Importanta apei si a altor substante chimice in lupta

Cu COVID-19

 E adevărat, de pildă, că virusul care produce Covid-19 poate supraviețui de

la câteva ore la câteva zile, iar cercetătorii de la Universitatea John Hopkins
enumeră printre măsurile necesare pentru evitarea coronavirusului evitarea
surpafețelor care sunt atinse de foarte mulți oameni, cum ar fi mânerele de
la coșurile de cumpărături. Apoi coronavirusul nu este nici viu, nici mort,
de aceea este și atât de greu de omorât. Spălatul pe mâini cu săpun este
recomandat, la fel și dezinfectarea cu alcool. Virusurile compun una dintre
subgrupele microorganismelor. Chiar dacă este microscopic, un virus este
un organism.
 Un virus nu are capacitatea de a se reproduce singur, ci doar după ce a
infectat celule ale unei gazde. De aceea, virusurile sunt considerate la limita
organismelor vii.
 În forma infecțioasă, înainte de a găsi o gazdă, virusurile sunt o secvență de
acid nucleic învelite de o proteină numită capsidă.
 Secvența genetică a noului coronavirus este acid ribo-nucleic (ARN), nu
acid dezoxi-ribo-nucleic (ADN).
 Este adevărat că noul coronavirus poate infecta o persoană prin mucoasa
oculară, nazală sau bucală, conform OMS.
 Virusul se folosește de resursele și mecanismele celulei pentru a sintetiza
atât capsida, cât și acidul nucleic, deci pentru a se replica. În anumite
condiții, virusul poate să sufere mutații genetice.
 Virusul poate fi omorât de substanțe virucide, care atacă învelișul
(capsida).
 Un studiu publicat în New England Journal of Medicine arată, în
condiții de laborator, că noul coronavirus este viabil pe diverse
suprafețe între 3 ore (în aer) și 72 de ore pe suprafețe de plastic.
 Însă, chiar și la termenul maxim, oamenii de știință au dovedit că
materialul viral rezidual la 72 de ore este de doar 0,1% din cel inițial.
 Asta înseamnă că, teoretic, o infectare este posibilă, dar foarte
improbabilă.
 Temperatura și umiditatea nu au nicio legătură, conform OMS.
 Săpunul este eficient pentru că structura sa chimică ajută la
înlăturarea învelișului exterior al virusului provocând degradarea
acestuia.
 Moleculele de săpun captează micile fragmente de virus, care apoi
cad de pe mâini la clătirea cu apă.
  Dezinfectantele de mâini funcționează pe un principiu similar.
 Spuma nu taie grăsimea.

Temperatura apei cu care ne spălăm pe mâini nu influențează acțiunea

săpunului pe piele.

 Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății precizează că, în lipsa

apei și săpunului, soluțiile dezinfectante pe bază de alcool în concentrație
de 70% sau mai mare sunt eficiente în prevenirea infecției cu noul
coronavirus.
 Spirtul medicinal, de pildă, este un produs dezinfectant (biocid) atestat ca
atare
 În SUA, Centers for Disease Control and Prevention recomandă
soluții pe bază de alcool cu o concentrație mai mare de 60%.
 Alcoolul poate ataca învelișul protector al secvenței de acid nucleic al
virusului
 Substanța activă din înălbitor este trecută de Center for Disease
Control and Prevention la substanțele cu efect emergent în
combaterea coronavirusului.
 Unde suprafața permite, pot fi folosite soluții cu hipoclorit de sodiu
de 0,1% (diluare de 1:50 dacă se folosește înălbitor de uz casnic, cu o
concentrație inițială de 5%).
Pentru dezinfectarea suprafețelor, virusologii afirmă că apa și săpunul sunt

mai eficiente decât înălbitorul.

 Apa oxigenată, numită științific peroxid de hidrogen, face parte din
substanțele active ce pot fi folosite drept dezinfectante
 Însă produsele ce se pot găsi în comerțul cu amănuntul sunt diluate (3%) și
nu există studii care să arate eficacitatea acestora în prevenția împotriva
COVID-19.
 Virusul poate fi omorât de substanțe virucide, care atacă învelișul
(capsida).
 Este adevărat că antibioticele sunt prescrise în caz de infecție
bacteriană, nu infecție cu un virus. Antibioticele nu au efect asupra
virusurilor.
 Termenul bactericid se referă însă și la substanțe biocide, care au
efect împotriva bacteriilor.
 Un produs biocid cu efect bactericid nu elimină virusurile, dar dacă
acel produs are dovedit și un efect virucid prin substanța activă,
atunci poate fi folosit.
 OMS nu recomandă utilizarea radiației ultraviolete (UV) pentru a
steriliza pielea umană, pentru că aceasta poate provoca iritații.
 Radiația UV nu este „perfectă” pentru a steriliza și reutiliza o mască
de protecție.
 Un studiu experimental Centrului Medical Universitar din
Nebraska este în derulare pentru a vedea dacă radiația UV este
eficientă în dezinfectarea măștilor.
 Virusurile nu pătrund prin piele pentru că stratul exterior este relativ acid.
Nu există dovezi ce indică eficacitatea utilizării oțetului în dezinfectarea
suprafețelor.
 Organizația Mondială a Sănătății recomandă folosirea dezinfectanților cu o
concentrație de etanol - cunoscut și drept alcool etilic - de 70%.
 Unde suprafața permite, pot fi folosite soluții cu hipoclorit de sodiu -
substanță ce poate fi găsită în înălbitoarele casnice -în concentrație de 0,1%
(diluare de 1:50 dacă se folosește înălbitor de uz casnic, cu o concentrație
inițială de 5%).