Scoala postliceala FEG Calarasi

Specializarea: Asistent medical de farmacie

Disciplina: Fitoterapie

REFERAT

Remedii naturiste pentru tratarea

afectiunilor sistemului nervos

Profesor: Vlasceanu Elena

Elev: Vitman Carmen Camelia

 Calarasi
2019

Introducere

Plantele medicinale sunt monumente și minuni ale naturii. Reintoarcerea oamenilor

spre tratamentele medicinale, spre practicile si terapiile naturiste nu e, nicidecum, rasfat,
moda, moft sau traditionalsm cu orice pret, cu o necesitate si un incontestabil temei.
Care temei nu poate fi altul decat sanatatea, in pace, si in armonie, deplina si
stralucitoare, cu natura.
Se spune, desigur, ca medicamentul trateaza repede si eficient si ca planta
medicinala nu poate fi decat un adjuvant sau o terapie de intretinere, desi istoria
oamenilor ne arata, parca, altceva, si anume ca acestia au strabatut-o bizuindu-se si pe
puterea mica-mare a plantelor tamaduitoare, pe leacurile izvorate generos din inca prea
putin patrunsele lor taine.
Plantele medicinale au secrete si compusi pe care poate, noi, oamenii, nu le vom
dezvalui niciodata in toata complexitatea lor. Medicamentele sunt facute de mana
omului, in timp ce plantele au harul divin. O diferenta care spune totul si inca ceva in
plus: ca nu existam si ca nu vom exista decat prin natura.
Intre hotarele mierii si ale laptelui, intre adanc de mare si varf de munte, exista o
lume pe care trebuie, desigur sa ne-o apropiem.Vorbim aici despre lumea vegetala, pe
care este atat de necesar s-o intelegem si pe care trebuie s-o cercetam, intru binele si
echilibrul nostru. Cu incredere si la modul practic, asa cum deja incercam sa regasim,
neobositi si adesea pasionati, lumea faunei, lumea animala.
Desigur, beneficiile vor fi nepretuite, iar prezenta lucrare incearca sa ne ajute in
acest demers, vital, sa-i zicem, deschizandu-ne o usa spre miracolele de langa noi.

2
 Leacurile sistemului nervos

De la banala durere de cap, la nevroze si chiar tulburari severe, cu totii avem

nevoie de un leac pentru aceste afectiuni declansate de proasta functionare a
sistemului nervos. Astazi, stiintele neurologiei si psihiatriei au tratamente moderne,
dar odinioara, oamenii se lecuiau doar cu fierturi de ierburi si mancare naturala. E
drept, nu erau nici bolile din ziua de azi, generate de stres si ritmul de viata nebunesc,
alimentatia plina de chimicale si E-uri sau poluarea prezenta la tot pasul. Oamenii de
la sate inca mai folosesc tratamentele naturiste pentru oblojirea sistemului nervos.

 Stresul, cauza tuturor relelor

Cum ne dam seama ca suntem stresati?

Atunci cand ne doboara stresul, ritmul cardiac creste, tonusul muscular si nivelul
zaharului in sange se prabusesc, iar organismul incearca sa se adapteze. Daca stimulul
stresant persista, organismul va incerca din rasputeri sa gaseasca un echilibru. Iar daca
nu reuseste, atunci se va produce epuizarea: apararea imunitara pierde teren si persoana
devine astfel foarte vulnerabila la agresiunile exterioare, se poate imbolnavi cu mare
usurinta, este intr-o tensiune permanenta, apar oboseala, furia si nemultumirea, chiar si
depresia. Printre efectele pe care stresul le are asupra organismului se numara:
insomniile, durerile de cap, constipatia sau diareea, iritabilitate, lipsa energiei, lipsa
puterii de concentrare, apetitul scazut sau exagerat, tensiune ridicata, dureri de stomac,
urticarie, anxietate, slabire, ingrasare, probleme cu inima, diabet, dureri de spate,
dificultati in conceptie, hipertiroidie. Psihologii au realizat si un top al celor mai
stresante situatii cu care ne confruntam de-a lungul vietii: moartea partenerului,
divortul, condamnarea la inchisoare, boala, casatoria, sarcina, iesirea la pensie. In viata
profesionala, ne lovim de: ritmul prea sustinut de munca, nerecunoasterea unor merite
(salariul nesatisfacator), relatiile dificile cu colegii.

Sistemul nervos poate fi afectat de diversi factori, dar dereglarile nu sunt intotdeauna
evidente. Netratate la timp, se pot transforma in suferinte. Bolile sistemului nervos si ale
psihicului nu sunt dintre cele mai usoare, nici ca manifestari, nici ca tratament. Uneori,
sunt greu de recunoscut si sunt trecute cu vederea. Cele mai comune disfunctii sunt cele
legate de suprasolicitari. Factori negativi, cum sunt supararile, esecurile, efortul
intelectual, pot declansa nevroze si alte tulburari. Stresul este dusmanul sanatatii noastre,
dar impotriva lui se poate lupta. Regimul lacto-vegetarian bogat in cruditati, produse
apicole, cereale integrale, soia, zarzavaturi crude, fructe, in special mere cu tot cu coaja,
condimente (busuioc, marar, sovarf, patrunjel, fenicul, rozmarin) sunt adevarate
medicamente pentru psihic. Iar dusmanii lui sunt cafeaua, tutunul si alcoolul.

3
  Zarzavaturile, tonice pentru sistemul nervos

Vitaminele B care ajuta atat de mult sistemul nervos se gasesc in special in germenii
cerealelor (ovaz-bogat in vitaminele B2 si B12), in taritele de grau, drojdie de bere,
anason (bogat in B, E si Mg) si iaurt (vitaminele B, A, D). Potasiul, care induce calmul,
se gaseste preponderent in soia (mai ales tofu), fasole uscata, rosii (cu busuioc sau tarhon
proaspat), banane. O alta masura pe care trebuie s-o luam este combaterea constipatiei.
Cu cat este mai scazut nivelul de Mg, cu atat suntem mai vulnerabili la stres. Sa
consumam preparate pe baza de arpacas si sfecla rosie. Salatele de cruditati si de
verdeturi se vor completa cu porumb si nuci. Capsunele, afinele, zmeura, prunele si
visinele sunt bogate in Mg.

 Leacuri pentru nevroze

In neurastenie si depresie, medicina populara recomanda laptisor de matca, apilarnil si

propolis. Petalele de trandafir ajuta in stari depresive si anxioase. Valeriana sub forma de
tinctura (30 picaturi cu putina apa) sau infuzie se ia cu cateva ore inainte de culcare. Are
efect sedativ profund si calmant. Kawa-kawa, planta tropicala, se gaseste sub forma de
tablete. Diminueaza anxietatea si depresia. Catina, administrata in mod regulat perioade
lungi, ajuta in bolile psihice, prin ridicarea nivelului de serotonina, un neurotransmitator
care induce o stare de calm si curaj. Sunt bune si cataplasmele de argila caldute pe ceafa,
frunte, coloana vertebrala. Timp de o luna, pe nemancate, alternati apa de argila cu
macerat de ou cu lamaie. Tot pentru nevroze, sunt indicate: ceaiul de conuri de hamei,
seminte de marar (decoct - 1 lingurita/cana), marar - partea aeriana (2 lingurite/cana -
infuzie) - seara, infuzii de talpa-gastei, flori de tei, levantica, catina, paducel. E bun si
decoctul de radacini de mur, de roinita, iarba-stupului sau virfuri
de urzici.

4
  Bai cu plante calmante

Tot calmant este si maceratul de flori de sanziene galbene (dragaica) asociate cu talpa
gastei. In isterie, se ia impreuna cu sulfina. In depresie, cu seminte de angelica. Renumite
pentru efectul lor benefic in nevroze sunt baile cu tarite, 1,5 kg/cada. Neurastenicii
trebuie sa consume multe alimente bogate in vitamine si saruri minerale necesare: A, B8
(H), B12, C, Si, Zn, Mn-Cu, Zn-Cu. Acestea se gasesc din belsug in orz, ovaz, fasole
verde stropita cu otet de mere, dud, usturoi, miere. Se pot bea cate 250-500 ml bors dintr-
odata, pentru a revigora organismul, in special sistemul nervos. In cazuri de debilitate,
ajuta ceaiurile de izma si hamei. Astenicilor li se recomanda ulei de salvie, cimbru,
scortisoara, cuisoare, eucalipt, isop, maghiran, busuioc, marar si bai relaxante cu decoct
de foi de dafin (la un litru de apa, 2 lingurite planta), decoct cu frunze de nuc (200 g/l
apa) sau un saculet de tifon cu 200-250 g menta. In baie, se pot pune 5 picaturi ulei de
chimen, 3 de ienupar, 8 de rozmarin, 2 lingurite sare de lamaie. Concomitent, beti incet,
in timp ce va relaxati in cada, sucul de la o jumatate de lamaie si nu va ganditi la nimic
suparator.

 Depresia, alungata cu ceaiuri

Depresia este o boala pe care o putem alunga cu , cate o

lingurita de 3-4 ori/zi, in cure de 2-3 luni. Infuzia (o
lingurita/cana) de maghiran calda este indicata mai ales cand
apare proasta dispozitie. Este euforizanta si invioreaza rapid,
dar nu se fac cure. Se bea atunci cand este nevoie. In cazuri
de insomnie, ajuta busuiocul cu sunatoarea, in cantitati egale.
Se iau 3-6 lingurite/zi de pulbere, cu putina apa, timp de o
luna, pe stomacul gol. Aceleasi efecte le au si ceaiurile de
talpa-gistei cu sovirf si hamei, ceaiul de sunatoare (2-3
cani/zi), coada-soricelului cu coada-calului si urzica (o cana
dimineata si una seara), maceratul de cicoare (o lingurita/litru
apa rece timp de 12 h, apoi se incalzeste si se strecoara), cate
doua cani/zi. Baile de sezut cu coada-calului sunt foarte

5
indicate, la fel cele de sunatoare sau cimbru fac minuni. Tot pentru depresivi, sunt bune
caldute alternative pe ceafa, frunte, coloana vertebrala.

 Sucul de morcovi combate melancolia

Untura de peste, prin acizii grasi omega-3 pe care ii contine,

atenueaza simptomele depresive. Spirulina contine aminoacidul
tirozina, un neurotransmitator care imbunatateste activitatea
cerebrala si inlatura depresia. Spirulina obtinuta din alge
revigoreaza organismul prin aportul masiv de minerale usor
asimilabile. Ginsengul, in cure de 12 zile, da un bun tonus fizic
si psihic. Dupa 2-3 saptamani in care am luat laptisor de matca
(12 mg/zi), devenim mai stabili psihic. E bun si polenul, 1-3
lingurite/zi, pe stomacul gol, timp de doua saptamani. Ceaiul
de ventrilica, o ceasca la culcare, stimuleaza memoria si
combate ameteala. Melancolia nu e o stare trecatoare, ci o
depresie serioasa. Medicina naturista recomanda decoct de
cerentel si infuzie de obligeana. Se vor bea sucuri de morcov
cu sfecla si spanac, castraveti, telina. Nevroza depresiva se
lecuieste si cu infuzie de salvie (si bai), sunatoare. Mai e
buna infuzia cu rizom de obligeana (o lingurita/200 ml apa).
Se iau patru linguri/zi. Seara, se bea ceai de ventrilica cu
radacini de telina.

 Plante pentru anxietate

Anxietatea e caraterizata de o stare de neliniste, teama si suparare. Uneori, apar

palpitatii si se poate declansa si un atac de panica. Tratamentul cu vitamine si minerale
naturale (polen, Ca, Mg, P, vitamina C naturale, untura de peste, microelemente),
ceaiurile sau tincturile calmante pot alunga anxietatea. Se face infuzie dintr-o lingura de
radacina de valeriana, o lingura frunze de roinita, o lingura frunze de rozmarin, doua
linguri sunatoare. Se pun doua lingurite pline cu amestec de plante in 500 ml apa
clocotita. Se lasa sa infuzeze 15 minute. Seara, se bea o cana de ceai cald. Infuzia si
uleiul de sunatoare, prin efectul lor calmant, ajuta si in cazuri de claustrofobie.
Tratamentul este indelungat, minimum trei luni, cate o cana/zi infuzie sau o lingurita ulei
sunatoare, dupa cele trei mese principale. Ceaiul sau tinctura de paducel sunt calmante si
reduc palpitatiile, ajutand in caz de atac de panica. Este utila tinctura de macese (o parte
macese, 5 parti alcool de 60 grade, 8 zile. Se iau 40- 50 picaturi/zi). E bine sa se faca
niste cure indelungate cu catina: o lingurita pulbere de patru ori/zi. Infuzia de salcie
(frunze si mitisori), hamei (echilibrant, somnifer), iasomie (combate cefaleea si
insomniile) alunga anxietatea. La fel si daca se beau dimineata, pe stomacul gol, si seara,
cate un pahar cu suc de morcovi. Sucul se poate amesteca cu suc de varza si mar.

6
  Soia ajuta la memorie

Pierderea de memorie (amnezia) apare in traumatisme cronice,

epilepsie, ateroscleroza cerebrala, dementa, isterie, stari
tensionale. Se recomanda ulei de coriandru (stimulent), 3-5
picaturi de 3 ori/zi, dupa mese. E bine sa se manance morcovi,
ananas (vitaminele C, Mn), usturoi, sa se bea otet de mere (1
lingurita otet/1 pahar apa) inainte de fiecare masa, doua cesti pe
zi de ceai de urzici cu 2 lingurite bitter suedez. Mai sunt bune
ceaiurile de salvie, pelin, rozmarin, silur, usturoi, polenul,
spirulina si infuzia cu rizom de obligeana (1 lingurita/200 ml
de apa), cate 4 linguri/zi. Mancati multa soia, deoarece
contine lecitina si ajuta la memorie, dar normalizeaza si
colesterolul, prevenind arteroscleroza, infarctul sau
accidentul vascular cerebral.

 Bai si alifii pentru boala Parkinson

Pentru cei suferinzi de boala Parkinson, se recomanda macris

verde sau macrisul iepurelui (seamana cu trifoiul si creste in paduri
de brad si fag). Se frectioneaza sira spinarii cu si tinctura de coada-
soricelului. Din frunze, se face suc. Din ora in ora, se iau 3-5 picaturi
de extract de macris diluat in ceai de coada-soricelului. Se aplica
zilnic pe ceafa comprese cu bitter suedez. Daca in afara de
tremuratul membrelor apare si intepeneala, se fac bai de cimbru din
200 g planta oparite intr-un litru apa in clocot, apoi se adauga in apa
din baie, care nu trebuie sa treca peste inima. Baia va dura 20
minute. Se recomanda regim cu sucuri si cruditati 6-12 luni si amestec de ceaiuri de
coada-calului, coada-soricelului, cimbrisor, trifoi rosu, urzica, ciubotica-cucului,
sunatoare. Se beau 3 cani pe zi. Se fac bai calde la picioare cu infuzie de cimbrisor, apoi
masaj usor la maini si picioare cu alifie de galbenele.

 Apa sfintita in caz de epilepsie

Pentru epileptici, medicina traditionala indica ceaiuri de frasinel, sovirf, arnica,

levantica, narcisa, drafaica, tintaura, radacini de bujor, suc de varza. Se amesteca ulei de
masline cu ceara si fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bucata de panza si
se aplica sub forma de compresa pe coloana vertebrala. Se fac bai cu decoct de fin. Sunt
bune curele de sase saptamani cu macerat de visc, doua cani/zi, dimineata si seara. La
copii intre 3 si 10 ani, se reduce doza la 1/3, iar la cei de 10-14 ani se va reduce la 1/2. In

7
popor, maceratia se face in apa sfintita. Mai e bun si maceratul de flori de sinziene
galbene, pe stomacul gol. Radacina de obligeana (macerata la rece 12 ore, apoi incalzita
usor si bauta treptat) este anticonvulsiva. Ajuta si planta numita planta branca-ursului
(ginseng romanesc), dar si curele cu apilarnil.

 Leacuri pentru ticuri, sughit si balbaiala

Medicina populara are leacuri chiar si pentru cei ce sufera de bilbiiala. Seara, se
beau 1-3 cesti de ceai de coji de mere si ceai de roinita. Sau se bea dimineata 1/4 1 vin
sau must in care s-a fiert coada-calului. Pentru ticuri, se bea infuzie din amestec in parti
egale de: sunatoare, conuri de hamei si radacina de valeriana. Se iau 3-4 linguri infuzie
inaintea meselor si inainte de culcare, timp de o luna. Sughitul este un spasm al
diafragmei, care poate fi trecator sau cauzat de boala: imbolnavirea esofagului,
stomacului, pleurilor, peritoneului. Trece daca se inghite apa si se tine respiratia. Daca
se repeta cateva zile, cauza poate fi lipsa de potasiu. Ca leac naturist, e bun ceaiul
neindulcit dintr-o lingura de seminte de marar la o cana apa, cu cateva picaturi de
lamaie. Se pot mesteca seminte de marar. Se mai recomanda inghitirea unei lingurite de
chimen cu apa, fara a mesteca. Sau infuzie de scortisoara pisata.

 Stiati ca?

 Varza inlatura nervozitatea.

 Lamaile improspateaza memoria.

 - Afinele activeaza irigarea cu sange a creierului.

 Fructele de mare (scoici, crevete) faciliteaza atentia.

 Ceapa si ghimbirul subtiaza sangele.

 Nucile intaresc nervii.

 Menta ajuta la concentrare, uleiul de peste e indicat inaintea eforturilor

intelectuale.

 Ginsengul creste capacitatea de concentrare si memorare.

 Ceaiul de pelin alunga durerile de cap.

 Migrena trece daca spalati capul cu ceai de cimbru.

 Ceaiul de anason si mararul inlatura ametelile.

 - Ceaiul de cretisoara e recomandat pentru paloare.

8
  In popor, pentru a potoli o criza de nervi, se apropie mainile de mijlocul proaspat
despicat al unei cepe iuti taiate in doua, se inchid ochii si se inspira puternic. Se ia
o frunzulita de vasc uscat si se mesteca foarte bine, iar apoi se inghite.

 Natura, cel mai bun neurolog

Deconectarea in mijlocul naturii, exercitiile fizice, joggingul, sunt de folos in cazul

bolilor de sistem nervos. Plimbarea prin padure ajuta persoanele anxioase, nervoase,
surmenate. Climatul subalpin cu efect stimulent si revigorant este indicat celor
melancolice, astenice. Climatul marin nu este indicat in fazele emotionale critice
deoarece are efect puternic excitant care impiedica regenerarea psihica. Baile si
masajele cu ingrediente placut mirositoare (uleiuri eterice din plante sau fructe)
relaxeaza si ridica moralul. Astfel, sunatoarea, hameiul, talpa-gistei si captalanul au
efect calmant, busuiocul, calomfirul si kawa-kawa sunt antidepresive, valeriana, sulfina
si captalanul induc somnul.

9
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Alexandriu Peiulcscu Maria și Popescu Horia – Plantele medicinale în terapia

modernă, Editura Ceres, București, 1978

2. Niţă Ibrian Elena –Plantele, aliment și medicament , Editura Miracol,București,

2000

3. Vasilca-Mozăceni Adrian – Ghidul plantelor medicinale, Editura Polirom, lași, 2003

4. Gherman Ion – Medicină alternativă tradiţională, ghid practic, Editura Vestala,

București, 2001

5. Bojor Ovidiu, Popescu Octavian – Fitoterapie tradiţională și modernă, ediţia alll-a,

Editura Fiat Lux, București, 2003

10