Tulburarile de ritm circadian

Pe termen scurt, tulburarea ritmului circadian are un efect negativ ce implica

simptome de oboseala/ somnolenta excesiva, respectiv lipsa vigilentei, dezorientare si
insomnie; specifice indeosebi schimbarii fusului orar. De asemenea o serie de tulburari ale
somnului, modificari ale rutinei zilnice si chiar medicamente sunt asociate cu functionare
neregulata sau patologica a ritmului circadian. In cazul schimbarii de fus orar, apare
un conflict interior cu tiparele naturale de somn deoarece modificarea orei si a luminii
forteaza creierul sa-si modifice tiparul normal pentru a se adapta; de aceea apare dificultate in
gandire si in a functiona in parametri optimi. Aceleasi probleme pot aparea insa si cand ceasul
biologic este tulburat de ore inaintate si neregulate. 

In cazul tulburarii denumite sindrom intarziat al fazei de somn, pacientii tind sa

adoarma la ore foarte tarzii si intampina dificultati in trezitul pentru scoala. In cazul altei
tulburari, sindromul avansat al fazei de somn, episodul principal de somn este avansat in
relatie cu ora dorita, rezultand in somnolenta seara, instalare timpurie a somnului si trezire
mai devreme decat se dorea. Pentru a diagnostica tulburarile de ritm circadian, exista
specialisti in somnologie care vor realiza diverse analize (este necesara coroborarea mai
multora) pentru un diagnostic complet. Se examineaza in prezent efectele adverse asupra
sanatatii ale unui ritm circadian tulburat ce presupun risc de boli cardiovasculare, obezitate si
corelatie cu probleme neurologice cum sunt depresie si tulburare bipolara.

Doamna Mona Ciurezu educator certificat pentru somnul copilului al "Family Sleep

Insititute", educator certificat in linistirea bebelusului al programului
"The Happiest Baby" /"Cel mai fericit bebelus al Dr KARP si
educator certificat in "Parenting positiv" fara pedepse si fara
recompense al Programului "Positive Discipline" :

"Principalele motive pentru care pot aparea dezechilibre includ:

- temperamentul activ al copilului care este usor stimulabil, sensibil
la zgomote si lumina, orientat mai mult spre exterior si ignorand
ceea ce ii spune corpul face ca "semnalele" date parintilor sa fie de
oboseala, nu de somn. Ceea ce inseamna ca este deja prea tarziu,
ajungandu-se chiar la dereglarea ceasului biologic, cand se ‘'cade''
intr-un cerc vicios al oboselii. Cand este vara si mai multa lumina, acest tip de copil risca iar
dereglarea ceasului biologic, caci lumina este inhibitoare de melatonina;
- oboseala si statul treaz  fortand limitele corpului (lucru ce se poate calcula in functie de
varsta) duc la treziri matinale sau la incercarea de a recupera somnul pierdut dimineata,
cand se doarme mai mult. Calitatea somnului este una inferioara somnului de seara;
- dereglarea productiei de melatonina  din cauza lipsei de fier;
- calatorii in zone cu alt fus orar."

1
Studii

Tratamentul este menit sa ajusteze tiparul de somn pentru a se odihni suficient si a

functiona zilnic corespunzator. Acesta include terapie de stimulare externa cum este terapia
cu lumina puternica sau cronoterapia- tehnica comportamentala in care ora de culcare este
treptat ajustata pana la punctul dorit. Terapia cu lumina puternica este menita sa reseteze
ritmul circadian la tiparul dorit.

Conform unui studiu recent desfasurat de cercetatorii de

la Universitatea Boulder din Colorado, o parte din problema consta
in faptul ca ora de culcare nu este in armonie cu ceasul biologic
natural al copilului. Psihologul si specialistul in tulburari ale
somnului William David Brown sustine ca: "ritmul circadian ne
ajuta sa stam trezi ziua si sa dormim noaptea dar exista o zona
"interzisa" in care somnul este aproape imposibil. Daca puneti la
culcare un copil in acea zona, nu va putea dormi." Studiul in cauza a
urmarit momentul in care melatonina avea nivel crescut seara,
indicand debutul noptii biologice (in cadrul unui grup de 14 copii al
caror somn a fost observat timp de 6 zile).

Concluziile au indicat faptul ca acei copii cu un moment

intarziat de crestere a melatonineiau adormit mai greu conform
profesorului asistent in departamentul de fiziologie integrativa Monique
LeBourgeois. Dimpotriva copiii care dispuneau de intervale mai lungi intre debutul eliberari
melatoninei si ora de culcare au adormit mai rapid, fara a opune rezistenta. Specialistul
sustine ca nu exista dovezi clare ale influentei fiziologiei copiilor asupra problemelor de
somn, insa  "culcarea la ora "gresita" a ceasului biologic conduce la tulburari ale somnului,
cum este insomnie." Iar daca adultii au posibilitatea de a-si alege singuri ora de culcare, la
copii acest lucru reprezinta rareori o optiune; studiul doreste a demonstra tocmai inadecvarea
intre orele de culcare alese de parinti si cresterea nivelului de melatonina, ambele
amplificand dificultatile de a adormi.

Conform statisticilor, aproximativ 25% din copii si prescolari au probleme cu

adormitul. Tulburarile somnului de noapte pot include dificultati in adormire, agitatie in
pat, crize de tantrum si deranjatul parintilor fie prin coborarea din pat/mers la baie/baut apa in
mod repetat.  

Un alt studiu ce a urmarit relevanta somnului si a ritmului circadian la copii si

adolescentii care efectueaza sport de performanta a concluzionat ca durata si momentul
somnului joaca un rol important in realizarea performantei. Nevoia de somn nu scade
semnificativ odata cu cresere copilului, fiind mai degraba influentata de alegerile de viata,
programul/activitatile scolare si modificarile dificile pe care le presupune corpul. Asadar se
favorizeaza ore inaintate de culcare si ore matinale de trezire. Pentru performanta sportiva, in
afara de odihna insuficienta, conteaza si slaba apreciere a momentului optim al zilei pentru
desfasurarea activitatilor.

2
3