Sunteți pe pagina 1din 38

Sindromul de suprapopulare

bacteriană a intestinului subțire


,,The place for all things SIBO ’’

Dr. Cătălin Andriescu


Medic Primar MF, Specialist
Gastroenterologie
 Suprapopularea bacteriană a intestinului subţire (SIBO – small
intestinal bacterial overgrowth), reprezintă o condiție în cadrul căreia
intestinul subţire este ,,invadat,, de un număr mare de bacterii (specii
bacteriene specifice, sau mai puțin specifice, în acea zonă a tractului
digestiv).

 În mod normal, numărul bacteriilor este mai redus în intestinul


subţire si este mult mai mare în intestinul gros (colon).
 De asemenea, tipul de bacterii din intestinul subţire este diferit de
cele existente în colon.
 În cazul SIBO însă, tipul şi numărul bacteriilor din intestinul subţire
sunt similare celor care se regăsesc în intestinul gros.
 Când numărul bacteriilor creşte necontrolat la nivelul
intestinului subţire, acestea intră în competiţie cu organismul
pentru nutrienţi.
 În plus, în timpul procesului de înmulţire bacteriană iau naştere
produşi care pot irita sau inflama suprafaţa de absorbţie a
mucoasei intestinale.
 Inflamația mucoasei intestinale împiedică absorbţia
carbohidraţilor, a grăsimilor, a vitaminelor liposolubile şi uneori
a proteinelor, cauzând malabsorbţie sau malnutriţie.
 Procesul de creştere bacteriană este însoţit de producerea unei
cantităţi mari de gaz, ceea ce duce la apariţia balonărilor,
flatulenţei şi gazelor intestinale, a diareei şi a disconfortului
abdominal.
 În cazuri severe, SIBO poate duce la pierderea în greutate,
deoarece bacteriile consumă o mare parte a nutrienţilor, iar
corpul nu mai reuşeşte să absoarbă nimic.
Colonizarea tubului digestiv începe imediat după
naștere. Primul segment digestiv colonizat este colonul:
inițial cu specii aerobe (Escherichia coli, Streptococi,Clostridii)
și ulterior cu specii anaerobe (Enterococcus, Lactobacili,
Bacteroides)

 Escherichia Coli - microscopie electronica (Gastroenterology-Guigley E Quera R 2006)


 La nivelul stomacului, datorita mediului acid care nu permite
dezvoltarea microorganismelor, microflora este slab
reprezentată;

 La nivelul duodenului, jejunului si ileonului proximal, nr. de


bacterii este cuprins intre 10-100mii/ml fiind reprezentat de
aerobi si Gram pozitivi;

 La nivelul ileonului terminal nr. de bacterii crește pină la 10-


100mil/ml fiind reprezentat de Gram negativi;

 La nivelul colonului nr. de bacterii ajunge la 1000 mild/ml fiind


reprezentat de aerobi si un mare nr. de anaerobi
(Bacteroides,Bifidobacterium,Clostridii).
Distribuția si speciile bacteriene prezente la
nivelul tractului digestiv :
Efectele benefice ale florei microbiene
intestinale normale (microbiotei)

-producerea de micronutrienți , ex. vitamina K, biotina,


folați,
-prevenția colonizarii lumenului cu microorganisme
patogene
-stimulează creșterea mucoasei intestinale si
dezvoltarea sistemului imun digestiv,
-participa la fermentația polizaharidelor,
-au rol prokinetic,
-ajută la biotransformarea sărurilor biliare si la
digestia lipidelor,
-ajută la metabolismul si activarea medicamentelor
etc.
 Echilibrul florei bacteriene intestinale este foarte fragil.
 Numeroși factori pot perturba nivelul bacteriilor
intestinale: medicamentele - precum antibioticele,
antisecretoriile, laxativele, anti-concepționalele, unele
boli digestive, stresul.
 Flora intestinală are nevoie de șase luni pentru a se
reface după un tratament de o săptamână cu
antibiotice.
Echilibrul florei intestinale
- este asigurat de :

 Secreția acidă gastrică – care reprezintă


principalul mecanism implicat in menținerea florei
bacteriene normale (pe un lot de 200 pacienți tratați cu
IPP in medie 36 luni, incidența SIBO este de 50%,
comparativ cu 6% la cei fără tratament cu IPP),
 Integritatea anatomica a intestinului subțire –
care asigură un clearance intestinal eficient, (chirurgia
obezitații-cu anastomoza stomac-ileon poate duce la
apariția SIBO).
Definitie, Clasificare:
 Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului
subțire (SIBO), se definește prin prezența a peste 1
mil unități formatoare de colonii intr-un mililitru de suc
jejunal. (N=10 - 100mii/ml).

 In funcție de speciile bacteriene prezente,


există două tipuri de SIBO:
Tipul I – cu bacterii Gram pozitive, provenite din
tractul respirator - la bătrîni - puțin simptomatic;
Tipul II – cu bacterii Gram negative, anaerobi si
enterococi provenite din colon – la toate vîrstele - pot
apărea simptome grave deoarece este afectată funcția
de absorbție si apariția sdr. de malabsorbție.
Condiții asociate cu suprapopularea
bacteriană a intestinului subțire
 Anatomice: fistule enteroenterice, diverticuli ai intestinului
subțire, stricturi intestinale, rezecție de valva ileocecală, rezecții
chirurgicale;

 Funcționale: malabsorbția carbohidraților, sindromul de


dismotilitate (laxativele), hipo- si aclorhidria, inflamații,
neuropatii autonome;

 Statusul imunologic: secreția normală de IgA si


gamaglobulinele asigură un clearance bacterian normal;

 Diverse: medicația antisecretorie, ciroza, imunodeficiența,


enteritele de radiație, diabetul, pancreatita cronică, stadiul final
de boală renală, sindromul de intestin scurt, vîrsta inaintată,
sarcina, scăderea rapidă in greutate, etc.
Manifestari clinice:

 Pacienții cu SIBO pot prezenta


simptome digestive nespecifice
sau pot prezenta un sindrom
sever de malabsorbție cu diaree,
steatoree și scădere ponderală.
 Cei mai mulți pacienți cu SIBO mimează un
sindrom de intestin iritabil: balonare,
flatulența, dureri abdominale difuze prezente
si la palpare, diaree cronică, uneori
constipație.
 Malabsorbția severă cu denutriție, apare mai rar si este
cauzată pe de o parte de replicarea bacteriană și
fermentație, iar pe de altă parte de lezarea enterocitelor,
manifestări determinate de deficitul de vit. B12, A, D si E,
fier, thiamina, nicotinamida.
Efectele sistemice ale sindromului de
suprapopulare bacteriană:
- Digestia insuficientă a grăsimilor poate duce la scăderea în
greutate cu steatoree,
- Digestia deficitară a proteinelor creşte riscul de infecţii,
- Digestia deficitară a glucidelor duce la apariţia crampelor
abdominale, gazelor, balonărilor şi diareei.
- Deficienţa de vitamina B12 poate fi cauzată de consumarea
acestei vitamine de către bacterii şi poate duce la anemie.
- Deficienţa de vitamina A poate afecta vederea nocturnă şi
poate provoca sensibilitate la lumină,
- Deficienţa de vitamina D poate duce la fragilizarea oaselor şi la
apariţia durerilor articulare.
- Deficienţa de vitamina E poate duce la afecţiuni ale sistemului
nervos.
- Deficienţa de calciu şi magneziu poate cauza crampe
musculare.
Diagnosticul diferențial
,,The place for all things SIBO ’’
 se face cu afecțiuni care prezintă un sdr. de diaree
cronică.(diareea cronica se definește prin prezența a
peste 3 scaune/zi, de peste 200g/zi, mai mult de 3
săptămîni);

 cu alte sindroame de malabsorbție. Se vor exclude:


b.celiacă, b.Crohn, diverticuloză, tumorile de intestin si
colon, sdr.Zollinger Ellison, pancreatita cronică, etc.

 Studiile demonstrează că 45-85% din diagnosticile


clinice de intestin iritabil (IBS - iritabil bowel sindrom),
sunt de fapt SIBO si atunci sunt necesare teste
specifice.
Diagnostic: testele de diagnostic sunt
invazive si non-invazive.
 Cultura sucului jejunal - metoda gold standard, este o metoda
invazivă, recoltarea sucului jejunal se realizează prin intubație:

 Mediu Agar cu colonii bacteriene izolate - Clostridium difficile - la un paient cu SIBO (World journal of gastroenterology Jul 2010)
 Teste respiratorii pentru hidrogen – neinvazive,
constau în determinarea hidrogenului expirat (fermentația
eliberează gaz care este absorbit si eliminat prin expir) (HBT-
hidrogen breath tests):

- HBT cu glucoza (GBT),


- HBT cu lactuloza (LBT).
Testul respirator
 Analiza scaunului - Ph acid si substanțe reducătoare,
 Nivelulul de acid lactic - este crescut prin fermentație,
 Teste de malabsorbtie a vitaminei B12,
 Testul D-xilozei,
 Testarea deconjugarii sărurilor biliare,
 Endoscopia cu puncție biopsie – evidențiază
atrofia viloasă, hiperplazia criptelor și un număr
crescut de limfocite in lamina propria.

Biopsie intestin subtire in SIBO (Kirsch M


.1990, "Bacterial overgrowth“)

Biopsie mucoasa intestinala normala


Tratament:

Tratamentul in SIBO este etiologic.

 De elecție sunt tratamentele cu antibiotice cu acțiune


locală, neresorbabile, cu spectru larg - Rifaximina -
1200mg/zi, 7 zile; Norfloxacin, Biseptol, Augmentin,
Polimixina etc.
Alternative de tratament
in sindromul de
suprapopulare
bacteriană
(Gastroenterology Series # 69,
Carol Rees Parrish)
 După negativarea testelor respiratorii se poate continua cu un
probiotic ;
 Corectarea obiceiurilor alimentare (excesul de fast food) –
încurajarea consumului de fructe si vegetale.

 “Este o lege a naturii faptul că există o relaţie precisă între


conduită şi lungimea vieţii.” B. Shaw
Recăderile după un
tratament corect sunt
frecvente, studiile arată ca
aproximativ 44% din
cazurile tratate cu
Rifaximina, pot prezenta
recăderi la nouă luni după
tratament si negativarea
testului respirator;
Prognostic:

Prognosticul depinde in mare măsura de vîrsta, de


stilul de viață, de obiceiurile alimentare, de consumul
exagerat de anumite medicamente IPP, de anomalii
ale intestinului, apendicectomie, de imunosupresie
primară sau secundară etc.
Prognosticul depinde in mare parte și de
afecțiunile asociate care au dus la apariția
sindromului de suprapopulare a intestinului subțire;
Concluzii:
 SIBO se definește prin creșterea numărului, si /sau
alterarea calității florei intestinale in segmentele
superioare ale tractului gastrointestinal;
 Factorii favorizanți pt. SIBO sunt: hipo- și aclorhidria
secundară și iatrogenă, tulburările de motilitate,
anomaliile congenitale și dobîndite, imunodeficiența
primară și secundară;
 Simptomele sunt nespecifice, reprezentate de dureri
abdominale difuze prezente si la palpare, meteorism,
flatulența, diaree pina la malabsorbție;
 Peste 50% din pacienții diagnosticati cu sindrom de
intestin iritabil (IBS) au de fapt SIBO;
 Diagnosticul, neinvaziv - teste respiratorii in special
testul cu glucoză sau lactuloză;
 Tratamentul – etiologic, cu antibiotice.
Bine de ştiut!

 Chiar dacă suprapopularea intestinală cu bacterii a fost tratată,


ţesutul afectat are nevoie de până la 6 luni pentru a se vindeca.
Datorită proprietăţilor benefice, probioticele sunt necesare în tot
acest timp.

 Studiile au arătat că există o legătura între SIBO şi alte


afecţiuni:
- În Jurnalul de Gastroenterologie Clinică (2009) s-au prezentat
dovezi care arată că SIBO ar cauza boala celiacă.
- Multe dintre persoanele care suferă de rozacee au şi SIBO,
iar în urma tratamentului pentru SIBO, rozaceea a dispărut.
- 24% dintre pacienţii cu diabet care suferă de diaree cronică
au această problemă din cauza SIBO.
 Bibliografie :
 1. Camp JG, Kanther M, Semova I, Rawls JF. Patterns and scales in gastrointestinal microbial ecology. Gastroenterology. 2009;136:1989–
2002.[PubMed]
 2. Mackie RI, Sghir A, Gaskins HR. Developmental microbial ecology of the neonatal gastrointestinal tract. Am J Clin Nutr. 1999;69:1035S–
1045S.[PubMed]
 3. Toskes PP, Kumar A. Enteric bacterial flora and bacterial overgrowth syndrome. In: Feldman M, Scharschmidt BF, Sleisenger MH, editors.
Sleisenger & Fordtran’s Gastrointestinal and Liver Disease. 6th ed. Philadelphia: WB Saunders; 1998. pp. 1523–1535.
 4. Swidsinski A, Loening-Baucke V. Spatial organization of intestinal microbiota in health and disease. UpToDate on line, 18.1. Wellesley, 2010.
Available from: http://www.uptodate.com.
 5. Gasbarrini A, Lauritano EC, Gabrielli M, Scarpellini E, Lupascu A, Ojetti V, Gasbarrini G. Small intestinal bacterial overgrowth: diagnosis and
treatment. Dig Dis. 2007;25:237–240.[PubMed]
 6. Khoshini R, Dai SC, Lezcano S, Pimentel M. A systematic review of diagnostic tests for small intestinal bacterial overgrowth. Dig Dis Sci.
2008;53:1443–1454.[PubMed]
 7. Vanderhoof JA, Young RJ. Etiology and pathogenesis of bacterial overgrowth. Clinical manifestations and diagnosis of bacterial overgrowth.
Treatment of bacterial overgrowth. UpToDate online, vol 18.1; Wellesley, 2010. Available from: http://www.uptodate.com.
 8. Grover M, Kanazawa M, Palsson OS, Chitkara DK, Gangarosa LM, Drossman DA, Whitehead WE. Small intestinal bacterial overgrowth in
irritable bowel syndrome: association with colon motility, bowel symptoms, and psychological distress. Neurogastroenterol Motil. 2008;20:998–
1008.[PubMed]
 9. Lin HC. Small intestinal bacterial overgrowth: a framework for understanding irritable bowel syndrome. JAMA. 2004;292:852–858.[PubMed]
 10. Lupascu A, Gabrielli M, Lauritano EC, Scarpellini E, Santoliquido A, Cammarota G, Flore R, Tondi P, Pola P, Gasbarrini G, et al. Hydrogen
glucose breath test to detect small intestinal bacterial overgrowth: a prevalence case-control study in irritable bowel syndrome. Aliment
Pharmacol Ther. 2005;22:1157–1160.[PubMed]
 11. Pimentel M, Chow EJ, Lin HC. Eradication of small intestinal bacterial overgrowth reduces symptoms of irritable bowel syndrome. Am J
Gastroenterol. 2000;95:3503–3506.[PubMed]
 12. Pimentel M, Chow EJ, Lin HC. Normalization of lactulose breath testing correlates with symptom improvement in irritable bowel syndrome.
a double-blind, randomized, placebo-controlled study. Am J Gastroenterol. 2003;98:412–419.[PubMed]
 13. Pimentel M, Mayer AG, Park S, Chow EJ, Hasan A, Kong Y. Methane production during lactulose breath test is associated with
gastrointestinal disease presentation. Dig Dis Sci. 2003;48:86–92.[PubMed]
 14. Pimentel M, Wallace D, Hallegua D, Chow E, Kong Y, Park S, Lin HC. A link between irritable bowel syndrome and fibromyalgia may be
related to findings on lactulose breath testing. Ann Rheum Dis. 2004;63:450–452. [PMC free article][PubMed]
 15. Sabaté JM, Jouët P, Harnois F, Mechler C, Msika S, Grossin M, Coffin B. High prevalence of small intestinal bacterial overgrowth in
patients with morbid obesity: a contributor to severe hepatic steatosis. Obes Surg. 2008;18:371–377.[PubMed]
 16. Scarpellini E, Giorgio V, Gabrielli M, Lauritano EC, Pantanella A, Fundarò C, Gasbarrini A. Prevalence of small intestinal bacterial
overgrowth in children with irritable bowel syndrome: a case-control study. J Pediatr. 2009;155:416–420.[PubMed]
 17. Wigg AJ, Roberts-Thomson IC, Dymock RB, McCarthy PJ, Grose RH, Cummins AG. The role of small intestinal bacterial overgrowth,
intestinal permeability, endotoxaemia, and tumour necrosis factor alpha in the pathogenesis of non-alcoholic steatohepatitis. Gut. 2001;48:206–
211. [PMC free article][PubMed]
 18. Ford AC, Spiegel BM, Talley NJ, Moayyedi P. Small intestinal bacterial overgrowth in irritable bowel syndrome: systematic review and
meta-analysis. Clin Gastroenterol Hepatol. 2009;7:1279–1286.[PubMed]
 19. Mann NS, Limoges-Gonzales M. The prevalence of small intestinal bacterial vergrowth in irritable bowel syndrome.
Hepatogastroenterology. 2009;56:718–721.[PubMed]
 20. Rubio-Tapia A, Barton SH, Rosenblatt JE, Murray JA. Prevalence of small intestine bacterial overgrowth diagnosed by quantitative culture
of intestinal aspirate in celiac disease. J Clin Gastroenterol. 2009;43:157–161. [PMC free article][PubMed]
 21. Pande C, Kumar A, Sarin SK. Small-intestinal bacterial overgrowth in cirrhosis is related to the severity of liver disease. Aliment Pharmacol
Ther. 2009;29:1273–1281.[PubMed]
Vă mulțumesc!
“ Sanatatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască deși
aproape toți se nasc cu ea." - Hipocrate...
 Și pentru că in intestin, uneori pot exista si alte
,,curiozitați,, vă prezint un top al celor mai trăsnite
obiecte găsite:

O cheie:

 Un telefon mobil:
Avocatul în fundul căruia a fost găsit telefonul susţine că făcea
duş când a alunecat şi a căzut cu fundul în telefon. În timpul
intervenţiei chirurgicale telefonul a sunat de trei ori.
 O lanternă: Probabil că o folosea pentru a găsi cheile
pierdute mai devreme
 Cel mai straniu obiect : din această serie l-am păstrat la
sfârşit. În timpul unei partide de sex un cuplu de homosexuali a decis
să încerce ceva nou. Unul dintre cei doi i-a turnat în fund celuilalt,
ciment lichid. Acesta are obiceiul de a se întări iar bucata rezultata a
putut fi extrasă numai prin intervenţie chirurgicală.