19 a dus la creșterea gradului de conștientizare a
igienei mâinilor și a curățării mâinilor.
COVID-19 , este un virus ARN încapsulat, nesegmentat, cu sens pozitiv.Potrivit
Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în prezent se crede că virusul
se răspândește prin contact direct, contact indirect și contact cu picături. Pentru a
preveni transmiterea virusului, CDC recomandă spălarea frecventă a mâinilor cu apă
și săpun timp de 20 de secunde; alternativ, dacă nu există apă și săpun, se poate folosi
dezinfectant pentru mâini care conține cel puțin 60% alcool. [18]
Săpunul și apa sunt de obicei preferate dacă mâinile sunt vizibil murdare. În linii
mari, temperatura apei nu contează, deși apa excesiv de fierbinte trebuie evitată
deoarece poate crește riscul de deteriorare a barierei pielii. Important este că săpunul
folosit trebuie să respecte definiția strictă: o sare de acid gras cu proprietăți detergente
create atunci când o grăsime interacționează cu un alcali. Nu este încă clar dacă
detergenții sintetici (sindeții) – care sunt în general bine tolerați și au un pH mai
neutru, mai apropiat de cel al pielii – sunt suficienți pentru a asigura o curățare
eficientă. Cu toate acestea, sindeții sunt de obicei eficienți împotriva altor viruși
înveliți cu lipide și, prin urmare, este posibil să aibă o anumită activitate împotriva
SARS-CoV-2.[19]

Deși fiecare antiseptic poate fi într-o mai mică sau mai mare măsură eficace
împotriva COVID-19, acestea pot modifica integritatea și funcția barierei pielii,
crescând riscul de dermatită a mâinii.
Pe măsură ce lucrătorii din domeniul sănătății și populația generală se concentrează
pe igiena strictă a mâinilor, Societatea Americană de Dermatită de Contact
 anticipează o creștere atât a dermatitei de contact iritante, cât și a dermatitei alergice,
mai ales la copii si la persoanele cu o sensibilitate tegumentara mai crescuta.
Dezinfectantele pentru mâini pe bază de alcool cu creme hidratante au cel mai puțin
potențial de sensibilizare și iritație în comparație cu săpunurile și detergenții sintetici.
[20]

Bibliografie:
1
[] -Appropriate number of observations for determining hand hygiene
compliance among healthcare workers.
By:Park, SY (Park, Se Yoon)[ 1 ] ; Park, S (Park, Suyeon)[ 2,3 ] ; Hwang, BS
(Hwang, Beom Seuk)[ 3 ] ; Lee, E (Lee, Eunjung)[ 1 ] ; Kim, TH (Kim, Tae
Hyong)[ 1 ] ; Won, S (Won, Sungho)[ 4 ] Published:DEC 2 2021
[]- Human skin microbiota-friendly lysostaphin EmiliaBonara MichalBukowskia
2

KingaChlebickaa AnnaMadrya AnnaBereznickaa MajaKosecka-StrojekbGrzegorz

DubincJacek Miedzobrodz kibPaweł MakaBenedykt Wladykaa 31 July 2021
3
[]-Association between barrier impairment and skin microbiota in atopic dermatitis
from a global perspective: Unmet needs and open questions
By:Darlenski, R (Darlenski, Razvigor)[ 1,2 ] ; Kozyrskyj, AL (Kozyrskyj, Anita L.)[ 3 ] ;
Fluhr, JW (Fluhr, Joachim W.)[ 4 ] ; Caraballo, L (Caraballo, Luis)[ 5 ] Published: DEC
2021

[]- https://www.actasdermo.org/en-products-for-hand-hygiene-antisepsis-articulo-
4

S1578219012000984

[]-Perceptions and knowledge about hand higiene in resident doctors of Son Llatzer
5

Hospital 2011-2017
By:Mateos, MT (Toran Mateos, Marta)[ 1 ] ; Bezares, AP (Pareja Bezares, Antonio)[ 1 ]
Published: JAN-APR 2018
6
[]-Antiviral and antibacterial activity of hand sanitizer and surface disinfectant
formulations
By:Filipe, HAL (Filipe, Hugo A. L.)[ 1 ] ; Fiuza, SM (Fiuza, Sonia M.)[ 2 ] ; Henriques, CA
(Henriques, Cesar A.)[ 3 ] ; Antunes, FE (Antunes, Filipe E.)[ 1 ] Published: NOV 20 2021

[]- Nurses' Attitude Towards Various Hand Hygiene Products. Soap vs Antiseptics
7

By:Torchinskii, NV (Torchinskii, N., V)[ 1 ] ; Pakhomova, IA (Pakhomova, I. A.)[ 1 ] ;

Brazhnikov, AI (Brazhnikov, A., I)[ 1 ] Published: JAN-FEB 2021
8
[]-https://dermnetnz.org/topics/antiseptic

[]-Antiseptics and disinfectants: Activity, action, and resistance By

9

McDonnell, G (McDonnell, G) Russell, AD (Russell, AD)

 []- https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-
10

biology/isopropyl-alcohol

[]-https://www.healthline.com/health/ethyl-alcohol-vs-isopropyl-alcohol#differences-
11

in-composition
12
[]-https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2596158/

[]-https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/quaternary-ammonium-
13

compounds
14
[]-https://www.webmd.com/drugs/2/drug-76035/hydrogen-peroxide/details
15
[]-https://www.medicalnewstoday.com/articles/hydrogen-peroxide#disinfectant
16
[]-https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507853/
17
[]-Allergic contact reaction to antiseptics in very young children By Darrigade, AS
(Darrigade, A. S.) 1 Leaute-Labreze, C (Leaute-Labreze, C.) 1 Boralevi, F (Boralevi, F.) 1
Taieb, A (Taieb,A.) 1 Milpied, B (Milpied, B.) 1 in JOURNAL OF THE EUROPEAN
ACADEMY OF DERMATOLOGY AND VENERE Published:DEC 2018
18
[]-Hand hygiene during COVID-19: Recommendations from the American Contact
Dermatitis Society Chandler W.RundleMDaColby L.PresleyBA,
BSbMichelleMilitelloMSbCaraBarberMPHcDouglas L.PowellMDdSharon
E.JacobMDefgAmber ReckAtwaterMDhKalman L.WatskyMDiJiadeYuMDjCory
A.DunnickMDak December 2020
19
[]-Skin care and hygiene among healthcare professionals during and after the SARS-
CoV-2 pandemic

By:Rivers, JK (Rivers, Jason K.)[ 1,2 ] ; Arlette, JP (Arlette, John P.)[ 3 ] ; DeKoven, J
(DeKoven, Joel)[ 4 ] ; Guenther, LC (Guenther, Lyn C.)[ 5,6 ] ; Muhn, C (Muhn, Channy)
[ 7,8 ] ; Richer, V (Richer, Vincent)[ 1,2 ] ; Rosen, N (Rosen, Nathan)[ 8 ] ; Tremblay, JF
(Tremblay, Jean-Francois)[ 9 ] ; Wiseman, MC (Wiseman, Marni C.)[ 10,11 ] ; Zip, C (Zip,
Catherine)[ 12 ] ; Zloty, D (Zloty, David)[ 1 ] Published: DEC 2021
20
[]-Education of hand hygiene in children during the pandemia

By:Feith, HJ (Feith, Helga Judit)[ 1 ] ; Lehotsky, A (Lehotsky, Akos)[ 2 ] ; Gezsi,

A (Gezsi, Andras)[ 3 ] ; Lukacs, JA (Lukacs, J. Agnes)[ 1 ] ; Gradvohl, E
(Gradvohl, Edina)[ 1 ] ; Falus, A (Falus, Andras)[ 4 ] Published: NOV 2021