Exemple de intrebari:

Înălțimea persoanelor într-un eșantion de observații este o variabilă:

a. discretă
b. nominală
c. continuă
d. binară
e. ordinală
Următoarea distribuție este:
30

Frecventa absoluta
25

20

15

10

0
10 20 30 40 50 60 70 80

Varsta

a. simetrică
b. bimodală
c. hiperbolică(in forma literei J)
d. normală
e. unimodală
Variabila nominala este:
a. data numerica
b. data calitativa
c. constanta
d. uniformă
e. discreta
Frecventa absoluta este:
a. efectivul sau numărul de cazuri al unei valori luate in studiu
b. raportul dintre frecventa absoluta(F) si numărul n de observații
c. frecventa exprimata procentual
d. valoare lui p0.05
e. valoarea lui F0.05
Frecventa relativa este:
a. efectivul F sau numărul de cazuri al unei valori luate în studiu
b. raportul dintre frecventa absoluta(F) si numărul n de observații
c. frecventa exprimata procentual
d. frecventa cumulata
e. valoarea lui p0.01
Suma frecventelor absolute (F) pentru N observații este:
a. 1
b. 100
c. N
d. N/100
e. 0
Suma frecventelor relative (fr) a N observații este:
a. 100
b. N
c. 1
d. N * 100
e. 0
Care din următorii indicatori reprezintă tendința de localizare (poziție, centrare) a datelor:
a. varianța, deviația standard, eroarea standard, amplitudinea (range)
b. media aritmetică, mediana, modulul
c. amplitudinea(range), modulul, deviația standard
d. mediana, deviația standard, eroarea standard, amplitudinea (range)
e. mediana, modulul, intervalul intercuartilic.
Amplitudinea (range) este:
a. valoarea de la mijlocul seriei de observații
n

x i
b. are formula: x  i 1

n
c. reprezintă diferenţa între cea mai mare şi cea mai mică valoare a seriei
d. reprezintă valoarea maxima din seria de observații
e. reprezintă valoarea minima din seria de observații
Mediana este:
a. valoarea de la mijlocul seriei de observați după ordonarea crescătoare sau
descrescătoare
n

x i
b. are formula: x  i 1

n
c. reprezintă diferenţa între cea mai mică şi cea mai mare valoare a seriei
d. reprezintă valoarea maxima din seria de observații
e. reprezintă valoarea minima din seria de observații
Modulul este:
a. valoarea de la mijlocul seriei de observați după ordonarea crescătoare sau
descrescătoare
b. valoarea maximă din seria de observații
c. diferenţa între cea mai mică şi cea mai mare valoare a seriei
d. valoarea care are frecvenţa cea mai mare din setul de observaţii.
e. valoarea minima din seria de observații
Într-o populație distribuită normal:
a. aproximativ 95% din populație este situată în interiorul unui domeniu definit de
μ+/- 2
b. aproximativ 68% din populație este situată în interiorul unui domeniu definit de
μ+/- 2
c. aproximativ 99% din populație este situată în interiorul unui domeniu definit de
μ+/- 2
d. aproximativ 80% din populație este situată în interiorul unui domeniu definit de
μ+/- 2
 e. aproximativ 50% din populație este situată în interiorul unui domeniu definit de
μ+/- 2
În statistică ipoteza nulă (H0) presupune:
a. absența unor deosebiri care pot apărea in orice problema de comparare statistică
b. imposibilitatea de a putea decide daca este sau nu o diferența semnificativ statistică
între două eșantioane luate in studiu
c. prezența unor deosebiri care pot apărea in orice problemă de comparare statistică
d. este o valoare numerică ce ne permite stabilirea cu exactitate a unei diferențe
semnificative statistic
e. este o valoare calitativa ce ne permite stabilirea cu exactitate a unei diferențe
semnificativ statistice
Amplitudinea (range) din setul de date X = (7, 5, 10, 4, 8, 5, 8, 9, 7) este:
a. 10 – 4 = 6
b. 7 – 7 = 0
c. 8 – 5 = 3
d. 10/2
e. 4
Într-o populație distribuită normal:
a. media, mediana si modulul sunt egale
b. numai media si mediana sunt egale
c. numai mediana si modulul sunt egale
d. numai media si modulul sunt egale
e. toate sunt diferite
Indicatori ai tendinței centrale sunt:
a. media, mediana, modul
b. deviația standard și ampliudinea
c. eroarea standard
d. varianța, deviația standard
e. amplitudinea
Indicatori împrăștierii datelor sunt:
a. amplitudinea (range), abaterea standard, dispersia
b. media, mediana, media pătratică
c. mediana, modulul, amplitudinea
d. modul, deviația standard, amplitudinea
e. media armonica
Putem afirma despre diagrama următoare:

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
x

a. este o diagrama simetrica

 b. este diagrama frecvențelor relative
c. este diagrama cumulata a distribuției normale
d. este o diagrama bimodală
e. este o diagrama hiperbolica
În cadrul tabelelor de contingență compararea frecvențelor se face pe baza testului ce
respectă o repartiție de tip:
a. t sau Student,
b. Z sau Normală,
c. Chi pătrat (χ2)
d. ANOVA,
e. Uniformă.
Condiția limită ca rezultatul testului Chi pătrat să fie consistent este:
a. Mai puțin de 20% din frecvențele așteptate să fie mai mici ca 5,
b. Nu există nici o condiție,
c. Mai mult de 20% din frecvențele așteptate să fie mai mici ca 5,
d. Mai puțin de 50% din frecvențele așteptate să fie mai mici ca 5,
e. Minim 95% din frecvențele așteptate să fie mai mari ca 5.
Formula de calcul a valorii Chi pătrat în cadrul tabelelor de contingență este:
nr. de ev.
a.  calculat   O  Ei  ,
2 2
i
i 1
nr. de ev .
Oi  Ei 2
b.  2
calculat  
i 1 Ei
,
nr.de.ev .
c.  calculat   O  Ei  ,
2 2
i
i 1
nr. de ev.
d.  calculat
2
 O
i 1
i
2
,
nr. de ev.
e.  calculat
2
 E
i 1
i
2
.

O – reprezintă valorile observate ale frecvenţelor absolute (observed).

E – reprezintă valorile determinate teoretic, dacă nu ar exista legătură între variabile
(expected – aşteptate).
În legătură cu testul Chi pătrat, care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
a. Testul Chi pătrat este un test parametric,
b. Pentru interpretare, valorile negative ale testului Chi pătrat sunt luate în modul deci
nu se ţine cont de semn,
c. Testul Chi pătrat este un test neparametric,
d. Testul Chi pătrat este o aproximare a testului Z,
e. Testul Chi pătrat poate fi aproximat prin statistica t sau Student.
În cazul în care frecvenţele aşteptate sunt mai mici ca 5 ce test înlocuieşte testul Chi pătrat ?
a. Testul Fisher este folosit,
b. Testul U este folosit,
c. Testul Z,
d. Testul t sau student,
e. Nu există variantă, trebuie mărit eșantionul.
Formula de calcul a raportului riscurilor (RR) în tabele de tip 2x2 este:
Exemplu generic Afecţiune Afecţiune
+ -
Factor + a b
Factor - c d
a. RR=a/d,
b. RR=a/(a+c)*d/(b+d),
c. RR=c/b,
d. RR=(a/(a+b))/(c/(c+d)),
e. RR=a*d/c*b.
Formula de calcul a raportului cotelor (OR) în tabele de tip 2x2 este:
Exemplu Afecţiune Afecţiune
generic + -
Factor + a b
Factor - c d
a. OR=a/d,
b. OR=(a*d)/(b*c),
c. OR=(a*b)/(c*d),
d. OR=a/b,
e. OR=a*b*c/d.
Formula de calcul a cotei pentru evenimentul A este (cu P notăm probabilitatea):
a. P( A) ,
b. P(A ) ,
c. 1  P( A) ,
d. 1 / P( A) ,
e. P ( A) P ( A )
Formula de calcul a riscului pentru evenimentul A este (cu P notăm probabilitatea):
a. P( A) ,
b. P(A ) ,
c. 1  P( A) ,
d. 1 / P( A) ,
e. P ( A) P ( A )
Pentru calculul intervalului de confidenţă al riscului relativ (sau raportului riscurilor RR)
dar şi al raportului cotelor ce transformare se aplică acestor două măsuri pentru a avea o
distribuţie normală ?
a. Transformarea exponenţială,
b. Se normalizează datele,
c. Se logaritmează valorile,
d. Se derivează valorile,
e. Nu se aplică nici o transformare.
Care este valoarea critică ce nu trebuie să fie cuprinsă în intervalul de confidenţă al riscului
relativ pentru a avea un factor semnificativ statistic?
a. Valoarea 0,
b. Valoarea medie,
 c. Valoarea -1,
d. Valoarea 0,05,
e. Valoarea 1.
Asupra intervalului de confidența al raportului cotelor dar și a raportului riscurilor se poate
afirma:
a. Conține întotdeauna valoarea critică 1,
b. Este simetric față de valoarea punctual calculată,
c. Este asimetric față de valoarea punctual calculată,
d. Conține întotdeauna valoarea critică 0,
e. Este un raport deci poate avea o valoare reală de la –∞ la +∞ .