Alimentatie recomandata n diferite boli

Dr. med. M. O. Brucker, n cartea Destinul din bucatarie, spune ca exista 2 tipuri de boli:
1. boli de civilizatie nutritional conditionate (datorate alterarii compozitiei chimice si fizice a apei si
a aerului, solului);
2. boli conditionate de viata sau de tensiune. Omul si poate schimba atitudinea fata de mpreurarile
vietii, daca acestea nu pot fi schimbate. !xista numai putini oameni care aun" sa#si nsuseasca de la sine
aceasta cunoastere necesara schimbarii modului de a trai. Orice boala l afecteaza pe om n unitatea spirit #
suflet # trup.
$nteleptii orientali ilustreaza foarte bine prin cuvinte cum, pornind de la un "%nd, poti schimba un
destin:
&'emeni un "%nd # cule"i o actiune,
'emeni o actiune # cule"i un obicei,
'emeni un obicei # cule"i un caracter,
'emeni un caracter # cule"i un destin.(
)r. *r. +ec,er, n cartea -alea spre sanatate deplina, arata cum are loc procesul de mbolnavire.
.rimele / faze de mbolnavire au loc n umorile corpului: excretie, reactie, depunere, iar alte / faze
se petrec n celule: impre"nare, de"enerare si neoplasm.
'anatatea este suma armoniei dintre corp, spirit si suflet.
)r. .. 0usch spunea: &+olile civilizatiei apar n principal pe calea alimentatiei si pot fi vindecate
numai pe aceeasi cale, printr#o alimentatie corecta(.
$n linii "enerale, recomand celor "rav bolnavi:
1. Alimentatie naturala, bazata pe cruditati
Ce si cum mncam?
Or"anele senzoriale, prin alimentatia cu cereale, capata o mare sensibilitate. 1limentele crude trebuie
mestecate foarte bine nainte de n"hitire. 2a preparare, alimentele sa fie maruntite c%t mai putin, altfel vin n
contact cu oxi"enul.
'a se consume: le"ume, fructe, cereale crude, lapte nefiert, "albenus de ou crud sau cel mult o scurta
oparire (albusul retine toxine), miere.
'a nu se consume: carne, lactate pasteurizate, sare, zahar, faina alba, otet, produse conservate sau
fermentate, medicamente.
*olositi mai mult alimente din re"iunea unde v#ati nascut.
)r. !rnst 3unter (!lvetia), n cartile 'a traiesti fara sa fii bolnav si 4rana vie, recomanda hranirea cu
cruditati care sa dezintoxice corpul, sa#l elibereze de acizi si sa#i dea forte vii. 'ecretul fortei de vindecare se
afla n viata pe care o administram prin hrana cruda. !l o da exemplu pe dr. -ristine 5olfi, cu cancer la piept
de marimea unui ou. -u re"im de cruditati considera ca s#a vindecat (disparuse tumoarea), dar c%nd a
introdus 678 alimente fierte, cancerul a reaparut. 1 renceput re"imul de cruditati si tumoarea a disparut. 'i#
a deschis un sanatoriu n )anemarca.
!bba 9aerland, n cartea )ie 9aerland therapie, recomanda sa dam or"anismului o hrana completa
printr#un re"im lacto#ve"etarian (re"im de cruditati cu adaos de cereale inte"rale si produse lactate), pentru a
avea celule sanatoase si rezistente. '#a constatat ca clorofila din frunzele verzi are o actiune puternica
mpotriva infectiilor. 'olul nu trebuie tratat cu n"rasaminte chimice, sintetice, care distru" microor"anismele
si#l sterilizeaza.
'%n"ele se rennoieste complet la 6 luni, iar ntre"ul or"anism, la fiecare : ani.
;ata un meniu 9aerland:
< micul deun: lapte batut cu fructe si cu tar%te, seminte de in, lactoza. ;nfuzie de plante;
< deun: ,rusca ("r%u, orz, ovaz, mei, secara), eventual cu 1=2 l lapte sau le"ume crude cu condimente
( cimbru, ma"hiran, marar, patrunel, leustean, chimion, rozmarin, anason, arpa"ic, nasturel, foi de
dafin etc.). 2a morcovi rasi sau piure de cartofi sa se adau"e patla"ina, papadie, urzica, spanac
(crude). 2a salata sa se adau"e lapte batut pentru o mai buna asimilare a le"umelor. .%ine cu unt >
br%nza > ceapa;
< cina: daca la deun s#a m%ncat ,rusca, la masa se vor lua le"ume. ?asa de cruditati ncepe cu suc,
un aperitiv dietetic: felii de p%ine ("raham sau secara) cu unt, ceapa, usturoi, br%nza. 1poi, cartofi fierti n
coaa, morcovi si sfecla rasa, varza alba tocata. .ersoanele cu stomacul slab, care nu suporta re"imul de
cruditati, vor ncepe cu le"ume fierte nabusite sau oparite;
< fara cafea, tutun, alcool, ceai ne"ru, sare, dulciuri, condimente iuti.
0e"imul restabileste si sensibilitatea "ustului, nc%t se poate percepe marea varietate a aromelor
naturale.
@n exemplu de nvin"ere a cancerului este dr. 1nthonz 'attilaro, de 6A ani, din 9ashin"ton. $n
cartea @n doctor care si#a nfr%nt cancerul, 1B:B, descrie modul cum a nvins boala (erau invadate de cancer:
1
craniul,umarul drept, coastele, sternul, sira spinarii, prostata) cu autorul re"imului macrobiotic compus din
cereale inte"rale si ve"etale. ?ai avea de trait 1A luni si s#a vindecat n 1C luni. !u am cunoscut persoane
vindecate de cancer prin acest re"im mer"%nd la sedintele lui Daleriu .opa. )e asemenea, prietena mea 0ada
4aci"hianu este un exemplu de necontestat.
Medicina isiastra
1preciez n mod deosebit cartea ?edicina isihastra, scrisa de parintele 3helasie 3heor"he, care are
la baza aceleasi principii: hrana vie, neomor%ta prin fierbere, fara m%ncare de carne care contine o mare
cantitate de !ner"ii ?oarte. 1utorul recomanda le"umele crude, lactatele nefierte. !l mer"e si mai departe,
la "ria de a nu omor nici le"umele. '#a descoperit stiintific ca plantele receptioneaza a"resivitatea omului si
emana unde ener"etice ne"ative, nocive pentru or"anismul nostru. 5u rupeti brutal le"umele, folositi doar
frunzele mar"inale si, daca vreti si radacinile, scoateti planta ntrea"a si lasati#o 12 h sa intre n &adormire( si
sa#si neutralizeze radiatiile ne"ative. Orice aliment are n el informatii de viata si de moarte. @n aliment
omor%t si fiert are astfel de informatii de moarte care va omoara si or"anismul. *ructele si semintele nu au
nici o problema, fiind neutre. )aca se fierb, capata informatii de moarte.
!rul ncoltit nu este bun imediat dupa ncoltire, deoarece s"a trezit la #iata si prin mestecare
este omort. De aceea, dupa ncoltire, lasati"l la o usoara reuscare, sa treaca la $adormire% si astfel este
ranitor.
5oi, n mod obisnuit, avem lo"ica de tip cauza#efect. -restinismul vine cu o lo"ica aparte, trinitara,
care este baza medicinei isihastre si a sacroterapiei. -a trinitate, realitatea este: supracauza, cauza, efect, care
n corespondenta cu )umnezeu este Eatal, 'f%ntul )uh, *iul. $n corpul nostru supracauza este sufletul, care
emana o ener"ie de informatie a acestei supracauze. ?iscarea # vibratia reprezinta cauuza si acumularea #
continutul reprezinta masa # materia. $nsusirile si calitatile supracauzei (sufletului) sunt nsesi cauza si
efectul. 'ufletul se an"aeaza n lucrarea de purificare a corpului bolnav mostenit, deoarece noi mostenim
pacatele parintilor nostri (noi suntem umatate creati de )umnezeu si umatate nascuti de parinti). 1sa ne
putem naste cu predispozitii de boala sau dea bolnavi. 'e zice ca noi suntem un microcosmos si ne hranim
cu lumina cosmica n"ereasca, cu materia naturii si din ener"ia mentala omeneasca. Eoate deranamentele
din acest complex de &hranire ener"etica universala( aduc boli. +olile de oase se datoreaza lipsei de !ner"ii
4arice. 'e vor folosi uleiul sfintit, apa sfintita, anafura etc. 2a sfinti oasele nu putrezesc, fiind pline de
!ner"ii 4ar, cu puteri tamaduitoare. .rin sistemul nervos, noi facem le"atura cu !ner"iile $n"eresti,
cunoscute sub numele de ?ental -osmic. !ner"ia intra prin v%rful capului, coboara pe coloana vertebrala
p%na la nervii corpului, unindu#se cu mentalul nostru. 'i medicina isihastra si are centrele ei de ener"ie, cum
ar fi cha,rele, locul de nt%lnire al ener"iilor (n numar de /) fiind inima. ?edicina isihastra lupta pentru
restabilirea acestui centru, care s#a pierdut dupa caderea din 0ai. -ele / ener"ii care pornesc din inima (unde
sunt emanate de suflet) sunt: fluxul ener"iilor mentale proprii, ener"ii mentale inteli"ente ale entitatilor
spirituale extraterestre (n"eri si demoni sau ale sufletelor raposatilor) si ener"ii intelectuale, "%ndurile #
informatiile tuturor oamenilor; prin nari#nas intra o ener"ie mentala a naturii, prana (cum o numesc indienii),
care nu este oxi"en, ci de alt tip, intra n creier, coboara pe coloana vertebrala n doua moduri (;da si
.in"ala), stiintific identific%ndu#se cu nervii simpatici si parasimpatici. )ere"larile acestor ener"ii provoaca
boala. .rima cauza trebuie cautata n suflet.
&oate bolile mentale se asociaza cu boli de inima si la fi'urat si la propriu. O mare importanta o
are somnul n bolile ener"iilor mentale.
&ulburarile de somn au ca efect suprancordarea ner#oasa, pna la ruperi de ni#ele ner#oase
cu efecte dramatice. 1t%t centrul inimii c%t si al sexului fura si fac risipa de ener"ie nervoasa, astfel nc%t
or"anele nu mai sunt hranite suficient cu ener"ie nervoasa. 1sa ca n bolile mental#nervoase tratamentul
reli"ios este de mare importanta. -auta sa nu ai nimic pe suflet, vreun pacat mare care te macina pe ascuns
(trebuie sa te spovedesti la preot).
Opreste conflictele sentimentale n "%t (ca un m%r%it fortat si scurt) sau pronunta cuvinte sfinte sau
filozofice care absorb "%ndurile ne"ative. 0%sul este o metoda eficienta de descarcare ne"ativa. 'i nu uitati
de m%ncarea nefiarta. 'e considera ca orice aliment are o memorie proprie care, intrata n or"anele noastre,
se reproduce.
'pune#mi ce man%nci, ca sa#ti spun ce simti si ce "%ndesti. $ncepi sa man%nci carne de vaca sau de
porc, ai o memorie ca atare. .ostul este un valoros remediu de restabilire si rememorare a adevaratelor
ener"ii. )iavolul a inversat si a ne"ativizat memoriile adevarate, iar postul le readuce la normal, de unde
rezulta ca postul este revenirea la starea de n"er.
(ata un model de mncare isiastra)
< dimineata: p%ine cu fructe si nuci;
< pr%nz: "hiveci nefiert din le"ume radacinoase (salata) cu nuci si seminte, cu "r%u muiat sau uruiala
de "r%u ce a fost tinuta la macerat min. A h;
< seara: la fel, dar n cantitate mai mica.
2
O m%ncare isihastra este compusa peste C78 din cereale si seminte. $n rest, 2C8 radacinoase, n
completare, zarzavaturi si alte in"redinte. ?%ncarea nefiarta este satioasa si are multa celuloza, curata
intestinele. 4rana se absoarbe aproape inte"ral si or"anele nu obosesc cu prefacerea n hrana vie, aceasta
fiind dea vie.
2a 'chit se face o m%ncare rapida de fasole boabe si orez pilaf. +oabele de fasole se piseaza p%na
devin faina. .e soba se pune o cratita cu apa at%t c%t este necesar fainei de fasole n apa rece. *ocul trebuie sa
fie tare, pentru ca faina sa nceapa imediat sa fiarba. -%nd ncepe sa fiarba, se lasa doar 1#2 min. si se da la o
parte. 2a fel orezul, se piseaza si se fierbe 2 min. p%na se n"roasa ca o pasta, apoi se adau"a ceapa cruda
tocata si alte verdeturi, putina sare si c%teva nuci si seminte de dovleac. ;arna se adau"a varza acra si
muraturi.
*asolea se fierbe, ntruc%t contine o toxina, fasolina, care se inactiveaza n 1#2 min. prin fierbere.
?%ncati la fiecare masa c%te 1 cartof crud, taiat si adau"at n m%ncare, pus pe plita taiat felii sau fiert taiat
marunt n putina apa timp de 2 min. si facut piure cu alte in"rediente. 1stfel nu de"radati proteinele prea
mult, care altfel devin toxice pentru sistemul limfatic.
@n unt sanatos se prepara la 'chit din fasole si soia facute faina, puse n putina apa rece si fiarte 2 min. 'e
adau"a sare, ceapa marunta si se freaca mult, ca icrele, p%na se face ca untul. 'e man%nca cu p%ine inte"rala.
'e mai poate adau"a sm%nt%na sau br%nza telemea.
!i consuma o p%ine minune din "r%u si porumb zdrobit amestecate cu putina apa. .un putina miere si
sare. 'e face o coca care se ntinde n strat subtire de 2 mm pe o tava de faianta, se lasa la temp. de /7 F sa se
usuce. !ste ca un biscuit.
$nchinaciunile si mataniile nsotite de contractarea diafra"mei cu dilatarea ei, la aplecare expirand si
la ridicare inspir%nd, sunt foarte importante. 0u"ati#va ca n inima sa se re"rupeze toate ener"iile corpului si
sa se purifice prin harul 'f%ntului )uh.
-a femeie trebuie sa ai or"ane Gin n afara si Gan" nauntru. 'e recomanda femeilor o alimentatie
Gan" mai mult spre neutru, pentru a avea Gin n afara, adica verdeturi nefierte, "r%u mai putin ncoltit sau
p%ine (preferabila p%inea fara coacere), fara carne multa, condimente si dulciuri ce dau aciditate Gin n
interiorul or"anelor. 'a se foloseasca alimente de culoare verde si "albena si mai putin rosii. 0osul este
ener"ie acida de scur"ere care slabeste or"anele. 'a se foloseasca lactate, dar nu multa br%nza si unt. )ulciuri
din fructe, nu rafinate. ?ulta carne, oua, dulciuri si "rasimi, br%nzeturile tari schimba raportul Gin#Gan" p%na
la masculinizare, p%na la hipersexualizare. 1limentatia femeii trebuie sa fie solara (ener"iile feminine sunt
ener"ii lunare, ce se hranesc din ener"ii solare); zarzavaturi, seminte de suprafata, fructe si mai putin
alimente de ntuneric.
+arbatul este n sensul celalalt (ener"iile sale sunt solare).
-opiii sa fie hraniti cu alimente neutre, adica n primul r%nd nefierte si vii, apoi cu alimente Gan" ce
au ener"ii de depunere, nu de consum # acide. $n bolile "rave, trebuie evitate lactatele, care hranesc exteriorul
or"anelor, dar nu si interiorul. 1ceasta deoarece alimentele de ori"ine animala sunt explozive, nu de
depunere n or"ane, ci de iesire si consum. $n bolile "rave, sa se foloseasca ve"etale n cele / culori
echilibrate: "alben, verde si rosu (verdele hraneste interiorul or"anelor, "albenul si rosul or"anelor), pentru
ca or"anele sa#si ia fiecare ce#i trebuie mai mult. 'e insista pe alimentele neutre, indiferent de culoare,
nefierte si mai ales seminte. .este C78 sa fie cereale, n special "r%u, o parte uleioase si alta parte seminte
uleioase. 2actatele si alte derivate sa fie anexe, n cantitati mici. -eaiurile sa fie nefierte, prin macerare n
apa rece. 'a nu se bea niciodata multa apa (1=6 pahar). $n loc de ulei, sa se zdrobeascanuca sau seminte de
dovleac. .%inea sa se consume necoapta. 'e poate m%nca si putin miez de p%ine, dar fara coaa (are multe
saruri anor"anice toxice). 'a se man%nce putin si des, cu alimente separate, nu cu multe amestecuri. )aca se
respecta hrana vie, postul total nu trebuie sa fie prea lun". $n post, sa se faca clisme. )upa post se admit
lactate nefierte, dar se evita carnea, pestele si ouale.
'a nu se ne"lieze terapia harica prin slube bisericesti, apa si ulei sfintite, 'f%nta mpartasanie. 4arul
divin este o ener"ie reala. 'e elimina ura, dusmania si toate pacatele.
Despre au*oni sau fermenti
-elula este un microunivers compus din cromozomi, "ene, or"anite, mitocondrii, enzime, hormoni,
aminoacizi etc. )upa cum afirma 5icolae -atrina # prof. Go"a # n cartea )in tainele alimentatiei lacto#
ve"etariene, n corp sunt peste :C777 de miliarde de celule. $n fiecare celula se afla un nucleu ce contine
cromozomi formati din "ene # n "ene este 1)5#ul (esenta vietii). Eot 1)5#ul str%ns de la "enele tuturor
celor :C777 de miliarde de celule ar ncapea ntr#o cutie c%t un mic cub de "heata, dar daca aceste lanturi de
1)5 sunt puse cap la cap, se creeaza 1/7 miliarde de ,m. .entru permeabilitatea celulara sunt necesare -a
si H.
.rof. Holath, n cartea Daloarea inte"rala a hranei si importanta ei pentru cresterea si nlocuirea
celulelor, considera ca exista anumite substante active care se "asesc n fructe, lapte, "albenus, fructe
olea"inoase si care nu se "asesc n sucuri proaspete, pentru ca ram%n n resturile de la presare, n unt, laptele
/
sm%nt%nit, albusul de ou si n ulei. 0ezulta ca alimentele inte"rale nu pot fi nlocuite cu parti ale acestora,
chiar daca aceste parti mai contin substante vitale.
Omul care se hraneste cu alimente inte"rale are saliva alcalina. -%nd saliva este acida, creste
numarul cariilor dentare. )aca lipsesc mineralele din or"anele interne, rezerva o constituie oasele si de aici
ncepe afectarea or"anelor locomotorii. !l a demonstrat ca vitaminele (1, -, ), !, *, cu exceptia vitaminei
+1) nu au eficacitate maxima dec%t n prezenta acestei "rupe de substante active denumite auxoni sau
fermenti. !fectul auxonilor este distrus la temperaturi mai mari de 1I7 F, dar p%inea inte"rala este valoroasa,
deoarece interiorul p%inii la coacere este de BC F , datorita evaporarii apei din ea. -um fermentii se
de"radeaza de la 6/ F , este necesar sa se consume 2#/ lin"uri=zi de cereale inte"rale crude, macinate nainte
de consum, pentru ca sa nu se oxideze.
$n anul 1B67, savantul american !dJard 4oJell, cercet%nd enzimele n laborator, a descoperit ca ele
sunt purtatoare ale vietii n orice or"anism viu (animale si plante). !nzimele din celulele corpului uman sunt
aproape identice cu cele din celulele ve"etale. 'ubstantele necesare corpului sunt luate printr#un "en de
atractie Kma"neticaK sau rezonanta din ve"etalele consumate. !nzimele sunt distruse la o temperatura mai
mare de C6 F -.
+*ista , feluri de enzime)
1. endo'ame -fermenti.. 'unt produse n "landele di"estive si re"leaza di"estia (pepsina din sucul
"astric, tripsina din sucul intestinal, ambele servind la scindarea proteinelor; ptialina din saliva
descompune amidonul);
,. e*o'ame. 0e"leaza restul, n special metabolismul n celule.
Ditaminele sunt substante autatoare ale enzimelor. !nzimele sunt introduse din exterior, prin
alimente, ca si vitaminele. !le contin sc%nteia vietii. O data aunse n corp, au "ria de dezvoltarea si
nmultirea celulelor. $n "lande, "hideaza producerea hormonilor, n ficat, actioneaza ca niste chimisti, n
rinichi si "landele epidermale se n"riesc ca s%n"ele sa fie bine curatat.
Din nefericire, dupa #rsta de /0 de ani, prezenta enzimelor se diminueaza, iar daca, din cauza
alimentatiei incorecte, or'anismul nu primeste suficiente enzime pe cale alimentara, flu*ul de ener'ie
scade si ne n'rasam.
)impotriva, o alimentatie bazata pe cruditati ne va ener"iza corpul, aut%ndu#l sa arda cu eficienta
"rasimile. Cruditatile cele mai bo'ate n enzime sunt) 'ermenii de 'ru, laptele crud -iaurtul, laptele
acru, zerul., 'albenusul de ou, zarza#atul proaspat, embrionii de seminte obtinuti prin ncoltire,
fructele, le'umele, sucurile de zarza#at.
2a 'eminarul mana"erial din toamna anului 1BBI al firmei Lepter, au fost enumerate o serie de
le'ume bo'ate n enzime. 1stfel sunt: broccoli (///77 @.M0), #arza rosie (1//77), #arza de Bru*elles
(11777), salata cu frunze rosii creata (/7/7), conopida (2227), #arza alba (1CC7), spanacul (12A7),
sparan'elul (11/7), 'ulioarele (11/7), ridici de luna (1777), ceapa #erde (1777), sfecla rosie " frunze
si radacina (A//), do#leacul, pepenele 'alben, bananele, caisele si piersicile, napii 'albeni, ardeii rosii
dulci, capsunile si tomatele, smocinele, ciupercile, fasolele boabe si pastaile, lastari de soia, loboda
rosie si altele care contin sulforafan -substanta anticanceri'ena..
)e cur%nd, cercetatorii americani au descoperit ca afinele, capsunile, usturoiul si #arza creata
sunt fructele si le'umele cele mai sanatoase care neutralizeaza efectul bacteriilor si #irusilor,
aparndu"ne de cancer si calcifierea arterelor, ele continnd mari cantitati de antio*idanti, substante
biolo'ice foarte acti#e, care apara celulele de a'resorii e*terni.
1oile substante identificate sunt de 2 ori mai eficiente dect #itaminele. Ministerul A'riculturii din
34A a ntocmit o lista cu plantele care contin cea mai mare concentrare de antio*idanti. 5e primele
locuri la fructe) afinele -/67., capsunile si fra'ii -12,/7., prunele -1,27.8 la le'ume) usturoiul
-19,/7., #arza creata -16,67., spanacul -1,,:7..
Eot oamenii de stiinta americani, la nceputul anului 1BBC, au facut experiente pe sobolani,
nect%ndu#le celule canceroase, apoi unui lot i s#a inectat extract de usturoi. 2a acest lot, ritmul de crestere
al tumorii a fost de I7 de ori mai mic dec%t la ceilalti.
Actiunea anticanceroasa a usturoiului se datoreaza unor substante cu un continut bo'at de ioni
de sulf, substanta care se afla si n alte plante si care face parte din 'rupul numit fitomine.
O trasatura comuna a acestor plante o constituie faptul ca ele au un 'ust amarui (de exemplu,
limonina, care se afla n portocale), un miros intens sau o culoare intensa, sunt astrin'ente si au calitatea
de a ndeparta din ;urul lor anumite insecte.
<itominele a;uta la)
= combaterea #irusilor, bacteriilor si ciupercilor8
= apara or'anismul mpotri#a actiunii noci#e a razelor ultra#iolete si a desidratarii8
= determina scaderea ni#elului colesterolului din sn'e, pre#enind ateroscleroza8
= scad puterea de actiune a to*inelor aflate n or'anism8
= cresc rezistenta or'anismului fata de neoplasm8
= ntrzie mbatrnirea.
6
!xemple: fitomina din spanac mpiedica slabirea vederii cauzata de v%rsta, iar cea din boabele de
soia influenteaza nivelul colesterolului din s%n"e si actioneaza mpotriva mbolnavirii de cancer, precum
cancerul mamar.
*itomine multe "asim n: soia, usturoi, ceapa, rosii (chiar si ,etchup), varza, citrice, pepene "alben,
mazare, fasole, ceai ne"ru si verde, spanac, morcovi, parza pe,ineza, mere, stru"uri, telina, conopida, vin
rosu.
4sturoiul trebuie pisat nainte de consum pentru ca acest lucru acti#eaza fitominele. $n locul
storcatorului de le"ume si fructe, folositi mi*erul sau blenderul n #ederea obtinerii unei paste sau a unui
nectar de fructe (aliment cu cele mai valoroase componente ale le"umelor si fructelor, aflate n pulpa si
pielita si cu cantitate maxima de fitomine). 'osul tomat poate fi mbo"atit prin adau"area de morcov ras sau
pulpa de caise. *olositi lapte de soia ca adaos la ful"i de porumb sau soia. .entru detalii, cititi revista 5oi,
mai 1BB:. Eot n aceasta revista am "asit o descriere a melatoninei.
?elatonina este un hormon natural produs de catre o mica "landa aflata n partea superioara a
scoartei cerebrale. 4ormonul este secretat numai n timpul noptii, deoarece are le"atura cu intensitatea
luminii. @nii oameni de stiinta l considera un elixir al tineretii. .roducerea de melatonina scade la
persoanele care fumeaza, consuma alcool, cofeina, medicamente antidepresive sau dorm cu lumina articiala
aprinsa. Melatonina are actiune de protectie asupra celulelor din or'anism, fiind un antio*idant, ea
a;uta la eliminarea din or'anism a produsilor to*ici rezultati din arderi metabolice, ntareste sistemul
imunitar al or'anismului, ntrzie dez#oltarea unor cate'orii de neoplasme. )eoarece nu se cunosc
efectele secundare dupa administrare ndelun"ata, iar producerea ei scade cu v%rsta (dupa 6C de ani este
produsa n cantitati cu C78 mai mici dec%t la 27 de ani), se vor consuma doar alimente ce contin
melatonina) ful'i de o#az, porumb, orez, rosii, banane. !ste utila si pentru cei care calatoresc si trebuie sa
schimbe fusele orare.
Distru'erea alimentelor prin ncalzire
$n timpul fierberii, este distrusa vitamina -, care are sarcina principala de curatare a s%n"elui. .rin
foc, alimentele sunt denaturate si deza"re"ate n fra"mente mici, care pot patrunde prin mucoasa intestinului.
$n acest caz, leucocitele se concentreaza n acest tesut pentru a distru"e proteinele straine din or"anism.
2ipsa leucocitelor n celelalte or"ane slabeste rezistenta or"anismului. )aca se consuma alimente crude, nu
se produce aceasta leucocitoza de di"estie, din cauza ca ele contin fermenti. )aca ncepem masa cu alimente
crude, se pot adau"a si cantitati mici de alimente fierte. 4rana omor%ta prin fierbere, ca si faina alba, produce
constipatii, deoarece colonul se moleseste, se lun"este si devine o sursa de dezvoltare a "ermenilor pato"eni.
*icatul si or"anele de excretie nu pot neutraliza si elimina toate toxinele formate si pe cele introduse zilnic n
corp, si astfel se produce de"enerarea acestor or"ane. 1m citit carti scrise de persoane care au obtinut
vindecari n anumite boli renunt%nd la carne si consum%nd mai multe cruditati, alaturi de oua si lactate
pre"atite termic, sau au calit le"umele cu ulei (si mai "rav, presat la rece, care, av%nd le"aturi polinesaturate,
sufera transformari mai multe, se de"radeaza mai mult). )ar acest beneficiu a fost mic, deoarece proteinele
animale de"radate si uleiul ncins au lun"it perioada de vindecare. $n felul acesta, nu se pot obtine vindecari
n boli foarte "rave, cum ar fi cancerul, ';)1, neuropatiile, c%nd trebuie usurata la maxim munca de di"estie
a or"anismului, obtin%nd noi forte de vindecare. No"hinii nu tin cont de aceste prevederi, dar ei practica
exercitii de purificare, de eliminare de toxine.
'unt necesare trei substante de baza pentru mentinerea or"anismului uman si animal: "rasimile,
hidratii de - si proteinele.
< 3rasimile sunt purtatorii de vitamine liposolubile (1)!*), spre deosebire de vitaminele
hidrosolubile (solubile n apa): vitamina -. 1cizii "rasi din "rasimi sunt saturati (nu reactioneaza alte
substante chimice, nu formeaza noi combinatii # moarte) sau nesaturati (vii). 2a fabricatie, la fierbere, cele
mai mari preudicii le sufera "rasimile si uleiurile. 3rasimile animale si ve"etale solidificate si uleiul ncalzit
oblitereaza arterele si provoaca hipertensiune arteriala, pe c%nd uleiul obtinut prin presare la rece le curata de
depuneri.
< .rin fierbere, sunt de"radate chiar si amidonul si fructoza (se produce obezitatea). 2e"umele si
fructele fierte n apa devin acide, prin eliminarea sarurilor minerale n apa. 'ubstantele or"anice vii (n
special enzimele, care sunt fermentii respiratori, catalizatori) sunt distruse. 5umai n cazul n care peretele
intestinal este prea inflamat, un aliment cu structura bruta poate irita sau provoca chiar o s%n"erare; n acest
caz, trebuie folosite cu atentie le"umele si fructele crude. 2e"umele trebuie preparata n abur sau apa foarte
putina.
$n caz de mbolnavire a rinichilor, uleiurile volatile si alte materii iritante care se "asesc n: ceapa,
usturoi, ridichi, arpa"ic, ca si n maoritatea mirodeniilor, pot irita tuburile fine ale rinichilor. !le trebuie
eliminate din re"im.
.rocentele ideale pentru C nutrienti esentiali de care are nevoie corpul: "lucoza (B78), aminoacizi
(6#C8), minerale (/#68), acizi "rasi (18), vitamine (sub 18).
C
*ructele sunt sin"urele elemente care furnizeaza aceasta compozitie perfecta de nutrienti. *ructele
contin n principal "lucoza (necesara pentru functionarea sistemului nervos).
3lucidele asi"ura mai mult de umatate din ener"ia necesara or"anismului omenesc n 26 h, fiind
combustibil al efortului muscular. !le sunt utilizate pentru mentinerea nivelului "lico"enului n ficat si
renoirea rezervei sale, pecum si pentru mentinerea constanta a nivelului "lucozei n s%n"e. .e l%n"a rolul
ener"etic, "lucidele au si rol plastic, deoarece ele intra n compozitia celulelor si tesuturilor. 2a un efort
intens, "lucidele se epuizeaza repede, dar se pot re"enera pe seama lipidelor din or"anism. 3lucidele n exces
se transforma n lipide ("rasimi), care se depun n tesutul adipos, determin%nd obezitatea. 3lucidele,
ndeosebi cele solubile, sunt detoxifianti ai or"anismului. )imineata sa se consume fructe, ele aut%nd la
eliminarea toxinelor.
)in studiul primilor dinti fosilizati, rezulta ca primii oameni au consumat numai fructe.
)aca sunt recoltate nainte de coacere, fructele sunt acide, deoarece acizii or"anici nu au fost
transformati n zaharuri. 'e recomanda ca fructele sa fie consumate sin"ure. 'e pot asocia cu proteine slabe
(lapte prins sau iaurt).
.epenii "albeni (si chiar verzi) sunt foarte putrescibili. 5u exista nici o di"estie stomacala, sin"ura
di"estie este n intestine. )aca se consuma cu alte alimente, produc fermentatii. -el mai bine este sa se
consume separat, eventual cu o ora nainte de masa. .ot fi asociati cu miere, fructe dulci, cu proteine slabe,
ca laptele prins.
Cura de stru'uri sau de must este foarte sanatoasa)
< ziua, 1#2 # /77#C77 "r. pe zi stru"uri;
< ziua, /#6 # I77#:77 "r. pe zi.
'e mareste doza zilnic cu 277#2C7 "r., p%na la /#6 ,". pe zi, timp de 2#I saptam%ni, apoi se revine
treptat la normal. 'e fractioneaza n trei parti cu 1.C ore nainte de masa.
-ura de must: ziua 1 # 2C7#/77 ml. 'e mareste zilnic cu 1C7#277 ml, p%na la :C7#1777 ml=zi, timp de
doua trei saptam%ni, apoi se scade treptat. 'e mparte n trei parti, care se beau cu 1.C#2 ore nainte de masa.
1ctiunea alcalinizata a fructelor si le"umelor se datoreaza acizilor or"anici (citric, tratric, malic),
care sunt metabolizati n or"anism, iar sarurile rezultate (carbonati si bicarbonati de -a si H) mentin
alcalinitatea s%n"elui. 'arurile de H prezente n fructe si le"ume n cantitate mai mare dec%t cele din 5a
influenteaza pozitiv metabolismul apei n tesuturile corpului, permit%nd eliminarea surplusului de apa si,
fiind diuretice, detoxifica.
1cizii "rasi din fructe sunt neutralizati daca acestea sunt consumate pe stomacul "ol.
'ucul de le"ume crude este o apa naturala care convine perfect nevoilor corpului. 'e poate dilua cu
apa distilata.
'odiul or"anic din dovlecel este cel mai bun reconstituent pentru un ficat epuizat. -%nd sodiul din
ficat este epuizat, celulele acestui or"an mor si se produce ciroza hepatica. )e 5a, H, -a corpul are cea mai
mare nevoie.
5lante bo'ate n >) fasolea verde, care furnizeaza substantele alcaline necesare pancreasului si
"landelor salivare (care constituie rezervoarele de H ale corpului).
Calciul se 'aseste n ramuri, radacini, tulpini. 1nimalele ierbivore au oase si muschi solizi
datorita consumului de iarba. !lefantul si dezvolta fildesii imensi cu proteina de -a din frunze.
$n caz de tulburari ale ficatului, se recomanda un post scurt cu supa de le'ume.
$n caz de diabet, se recomanda un post scurt cu supe din le'ume nefainoase pasate -#e'atele cu
frunze si tulpina. si bo'ate n >) telina, patrun;el, do#lecel si fasole #erde. 3e sta la pat, pentru ca
ficatul si pancreasul sa nu fie incomodate de acizii rezultati n urma eforturilor fizice. +liminarea
zaarului din urina se face dupa ?"/ zile.
)r. +ru,er nu recomanda folosirea drodiei vii n scopul administrarii de vitamine, pentru ca celulele
vii ale drodiei rezista sucurilor "astrice, parasind intestinul neschimbate, deci nu se aun"e la o utilizare a
continutului ei de vitamine.
'ubstantele cele mai importante din cereale se distru" la temperaturi mai mari de 1I7 F -. 2a p%ine,
n procesul coacerii, se pierd auxoni. -u toate acestea, p%inea inte"rala constituie, datorita compozitiei ideale
a substantelor active din cereale, a instabilitatii relative la temperatura si a posibilitatii practice de folosire
cea mai importanta baza a unei alimentatii sanatoase, cu conditia ca o mica parte din cereale sa fie consumata
zilnic, n stare proaspata, macinata, nencalzita, sub forma de terci din uruiala proaspata. .%inea consumata
sa fie 3raham uscata sau, mai bine, din faina inte"rala, dospita la soare. !ste bine sa se consume fara coaa.
2a le"umele si fructele fierte, la carnea si laptele ncalzite, pierderea valorilor este mult mai mare si
rezulta chiar produse daunatoare, ceea ce la p%inea inte"rala nu este cazul.
.rin transformarea hidratilor de - (amidonul si zaharurile) n cadrul metabolismului, se aun"e la
produsele finale -O2 si 42O. 1pa se elimina prin urina si transpiratie, iar -O2 sub forma de "az, prin
expiratia pulmonara. )aca metabolismul este normal, la descompunerea hidratilor de - nu ram%n deseuri de
metabolism, adica substante "reu de eliminat. 1celasi lucru este valabil si pentru "rasimi, pentru ca si ele se
compun din -#4 si oxi"en.
I
< 1ltfel se nt%mpla cu proteinele care contin si atomi de azot. .roteinele si pierd 2=/ din valoarea lor
nutritiva prin fierbere. !le produc multe reziduuri si acizi n urma metabolismului. 2ipsa de enzime are ca
urmare faptul ca mai mult de /=6 din serurile minerale se depun ca reziduuri. .roteinele animale nu pot fi
descompuse p%na la produsele finale, si cauzeaza n intestin procese de putrefactie cu "aze rau mirositoare,
cu compusi toxici care duc la autootravire (sulfitul de hidro"en, acidul fenilpropionic, indolul, scatolul,
fenolul, alcoolul, acidul acetic etc.). .rodusele lor finale ce mai pot fi valorificate sunt acidul uric si ureea.
K?oartea se afla n colonK, dupa cum afirma )r. 4ecde n cartea sa. .roteina, ca substanta vie, este foarte
sensibila la caldura. Diata omului se stin"e la 6/ F - (la temperatura la care proteina se denatureaza). 0atia
zilnica de proteine este de I7#:7 ".
.rof. 9ils,a (4elsin,i) a descoperit ca prin ncalzirea colesterolului si a proteinelor animale se
formeaza produse de de"radare, toxice, pe care le#a numit mortamine. )in lapte, br%nza, unt, carne si peste
ncalzit au fost izolate peste /77 mortamine. .roteinele ve"etale sunt mai usor di"erabile. 'e "asesc n nuci,
"ermeni de "r%u, ful"i de ovaz, cereale, le"ume, soia.
Conser#area, con'elarea
1limentele modificate prin conservare (ncOlzire, uscare Pi procese chimice) suferO o de"radare Pi
mai mare.
Con'elarea la temperaturi sc@zute cauzeaz@ cele mai mici pierderi de substanAe #itale. 2a #67Q
- nu se semnaleazO pierderi de vitamine importante, nici dupO un an. 2a #1AQ-, pierderea de vitamine este
ne"liabilO. )acO se opOresc nainte de con"elare, se pierd minerale. ;mportant este ca at%t con"elarea c%t Pi
decon"elarea sO se facO rapid. 1limentele decon"elate trebuie imediat folosite.
Cerealele
1u aportul caloric cel mai ridicat, datoritO conRinutului n "lucide. -onRin proteine, aminoacizi
esenRiali, amidon n interiorul boabelor, celulozO n nveliP, lipide n "ermenele bobului Pi n tOr%Re. @leiul de
"ermene de cereale este bo"at n vitamina ! (tocoferol). ?ineralele (., H, -a, ?" etc.) se "Osesc n cantitate
mare n nveliP Pi embrion. )ePi fosforul se "OsePte n cantitate mare n cereale, el se aflO sub forma unor
compuPi cu acidul fitic care, mpreunO cu -a, *e, ?", dau sOruri insolubile (fitaRi); n felul acesta, se
mpiedicO absorbRia elementelor de care sunt le"aRi Pi se favorizeazO eliminarea lor prin fecale.
!rul. .rin mOcinarea "r%ului se nlOturO tOr%Ra care conRine o cantitate redusO de proteine, celuloza
Pi vitamina +1 (tiamina). *Oina albO bo"atO n amidon este mai uPor de di"erat, dar este mai sOracO n
proteine, minerale Pi vitamine dec%t fOina nea"rO.
;atO un tabel comparativ dat de )r. Otto +ru,er:
*Oina albO (m"=,") *Oina inte"ralO (m"=,")
.rovitamina 1 # /./
Ditamina +1 7.: C.1
1midacid nicotinic (..) B.: C:
1cid pantotenic (+C) 2/ C7
Ditamina ! # 26
.otasiu 11C7 6:/7
-alciu I7 127
*ier : 66
$n urma experienRelor, s#a constatat cO Pobolanii hrOniRi numai cu fOinO albO mor dupO c%teva
sOptOm%ni, n timp ce fOina inte"ralO le menRine sOnOtatea.
.%inea albO crePte mai bine dec%t p%inea nea"rO, deoarece n tOr%Re existO un ferment care distru"e
"lutenul n cursul dospirii aluatului. .%inea proaspOtO este mai "reu di"eratO de sucurile di"estive dec%t
p%inea uscatO, de aceea se recomandO consumarea p%inii uscate. !ste recomandatO p%inea "raham, de secarO,
intermediarO, n locul p%inii albe (sOracO n vitamine, predispune la constipaRie din lipsO de celulozO, dar
di"erabilO) sau nea"rO (cu conRinut mare de acid fitic, multO celulozO iritantO pentru tubul di"estiv). -el mai
valoros element este "r%ul ncolRit, care are mai multe vitamine dec%t "r%ul obiPnuit.
)r. +ru,er dO urmOtorul tabel comparativ :
*osfor ?a"neziu -alciu
"rOunte ntre" 62/ m"8 1// m"8 6C m"8
"rOunte ncolRit 17C7 m"8 /62 m"8 :1 m"8
3ecara. -onRine *e, -a, azotoase, mai puRine substanRe proteice Pi mai multO celulozO dec%t "r%ul.
!ste fluidifiant san"uin, antisclerotic, ener"etic. 'e recomandO n consti#paRie. .%inea de secarO este foarte
"ustoasO. 'ecara se poate consuma ncolRitO, fiind foarte hrOnitoare.
Orzul este bo"at n amilazO, are conRinut redus n proteine, conRine minerale: ., -a, *e, H, ?",
hordeinO (alcaloid), maltina. 'e folosePte sub formO de fierturi (arpacaP), la fabricarea malRului Pi a berii.
!lena 5iRO ;brian, autoarea cOrRii Eerapia naturalO, dO n 0evista 1' din mai 1BBA date comparative ale
:
orzului faRO de alte plante. 1stfel, orzul conRine de 2C7 ori mai multO vitamina 1 dec%t salata, de 2C ori mai
mult potasiu dec%t banana, de 11 ori mai mult -a dec%t laptele, de 11 ori mai mult *e dec%t Relina, de : ori
mai multO vitamina - dec%t portocala, de 17 ori mai multO vitamina +, dec%t spanacul Pi de 2/ ori mai multO
biotinO dec%t laptele. !ste recomandatO cura de orz verde nalt de 2C#/7 cm (nainte de spic). EOiat, mbibat
cu apO Pi fOcut pastO, se introduce n storcOtor. 'ucul obRinut fortificO or"anismul, dO ener"ie Pi vitalitate. 'e
fac cure de /#6 sOptOm%ni, de 2 ori=an (toamna Pi primOvara) cu /#6 pahare=zi. @n adept mai vechi al sucului
de orz sau ovOz verde este dr. +ircher +enner, care, n cartea .oliclinica la domiciliu, recomandO 277 ml suc
de / ori=zi, bOut nainte de masO. .entru consum, se iau C7 ml suc care se dilueazO cu 1C7 ml apO, apO de
tOr%Re sau suc de mere. !ste tonic al sistemului nervos Pi cardiac, reconstituent, drenor hepatic, di"estiv,
antidiareic Pi anticolitic, hipertensor.
O#@zul. 'e folosePte decorticat, mai ales sub formO de ful"i. -onRine mult amidon, fosfor, tiaminO.
*ul"ii de ovOz sunt foarte di"erabili. )r. in". +rad 'e"al, n revista ?a"azin din feb. 1BAB, dO o descriere
succintO a ovOzului. 1cesta are o valoare ener"eticO superioarO "r%ului Pi porumbului (/:: cal=177 "), iar
conRinutul n proteine mai ridicat (178), cu un mai bun echilibru al acizilor esenRiali. -onRine multe "rOsimi
(I#:8 faRO de 1,C#1,:8 la "r%u Pi secarO) bo"ate n acizi "raPi nesaturaRi (n special linoleic) cu funcRii
structurale unice. 5u conRine vitaminele 1 Pi ), dar conRine +1, +2, .. Pi !, bioantioxidanRi (protectori),
fitosteroli (ca vitamina ), cu rol anticolesterolic), fitohormoni (stimuli ai tiroidei), sOruri minerale (/:7 m"
H, doar /C m" 5a, I7 m" -a, 127 m" ?", /C m" ., 6 m" *e=177 " ovOz). !ste recomandat n astenia
muscularO, nervoasO Pi psihicO, n intoxicaRiile uremice (diuretic), diabet, hepatitO, constipaRie, n alimentaRia
copiilor, stimul%nd crePterea; este stimulent al tiroidei (hipotiroidie), este recomandat mpotriva sterilitORii Pi
impotenRei.
5orumbul. -onRine -a, ., *e, vitaminele +, !, azotat. .roteinele sunt inferioare, deoarece le lipsesc
unii aminoacizi esenRiali. )e aceea se asociazO cu proteine de clasO superioarO, pentru a crePte valoarea
biolo"icO (de exemplu mOmOli"O cu lapte). 5u conRine "luten Pi de aceea nu poate fi folosit la panificaRie.
-onRine multe lipide, de aceea se poate prepara un ulei care are multO vitamina !. S. Dalnet spune cO uleiul
conRine acizi "raPi nesaturaRi B78, mononesaturaRi, polinesaturaRi, acid linoleic C78, acizi saturaRi 178.
.orumbul este hrOnitor, moderator al tiroidei (hipertiroidie).
Orezul. 1re A78 amidon, conRinut mic n substanRe azotoase Pi puRin sodiu. -onRine: vitaminele 1,
+1, +2, +I Pi minerale: -a, ., *e, H, 5a, ', ?", ;, Ln, *l, -l. .rezenRa celulozei n cantitate micO l face sO
fie folosit n afecRiuni intestinale, diaree. .rin decorticare, devine mai sOrac n vitamine (n special tiaminO).
!ste folosit industrial la fabricarea amidonului, "riPului etc. Orezul crud este detoxifiant, hipotensor, diuretic,
ener"etic.
Meiul. !ste nutritiv, revitalizant, echilibram nervos. -onRine mult 'i.
Carnea
-onsumul cOrnii este nociv pentru om, mai ales cO or"anismul uman nu este construit pentru a
consuma carne crudO, iar carnea fiartO face mai mult rOu dec%t bine. )intre animale, omul seamOnO cel mai
mult cu maimuRa. Omul Pi maimuRa au m%ini pentru a se cOROra sO#Pi ia fructele din pom. $n primul r%nd omul
trebuie sO se hrOneascO cu fructe, seminRe, nuci, frunze de salatO, rOdOcini. 1spectul aparatului di"estiv la om
este la fel ca la maimuRO, care nu Ptie nimic de fiert, zahOr rafinat, sare de bucOtOrie, conservanRi.
1nimalele carnivore au intestinul de C ori mai mic dec%t la om, mOsele zimRate (la om sunt tocite, netede),
saliva acidO (la om e alcalinO), intestinul neted (la om e cutat), limba asprO (la om e netedO), acidul "astric
mai acid. )eoarece acidul clorhidric al omului este prea slab pentru di"estia cOrnii, iar intestinul sOu este
ondulat Pi de C ori mai lun" dec%t al animalelor carnivore, carnea incomplet transformatO trece n intestin,
rOm%ne prea mult timp n interiorul acestuia. +acteriile intestinului, n loc sO acRioneze ca fermenRi, provoacO
putrefacRia bolului alimentar, mirosul ur%t Pi iritaRiile. 'ubstanRele de putrefacRie trec prin peretele intestinului
n s%n"e Pi "enereazO boli. 1stfel, apar boli "astro##intestinale Pi hepato#biliare. 0e"imul alimentar cu carne
nu lasO suficiente reziduuri pentru a pune n miPcare musculatura intestinului, ceea ce produce constipaRie.
'%n"ele devine v%scos Pi cleios, se produc vOtOmOri ale aparatului circulator, n capilare. ?etabolismul este
puternic influenRat. 'inteza vitaminei +12 este fr%natO Pi se produce anemie. -arnea albO de pasOre sau de
viRel, consideratO cea mai puRin dOunOtoare, se di"erO mai repede Pi dO o cantitate mare de acizi toxici care
ncarcO s%n"ele Pi care, nemaiput%nd fi imediat metabolizaRi, se depun n Resuturi sau celule. 1par boli ca:
"utO, reumatism, diabet, obezitate, nevral"ii, boli de rinichi. -arnea conRine hormoni care produc excitaRia
sistemului nervos, la fel ca Pi cafeaua, tutunul, alcoolul sau -ola. !ner"ia produsO de carne este disponibilO
imediat Pi permite acRiuni bruPte Pi violente, dar este insuficientO pentru o activitate prelun"itO. Eoxinele de
ori"ine animalO perturbO metabolismul hidraRilor de -, ceea ce duce la diabet. 'ubstanRele neasimilabile
produse n timpul di"estiei cOrnii duc la tumori. -arnea stimuleazO artificial, ca Pi cafeaua.
2a moarte, corpul animalului se impre"neazO ci vibraRii oase. ;nfluenRa acestora mpiedicO evoluRia
spiritualO a individului, necesarO vindecOrii. 1drenalina care invadeazO or"anismul creeazO toxicitate.
;mediat dupO sacrificare, se pun n libertate n corpul animalului enzime care declanPeazO procesul de
descompunere.
A
.entru ca sO dovedeascO nocivitatea consumului de carne, prof. 3ausle a fOcut experienRe pe studenRi,
cOrora le#a dat un re"im cu multO carne. )upO 17 zile, a crescut numOrul leucocitelor (cresc n caz de
pericol).
@n dublu campion olimpic la not pe distanRe lun"i, 0oss, din 1merica, medaliat cu aur la 0oma Pi
'GdneG, a publicat o carte n care mOrtusirePte cO mesele lui sunt alcOtuite din B78 cruditORi Pi foarte puRinO
carne.
5rodusele lactate
.rodusele lactate admise sunt: laptele dulce Pi acru, br%nza dulce, caPul Pi urda dulce, friPca,
sm%nt%na, untul, zerul (recomandate sunt cele de caprO).
< Baptele trebuie consumat nefiert. .rin ncOlzire la temperaturO mai mare de 6CQ -, proteinele
sunt denaturate, vitaminele parRial distruse, ca Pi enzimele Pi bacteriile lactice.
@nele studii au arOtat cO laptele pasteurizat consumat excesiv poate duce la modificOri care vOtOmeazO
capacitatea de reproducRie Pi provoacO la descendenRi modificOri ale maxilarelor, poziRii defectuoase ale
dinRilor, o accelerare a crePterii n lun"ime cu n"ustarea toracelui, ca Pi modificOri patolo"ice ale or"anelor
itnerne. Eoate produsele lactate din comerR sunt pasteurizate la A7Q -. Erebuie respins laptele praf Pi laptele
condensat, care sunt complet denaturate.
.otten"er a fOcut experienRe pe A "eneraRii de pisici, cOrora le#a dat carne preparatO prin ncOlzire sau
lapte pasteurizat, praf sau condensat. 1u apOrut modificOri de"enerative de la o "eneraRie la alta, malformaRii,
parodontozO, oase lun"i Pi subRiri, dinRi prost aPezaRi, sterilitate, pui nOscuRi morRi.
2a copilul mic, existO o enzimO stomacalO # presura # care la copilul mare Pi la adult dispare, fiind
nlocuitO cu o enzimO pancreaticO # chimotripsina. )e aceea laptele se va opune di"estiei amidonului,
proteinelor, "rOsimilor, zaharurilor, acizilor. Erebuie administrat cu prudenRO n copilOrie, de la c%rsta de /
ani (c%nd dispare presura). !ste bine sO fie consumat sin"ur sub formO de br%nzO, iaurt sau lapte bOtut.
Erebuie evitate telemeaua (este sOratO, fOcutO cu chea"), br%nzeturile topite Pi cele fermentate (PvaiRer, trapist,
0oTuefort) care pot conRine culturi de bacterii nespecifice intestinale Pi pot produce disbacterii. -%nd ficatul
funcRioneazO normal, laptele crud nu face nici un rOu, pentru cO proteinele pe care le conRine sunt asimilate
uPor. -%nd secreRiile ficatului sunt toxice, iar bila # acidO, ncep tulburOrile (indi"estie Pi constipaRie). Erebuie
folositO o sin"urO proteinO o datO: nu este indicat sO servim lactate n cursul unei mese care are dea carne sau
pePte. 2aptele este indicat n caz de epuizare a "landei suprarenale.
)uc%ndu#mO la un consult la renumita bioterapeutO ?aria D%rlan, am aflat cO naturiPtii basarabeni
sunt npotri#a consumului de produse lactate. 1m considerat cO o fac datoritO lipsei presurei la adult. @n
rOspuns detaliat am "Osit n pa"inile revistei *avisan nr. B. ;atO c%teva ar"umente contra consumului de lapte,
extrase din aceastO revistO:
< laptele inte"ral, neprelucrat, conRine C78 "rOsimi (maoritatea saturate) Pi 278 proteine. @n pahar
de lapte conRine aceeaPi cantitate de colesterol ca o fripturO de 177 ". )eci se consumO prea multe "rOsimi,
proteine n exces (peste 177 " = zi n loc de 67 " = zi). 2aptele de vacO fixeazO at%t toxinele prezente n corp,
c%t Pi cele aduse cu alimentaRia. .rodusele lactate, n cazul bolilor acute sau cronice ("ripe), OntreRin focarul
de infecRie. 3rOsimile neeliminate se absorb la nivelul intestinului subRire, trec n s%n"e sub forma
colesterolului;
< laptele de"resat conRine 28 "rOsimi, dar lactoza Pi proteinele "reu di"erabile, care formeazO
coa"ulul dens, reprezintO acelaPi balast ca Pi n cazul laptelui nede"resat;
< or"anismul pierde -a, ncerc%nd sO metabolizeze excesul de proteine adus de lapte Pi derivatele
sale. 1Padar, n loc sO proteeze de osteoporozO, consumul zilnic de produse lactate determinO
demineralizarea oaselor. 2aptele de vacO are 127 m" -a=177 ", comparativ cu // "=177 ", c%t are laptele
matern. )ar laptele de vacO mai conRine B: m" .=177 ", comparativ cu 1A m" .=177 " n cazul laptelui uman.
. se combinO cu -a n traiectul di"estiv Pi#i blocheazO absorbRia. 5umai alimentele cu un raport -a=.U2=1
reprezintO o sursO de -a. $n cazul laptelui uman, -a=.U2,/C=1, n timp ce laptele de vacO are -a=.U1,2:=1V2.
2aptele de vacO are C7 m" 5a=177 ", faRO de 1I m" 5a=177 " din laptele matern, deci se creeazO un exces de
5a n or"anism;
< or"anismul feminin este astfel clOdit nc%t sO secrete lapte, nu sO#l primeascO. -onRin%nd hormoni,
dezechilibreazO balanRa sistemului endocrin feminin. 2a bOrbaRi, mai mult, acRioneazO ca niPte hormoni
feminizanRi: diminueazO calitatea spermei, determinO subRierea vocii, pre"Otesc terenul cancerului de testicule
Pi de prostatO;
< laptele de vacO este cu C7 8 mai sOrac n lactozO dec%t cel de mamO. 1re doar valoare ener"eticO Pi
de asimilare a mineralelor, ceea ce nu este suficient. .rezenRa lactozei n intestin este responsabilO de "aze Pi
de balonOri;
< stomacul viRelului secretO un fel de chea", necesar de"radOrii Pi coa"ulOrii laptelui care este de 177
ori mai puternic Pi mai activ dec%t presura (chea"ul copilului), iar celelalte molecule constitutive ale laptelui
de vacO sunt mult mai mari dec%t ale laptelui matern. !ste un mare efort pe care trebuie sO#1 facO ficatul Pi
B
tubul di"estiv pentru a de"rada uriaPele molecule de ori"ine animalO. -hiar dacO diluOm cu apO laptele,
situaRia nu se schimbO, cOci formula biochimicO rOm%ne aceeaPi;
< cercetOri recente au pus n evidenRO prezenRa n laptele de vacO a unei molecule deosebit de toxice
pentru om. .asteurizarea laptelui distru"e enzimele, iar n procesul de fabricare al anumitor br%nzeturi
Wspeciale, fineK, se adau"O conservanRi (polifosfaRi, nitriRi) periculoPi pentru sOnOtate. *osfaRii inhibO
absorbRia -a, iar nitraRii blocheazO enzimele di"estive prin transformarea lor n nitriRi (canceri"eni);
< sin"urele produse admise obRinute din laptele de vacO sunt: untul de casO, sm%nt%na Pi iaurtul.
2aptele de caprO se aproprie mult de cel uman Pi se poate consuma fOrO riscul mbolnOvirii, alOturi de br%nza
de caprO.,
< laptele este vinovat de producerea aler"iilor, deoarece n procesul de di"erare a laptelui se pun n
libertate 177 de aler"eni. ?ulRi din cei care suferO de afecRiuni le"ate de funcRionarea sistemului imunitar,
cum ar fi astmul, artrita reumatoidO, se simt mai bine c%nd nu mai consumO lapte. 2a aceasta se adau"O
consumul mare de proteine;
< nici un mamifer nu consumO laptele altei specii, iar odatO nROrcat, nu mai bea lapte. 2aptele
oricOrui animal este sOnOtos numai pentru puii lui. -azeina din laptele de vacO se precipitO n "runi mari,
care formeazO un coa"ul dens, "reu penetrabil de cOtre sucul "astric. -azeina din laptele de femeie
coa"uleazO n flocoane mici, care, neav%nd tendinRa de a se uni ntr#o masO compactO, alcOtuiesc un coa"ul
moale Pi af%nat.
< 0aportul proteine=lipide="lucide n laptele matern corespunde raportului mediu care se "OsePte n
le"ume Pi fructe. Mustul de stru'uri este numit Clapte #e'etalD, fiind la fel de bo"at n substanRe nutritive
ca Pi laptele matern.
< 4ormonii din laptele de vacO sunt vehicule ce transmit hipofizei viRelului informaRii specifice
acestei specii. ;nformaRia de crePtere Pi dezvoltare se adreseazO viRelului, care la I luni atin"e /77 ,". 2a
copilul alimentat cu lapte de vacO, care la aceeaPi v%rstO atin"e doar :#A ,", se perturbO mecanismele
sistemului hormonal Pi apar dere"lOri de naturO fiziolo"icO: irascibilitate, dureri de abdomen Pi de cap, diaree,
"aze. Or"anismul uman se adapteazO la aceastO situaRie, dar suferO dere"lOri ale altor funcRii, ntinse pe toatO
viaRa, sau chiar ale descendenRilor. .ericolul nu#l poartO cantitatea de produse lactate absorbite, ci informaRia
pe care o transmit. 2a nROrcarea bebeluPilor, se constatO reacRii ne"ative. @na dintre ele este colita.
< .roteinele laptelui animal (matricea care se impre"neazO cu sOruri minerale) nu rOspund constituRiei
umane, av%nd o cantitate foarte micO de oseinO. @rmarea este cO or"anismul va reRine denaturat mineralele,
antren%nd o demineralizare profundO. Or"anismul pe de o parte pierde din aceste sOruri prin circuitul
san"uin, datoritO lipsei oseinei, iar, pe de altO parte, acumuleazO aceleaPi sOruri (ce se "Osesc din belPu" n
laptele de vacO) Pi le depune n pOrRile tisulare Pi or"anice din corp, ceea ce determinO ri"idizarea vaselor,
arterelor Pi Resuturilor. 1cestea duc la chisturi, calculi Pi ciocuri de papa"al
= se recomand@ nlocuirea laptelui de #ac@ cu lapte de capr@ sau lapte #e'etal " lapte din
'ermeni de cereale sau cereale nmuiate 1, Ei fierte -cu condimente ca scorAiEoar@, busuioc, sal#ie,
anason, cimbru, sare etc.. F tinctur@ de propolis. !ermenii de cereale -soia, 'ru, orz, o#@z, riEc@,
mei., cam 100 ', se dau prin maEina de tocat, de ,"? ori, se adau'@ 1 lin'uriA@ tinctur@ de propolis,
condimente, 11 ap@ cald@ -dup@ preferinA@., se strecoar@, se ndulceEte cu ,0"/0 ' miere. 3e poate
combina cu sucuri.
2aptele din tOr%Re de cereale conRine multO vitamina +. .uneRi C7 " tOr%Re n sOculeR de tifon Pi
introduceRi#1 n apO caldO (67Q). *rOm%ntaRi#l n m%nO 17 min. 'trecuraRi lichidul n alt vas. $n primul vas,
puneRi 1=2 1 apO caldO Pi frOm%ntaRi iarOPi sOculeRul de tOr%Re 17 min. 'toarceRi Pi acest lichid Pi amestecaRi#l
cu primul. 1romatizaRi#l Pi ndulciRi#l dupO "ust.
= Brnza dulce este cea mai bo'at@ surs@ de proteine. !a este superioarO caPului Pi urdei, pentru
cO se nchea"O prin acrirea naturalO a laptelui, pe c%nd celelalte se nchea"O artificial, cu chea" Pi nu conRin
dec%t o parte din proteinele din lapte. )e asemenea, caPul este mai valoros dec%t urda, ntruc%t ultima este
supusO la o ncOlzire n plus faRO de caP. 'm%nt%na este mai valoroasO dec%t friPca, datoritO acidului lactic Pi
bacteriilor lactice.
< 2aptele bOtut conRine mai multe bacterii lactice necesare pentru .menRinerea unei flore bacteriene
normale n intestin. .rin fermentare, o parte din lactozO (zahOr din lapte) se transformO n acid lactic ("ust
acru). )atoritO mediului acid "enerat de acidul lactic, proteinele nu pot putrezi, ntruc%t bacteriile de
putrefacRie nu se pot dezvolta n mediul acid. !ste mai uPor di"erabil dec%t laptele crud (conRine lactobacilus
acidophilus; acest acid lactic mpiedicO dezvoltarea bacteriilor de putrefacRie n intestinul "ros).
< ;aurtul preparat biolo"ic (n casO) este mai dulce Pi mai sOnOtos dec%t cel din comerR. ;aurtul este
acid, dar este di"erabil, asimilabil Pi reface flora intestinalO. '#a constatat cO iaurtul ar derana, la consum
ndelun"at, dezvoltarea florei intestinale.
< Gerul conAine acid orotic -#itamina B(?., care s"a do#edit de #aloare n tratatarea sclerozei
multiple. Cnd se face brnza de #aci, zerul nu trebuie aruncat.
!r@simile
17
-el mai controversat n cazul "rOsimilor este colesterolul, care autO la lubrifierea pereRilor arteriali,
mpiedic%nd erodarea lor. !ste un hidrat de - de culoare "alben deschis, "ras, fabricat de ficat. !ste prezent
n s%n"e. -onsumul excesiv de "rOsimi Pi ulei nu poate provoca tulburOri arteriale pentru cO or"anismul le
transformO n rezervO sub formO de "rOsime. Daloarea "rOsimilor pentru metabolism depinde de conRinutul n
acizi "raPi nesaturaRi. 1cePtia sunt sensibili la cOldurO Pi luminO. @leiul ve"etal este lipsit de colesterol Pi
conRine acizi "raPi nesaturaRi, stimuleazO metabolismul lipidic Pi activeazO ficatul, scade colesterolul, se
di"erO uPor. Erebuie folosit cel preparat prin presare la rece, din seminRe nencOlzite (ulei de mOsline, de
porumb sau floarea##soarelui # n acest caz, dacO se specificO pe etichetO). 'e pOstreazO n vase colorate. 'unt
suficiente /7 "=zi.
3rOsimile animale conRin acizi "raPi saturaRi (acid palmitic, stearic) Pi colesterol. 'unt "reu
di"erabile, vatOmO ficatul Pi bila, mOresc colesterolul din s%n"e, favorizeazO depunerile de -a Pi "rOsime pe
vase (duc la infarct). 'e asociazO cu prudenRO "rOsimile cu amidon, zahOr, proteine, acizi, sare, n funcRie de
ener"ia vitalO. !ste foarte recomandatO asocierea "rOsimilor cu le"ume verzi. -ompoziRia "rOsimilor este
alteratO atunci c%nd sunt ncOlzite n prezenRa unor fOinoase ("o"oPi, cartofi prOiRi etc). 1cest colesterol este
alterat Pi provoacO arterioscleroza (ntOrirea sau n"ustarea arterelor care#Pi pierd elasticitatea), arterita
(depuneri "rase pe pereRii arteriali, care pot chiar bloca circulaRia s%n"elui), trombozele coronariene
(formarea de chea" n artere care blocheazO fluxul san"uin cOtre inimO) Pi anevrismul (tumorO cauzatO de
dilatarea arterelor). n acest caz, nivelul colesterolului este mai mare dec%t cel normal.
;atO raportul acizi "raPi polinesaturaRi=acizi "raPi saturaRi (.='), la c%teva alimente #lapte: 7,7I; carne: 7,21;
pePte: 7,/:; ouO: 7,/6; unt: 7,7C; mar"arinO: 7,C6; unturO: 7,2A; ulei: 2,:1; ve"etale: 1; nuci: 7,B; cereale: 7,:.
-olesterolul este de 2 tipuri, n funcRie de proteina de care este le"at (lipoproteinO, a"entul care#l transportO
n sistemul circulator): cel rOu (2)2) # lipoproteinO de oasO densitate # Pi cel bun (4)2) # lipoproteinO de
naltO densitate.
2)2 este responsabilO de depunerile din artere. *urnizori de 2)2: "rOsimile animale Pi o cantitate
sporitO de calorii (dulciuri, fOinoase), fumatul, cofeina, medicamentele, zahOrul rafinat, aditivii alimentari,
stresul, poluanRii.
4)2 (compusO n special din lecitinO) distru"e depozitele de "rOsime de pe vasele san"uine Pi
asi"urO transportul a 278 din colesterolul san"uin. OuOle conRin 4)2. @leiurile ve"etale, untura de pePte,
cerealele inte"rale, le"umele (Pi uscate), vitaminele .., -, !, * reduc 2)2.
-antitatea minimO necesarO de lipide este de /7#67 ". !le furnizeazO or"anismului acizii "raPi
esenRiali: acidul linoleic, linolenic, arahidonic Pi constituie un vehicul pentru vitaminele liposolubile: 1, ),
!, H.
)intre "rOsimile animale, din punct de vedere nutritiv, untul proaspOt are avantaul cO furnizeazO
lipidele sub formO emulsionatO, deci cu di"estibilitate crescutO. !ste o sursO importantO de vitamine
liposolubile: 1, ), !. 'e recomandO sO fie consumat proaspOt, neprelucrat termic.
3rOsimea de pasOre, spre deosebire de "rOsimea de la mamifere (porc, vacO, oaie) conRine mai puRini
acizi "raPi saturaRi. )atoritO acizilor "raPi nesaturaRi (oleic, linoleic) prezenRi n cantitate mai mare dec%t n
"rOsimea altor specii, "rOsimea de pasOre are valoare nutritivO Pi di"estibilitate mai bune.
3rOsimea de pePte are mulRi acizi "raPi nesaturaRi care le conferO valoare nutritivO crescutO Pi o bunO
di"estibilitate.
?ar"arina este o "rOsime mixtO obRinutO din amestec de "rOsimi animale de calitate superioarO (unt)
Pi ulei ve"etal, la care se adau"O lapte, "OlbenuP de ou, sare, caroten, arome, vitamine sintetice, conservanRi.
)atoritO substanRelor chimice introduse pentru a o face sO semene cu untul, este mai puRin sOnOtoasO dec%t
acesta.
.rin prOire, "rOsimile se descompun n compuPi chimici toxici pentru or"anism (de tipul
monomerilor, dimerilor, polimerilor Pi peroxizilor). )e aceea este contraindicat acest mod de preparare a
"rOsimilor.
Ou@le
3OlbenuPul de ou se consumO de 2#/ ori=sOptOm%nO, Rin%nd cont cO albumina din ou este "reu
di"erabilO, iar albuPul reRine toxinele n rinichi. 1lbuPul crud poate determina unele tulburOri di"estive
(diaree); de asemenea, prin ovidina pe care o conRine (Pi care este inactivatO prin tratament termic)
inactiveazO biotina # vitamina +A (;ulian ?incu #1limentaRia raRionalO a omului sOnOtos). -ei sOnOtoPi, care
vor sO consume albuP, sO#l fiarbO. 3OlbenuPul se poate introduce 1 min. n apO clocotitO. 'unt sOnOtoase ouOle
proaspete de RarO.
Mierea
?ierea se poate combina cu fructe, proteine slabe Pi cu lapte. 1 lin"urO miere X I7 Hcal. !ste rapid
asimilatO (1C min.). 5u este iritantO pentru mucoasa aparatului di"estiv. -onRine o substanRO # "licutil # care
autO la o mai bunO folosire a zaharurilor de cOtre muPchi. !ste un bun calmant, induce somn. !ste un aliment
i"ienic, un mediu de conservare a fructelor Pi vitaminelor. 6C " miere=zi acoperO nevoia n vitamine a unui
11
adult. -onRine: *e, -u, ?n (miere de culoare nchisO), 'i, -l, -a, H, 5a, ., 1l, ?", toate vitaminele, mai
multO vitamina - dec%t aproape orice fruct, zarzavat sau le"umO, puRinO tiaminO (datoritO zahOrului), dar este
bo"atO n +C, +2 Pi acid nicotinic. -onRine acid formic, acetic, malic, citric, succinic, aminoacizi, enzime ca:
invertaza, diastaza, catalaza, inulaza. 2a peste /:Q -, mierea Pi pierde calitORile. !ste folositO n combaterea
c%rceilor (2 lin"uriRe la fiecare masO), la vindecarea de plO"i Pi arsuri, tuse, n bolile de inimO, dureri artritice,
atra"e apa (enurezis), la mOPti cosmetice, crePtere n "reutate Pi vitalitate (277 "=zi), simplO sa n amestec cu
mere rase, este calmantO.
5rodusele rafinate industrial
.rodusele care sunt rafinate industrial (zahOr, ciocolatO, paste fOinoase, p%ine albO etc.) pentru a fi
metabolizate sOrOcesc corpul n vitamine Pi sOruri, iar oxidarea lor incompletO duce la o acumulare toxicO de
acid lactic n Resuturi Pi la tulburOri metabolice, artcriosclerozO, infarct, trombozO. 1limentele modificate prin
preparare au cea mai micO valoare biolo"icO. 'unt preparate prin procese tehnolo"ice: fOina albO nu mai are
vitamina +1 # indispensabilO pentru metabolism, p%inea albO, pastele fOinoase, "rOsimile ca mar"arina Pi
uleiul, preparatele din amidon, vitaminele sintetice Pi zahOrul. 1cestea conRin substanRe nutritive de bazO
("rOsimi, hidraRi de -), dar nu Pi vitamine, fermenRi, acizi "raPi polinesaturaRi, substanRe aromate.
LahOrul Pi pastele fOinoase altereazO flora intestinalO Pi favorizeazO fermentaRiile, astfel nc%t or"anele
di"estive bolnave nu mai suportO le"ume Pi fructe crude.
< 0eferitor la zahOr, 9aerland spune cO dacO n s%n"e concentraRia lui depOPePte 1=1777, excesul este
depus n ficat sub formO insolubilO de "lico"en. !l decalcificO Pi demineralizeazO or"anismul, produce ulcer,
"astritO, diabet, constipaRie. $n compot, prin diluare Pi combinat cu fructele, este mai puRin dOunOtor.
LahOrul conRine multe "lucide. .entru metabolizarea "lucidelor, este necesarO multO tiaminO. )e aceea apare
dezechilibrul tiamino#"lucidic nsoRit de tulburOri nervoase.
< ORetul su"e fosforul din corp Pi stimuleazO "landa tiroidO. .e mOsurO ce . se epuizeazO, funcRia
suprarenalO este atenuatO, pentru cO . este unul din componenRii activi ai secreRiei suprarenalelor. )acO se
consumO oRet mult, apar: dureri de cap, con"estii ale "%tului, expectoraRie prin mucoase, dureri cardiace,
transpiraRie acidO, febrO Pi frisoane, puls rapid.
< 'area (5a-l) mpiedicO eliminarea acidului uric, reRine apa n Resuturi Pi o datO cu ea Pi substanRele
reziduale toxice care ar trebui eliminate. *olositO n cantitORi mici, ridicO un pic tensiunea arterialO Pi
stimuleazO capsulele suprarenale, d%nd o stare de spirit optimistO. !ste eliminatO prin transpiraRie Pi urinO. $n
cantitORi mari, intrO n fluxul san"uin Pi este reRinutO n Resuturi # stare de hipercloremie; dacO se produce o
eliminare prin transpiraRie: hipocloremie # se produce o stare de depresie (s#a distrus echilibrul izotopic al
s%n"elui Pi celulelor, cu influenRO n special asupra nervilor Pi a Resutului din creier). )acO se absoarbe din
nou sare, individul Pi re"OsePte echilibrul. 1sta ar explica recomandarea pentru cei care depun efort de a
consuma sare n timpul cOldurilor caniculare. $n mod normal, se recomandO folosirea n cantitORi mici a sOrii
de mare, care conRine 177 elemente n loc de 2 (ca n cazul 5a-l) Pi nu se mai produc nici dezechilibre
metabolice. Omul are nevoie de 7,1 " sare=zi. @n re"im lacto#ve"etarian conRine 2#6 " sare. O cantitate mai
mare de / "=zi ncarcO Pi obosePte rinichii.
3timulenti
1tunci c%nd se ntrerupe brusc utilizarea unor stimulenRi cum ar fi: alcool, cafea, morfinO, tutun este
afectat echilibrul sistemului nervos.
?i"renele care apar dupO suprimarea cafelei dureazO p%nO c%nd au fost eliminate otrOvurile
acumulate din cafea. .oate dura de la 1 zi p%nO la 2 sOptOm%ni. -%nd corpul a devenit toxic din cauza unei
concentraRii crescute de otrOvuri, cafeaua nu mai are efect stimulent, indiferent de cantitatea absorbitO Pi va
apOrea o stare de depresie.
1buzul de alcool, cafea, tutun, sare, piper, mirodenii, vitamine sintetice Pi stupefiante duce la
obiPnuinRe de stimulare care mai t%rziu diminueazO ener"ia Pi distru" sOnOtatea. 1par: artrita, nevrita,
cancerul. W5u puteRi sO nu RineRi seama de importanRa unei bune di"estii. +ucuria de a trOi depinde de un
stomac solid, n timp ce o di"estie proastO conduce la scepticism, la idei ne"re Pi la "%nduri sumbreK (Soseph
-onrad)
Eutunul este nociv n mare parte pentru cO, arz%nd, face sO se prOeascO uleiurile Pi "udroanele pe
care le conRine, ca Pi hidraRii de - din h%rtia Ri"Orilor, produc%nd materii "rase alterate Pi toxice. *umatul face
sO creascO concentraRia radicalilor. 1ceste particule a"resive oxideazO 2)2#ul (colesterol dOunOtor, spre
deosebire de 4)2 care scoate colesterolul dOunOtor din pereRii vaselor de s%n"e Pi l transportO napoi la ficat
unde, datoritO metabolismului, devine inofensiv) Pi l modificO n aPa fel, nc%t el sO se depunO mult mai uPor
pe pereRii vaselor. 1re loc o mutaRie a celulelor din ur, care devin punct de plecare a arteriosclerozei
(calcifierea arterelor). .rocesul poate fi oprit prin neutralizarea radicalilor de O2. .rofesorul dr. n medicinO
Hlaus Nun", de la @niversitatea din ?ainz, spune cO aceasta o fac vinul Pi polifenolii # compuPi aromatici ai
substanRelor colorante din boaba de stru"ure.
12
Hinul provoacO nmulRirea enzimelor din s%n"e, care neutralizeazO radicalii de O2, Pi produc o
iri"are mai intensO cu s%n"e a rinichilor (eliminO mai multe toxine) Pi a ficatului (intensificO metabolismul).
1re un efect Westro"enizantK reduce riscul osteoporozei Pi al formOrii pietrelor la rinichi. ;nfluenReazO nivelul
zahOrului n s%n"e. @n pahar de vin alb acoperO 178 din necesarul de ?" Pi 278 din ?n. -onRine, pe l%n"O
alcool, 127 de alte substanRe printre care vitamine Pi sOruri minerale n cantitORi mici (revista 1' # 1BB:). 5u
se va consuma de cOtre cei "rav bolnavi. 0ecomandat este sO se consume seara, n cantitORi mici (c%te un
pahar) Pi sO nu devinO o obiPnuinRO. .entru menRinerea siluetei, este recomandat PpriRul cu apO mineralO (care
numORORePte caloriile).
Berea sau Auica fr%neazO descompunerea "rOsimilor.
W@nele dro"uri sau bOuturi, mai ales alcoolul, toate narcoticele, deci Pi tutunul, conRin o materie,
care, deza"re"%ndu#se, se volatilizeazO, o parte trec%nd din planul fizic n cel astral. Yi ceaiul Pi cafeaua
conRin aceste substanRe, dar n cantitate mai micO. !lementele respective nOvOlesc prin cha,re ntr#o direcRie
contrarO aceleia pe care trebuie sO o urmeze n mod normal; ele distru" reReaua atomicO. 1ceastO deteriorare
se produce n douO moduri, dupO tipul persoanei Pi proporRia elementelor care i alcOtuiesc corpul eteric Pi
astral. $n primul r%nd, afluxul de materie care se volatilizeazO arde reReaua Pi astfel suprimO bariera ridicatO
de naturO. $n al doilea r%nd, aceste elemente volatile ntOresc atomul, st%nenindu#i Pi paraliz%ndu#i pulsaRiile,
astfel nc%t nu mai poate conRine forma specialO de prana care l lea"O n reRea. 1tunci acesta se osificO (am
putea spune), astfel cO transmiterea dintr#o parte n alta devine absolut nesatisfOcOtoare. 1ceste douO tipuri de
leziuni sunt uPor de recunoscut. $n primul caz, apar delirium tremens, obsesia, nebunia. $n al doilea caz, care
este mai frecvent, constatOm un fel de slObire "eneralO a calitORilor Pi sentimentelor superioare, care aduce
brutalitatea, animalitatea Pi pierderea stOp%nirii de sine. !ste Ptiut cO persoanele care ntrebuinReazO
narcoticele n mod excesiv, cum ar fi tutunul, alcoolul sau dro"urile persistO n acest obicei Pi atunci c%nd
Ptiu cO deraneazO pe cei din urK (5ubar Hahan # EreziRi#vO forRele bioenet"etice).
,. Int@rirea sistemului imunltar
Omul trebuie sO#Pi ntOreascO sistemul imunitar cu ntOritoare naturale ca: miere, lOptiPor de matcO,
apilarnil, propolis, polen (1#/ lin"uriRe=zi), "insen", cOtinO, mOcePe, sucuri de fructe Pi le"ume, ceaiuri de
plante vitaminizante, sO#Pi oxi"eneze or"anismul prin miPcare, "imnasticO, sO#Pi dezintoxice corpul prin post.
?. Cura de ulei
$n fiecare dimineaRO trebuie urmatO cura de ulei. -u autorul curei de ulei, se eliminO o cantitate mare
de toxine Pi microbi. 1mestecul care se obRine n "urO conRine o multitudine de toxine extrase prin salivO din
"landele cavitORii bucale. )imineaRa, toxinele se aflO depozitate n "landele bucale ca rezultat al
metabolismului proteic. *rec%nd uleiul 1C#27 min. n "urO, nainte Pi napoi, se obRine n final o pastO albO,
care se scuipO. 'e clOtePte "ura bine cu apO cu sare, apoi, pentru o mai bunO curORire, se mai freacO 17 min. 1
lin"uriRO mOlai, dupO care se clOtePte iar "ura cu apO cu sare. 1poi se face raclaul limbii cu o lin"uriRO de
plastic, de zeci de ori, p%nO se eliminO toate mucozitORile cu toxine de pe limbO. $n final, se spalO dinRii cu o
periuRO de dinRi.
.rimele efecte: albirea dinRilor, elasticitatea coronarienelor, dispariRia senzaRiei de obosealO fizicO Pi
psihicO, o di"estie bunO, un somn odihnitor Pi o stare "eneralO de bine. -ei foarte bolnavi pot repeta de 6#C
ori=zi cura, dar totdeauna pe stomacul "ol. -ura se practicO la ;nstitutul de Oncolo"ie din Hiev, cu bune
rezultate.
/. !imnastica
'O se facO n fiecare dimineaRO "imnasticO. -rePte cantitatea de oxi"en n s%n"e. !ndorfinele formate
dau o stare de bunO dispoziRie.
2. JespiraAia Ko'a
'O se facO respiraRie Go"a.
< 0espiraRie conPtientO. )r. - +ec,er explicO n amOnunt cum sO facem exerciRii de respiraRie. 0itmul
respiraRiei: inspiraRie (fortificO), expiraRie (liniPtePte), pauzO. !l descrie o serie de exerciRii pentru partea
anterioarO a diafra"mei, pentru pOrRile costale, pentru partea dorsalO.
< 0espiraRia ritmicO, prin vibraRiile pe care le produce, mOrePte at%t eficacitatea respiraRiei mintale, c%t
Pi a celei ma"netice. 0itmul se stabilePte dupO bOtOile inimii (se mOsoarO bOtOile inimii numOr%nd 1, 2, /, 6, C,
I, p%nO se imprimO ritmul). 0eRinerea aerului dupO inspiraRie este 1=2 din timpul inspiraRiei Pi expiraRiei (1, 2,
/).
+*emplu de respiraAie ritmic@ )
1. JespiraAie complet@, num@rnd : b@t@i de puls. (nspiraAie.
a) ;nspiraRi uPor, umpl%nd mai nt%i partea inferioarO a plOm%nului, care se obRine miPc%nd diafra"ma
n os (mpin"e nainte partea frontalO a abdomenului). @mpleRi apoi re"iunea de miloc a plOm%nului
1/
ridic%nd coastele inferioare, sternul Pi pieptul. 1poi umpleRi partea superioarO a plOm%nului, mpin"%nd
nainte Pi ridic%nd partea superioarO a pieptului, cu cele : perechi de coaste superioare. n miPcarea finalO,
abdomenul se contractO uPor, miPcare care spriinO plOm%nii, aut%nd sO se umple Pi pOrRile lor superioare.
;nspiraRia nu este din / pOrRi, ci continuO n toatO cavitatea toracicO, de la diafra"mO p%nO la cel mai de sus
punct al pieptului, n re"iunea clavicularO, care se dilatO cu o miPcare uniformO.
b) ZineRi#vO respiraRia c%teva secunde.
c) !xpiraRi foarte ncet, Rin%nd pieptul ncordat, str%n"%nd abdomenul Pi ridic%ndu#l ncet pe mOsurO
ce aerul iese din plOm%ni. -%nd aerul a iePit complet, destindeRi pieptul Pi abdomenul.
,. JeAineAi aerul " ? b@t@i.
?. +*piraAie pe nas " : b@t@i.
/. JeAineAi " ? b@t@i.
2. JepetaAi e*erciAiul de cte#a ori.
:. JespiraAie de cur@Aire)
a) ;nspiraRi prin respiraRie completO.
b) 0eRineRi aer.
c) 'tr%n"eRi buzele ca la fluierat (fOrO umflarea fOlcilor).
d) !xpiraRi cu forRO, cu opriri.
Absorbire prana
't%nd lun"it cu m%inile pe plex, respiraRi ritmic. 2a fiecare inspiraRie doriRi#vO ca prana sau forRa
vitalO sO se rOsp%ndeascO n tot corpul, pentru a ncOrca fiecare centru nervos. $nchipuiRi#vO cum intrO n tot
corpul, apoi n plOm%ni Pi de acolo n plexul solar pentru a fi trimisO cu forRa expiraRiei n toate pOrRile
or"anismului, p%nO n v%rful un"hiilor. 'e dO poruncO urmatO de ima"inaRie.
Diri;area circulaAiei
0espiraRie ritmicO. $n timpul expiraRiei, diriaRi circulaRia s%n"elui n partea doritO a corpului.
Inc@rcarea cu prana
2ipiRi#vO picioarele Pi str%n"eRi de"etele ambelor m%ini unele ntr#altele, astfel nc%t sO staRi comod.
1ceastO str%n"ere nchide cercul, mpiedic%nd scur"erea ei prin extremitORi. *aceRi c%teva exerciRii ritmice Pi
veRi simRi fluxul unor noi forRe.
'timularea activitORii creierului (pentru clarificarea ideilor Pi calmarea nervilor). -oloana dreaptO,
ochii nainte, m%inile pe "enunchi. 0espiraRi ritmic, astup%nd nara st%n"O, inspiraRi cu nara dreaptO. 1poi, se
apasO nara dreaptO Pi se expirO pe nara st%n"O.
$n continuare, neschimb%nd de"etul, inspiraRi prin aceeaPi narO st%n"O Pi expiraRi prin cea dreaptO. 0epetaRi.
!xerciRii de relaxare Pi revenire No"a (vezi la cap. W!xerciRii No"aK) Pi miPcare muscularO adecvatO
tip Go"a (lum%narea, atin"erea "enunchiului, cobra, re"ele pePtilor Pi triun"hiul fOcute zilnic) > masa.
:. Orezul crud
$n fiecare dimineaRO se iau 2 lin"uri de orez crud (preferabil nedecorticat, eventual mOcinat), nmuiat
cu o searO nainte n apO. !ste detoxifiant.
'O se mOn%nce zilnic cam 277 " "r%u ncolRit (vezi modul de preparare la W'cleroza n plOciK).
L. Cura de aer la munte Ei la mare, anual
;deal este sO se facO o curO de aer la munte, sO se bea apO de izvor, sO se ncarce corpul cu ener"ie de
la soare (la mare), sO se facO multO miPcare. 'e satureazO s%n"ele cu c%t mai mult oxi"en (somn cu ferestrele
deschise, plimbare, evitarea fumului de tutun Pi a aerului viciat).
9. <ri'ul, stresul Ei oboseala
'O se evite: fri"ul, stresul Pi oboseala, acestea fiind nocive pentru sOnOtate.
10. Administrarea meselor Ei ciclurile alimentare.
.rof. Go"a 5. -atrina, n cartea )in tainele alimentaRiei lacto#ve"etariene, dO urmOtoarele cicluri
alimentare:
1. Aportul alimentar -mncatul Ei di'estia. " orele 1,",08
,. Asimilarea -absorbAia Ei folosirea nutrienAilor. " orele ,0"0/8
?. +liminarea -reziduurilor corpului Ei deEeurilor alimentare. " orele 0/"1,. 4ltima mas@ s@ fie
la ora 19.
!u ncep masa de dimineaRO la ora B cu un ceai de plante, din c%nd n c%nd fac cure cu 2#/ lin"uri de
orez crud nedecorticat, apoi, dupO ora 17, mOn%nc br%nzO de vaci cu "r%u ncolRit sau ful"i de ovOz Pi
16
cruditORi (mOrar, pOtrunel, le"ume de sezon, "ermeni de "r%u), uneori lapte bOtut. $ntre mese, mai beau ceai
Pi mOn%nc fructe. n zilele de post mi beau ceaiul Pi nu mOn%nc nimic p%nO la ora 12.
-%nd vin de la serviciu, la ora 1A, consum supO sau ciorbO, m%ncare de le"ume sau cereale cu uleiul pus la
sf%rPit Pi obli"atoriu salata de le"ume de sezon cu ulei presat la rece. n zilele de post, dupO ora 12, consum
zacuscO de le"ume sau terci de "r%u ncolRit, cu mere, miere Pi scorRiPoarO. @ltima masO se ncheie la ora 1B.
)acO nu mO satur, mai consum prOiturele fOcute cu cereale, fructe, lactate cu mOmOli"O etc.
11. In'ri;irea pielii
< !xpunere la soare evit%nd ultravioletele de la pr%nz:. dimineaRa p%nO la ora 11; dupO#masO de la ora
17;
< ;"iena sexualO # hrana cu multe proteine animale provoacO o excitaRie nefavorabilO asupra or"anelor
sexuale; excesele sexuale duc la epuizare;
< )acO se poate, sO se facO masai "eneral, masai uscat de la extremitORi spre inimO; pe abdomen n
sensul acelor de ceasornic, pe spate transversal.
< -Olirea cu apO: duPuri, spOlOri cu lufO, bOi de plante (se ntOrePte aura corpului). 'e recomandO ca
dimineaRa sO se spele corpul p%nO la br%u cu apO rece, iar seara sO se facO duPuri scoRiene (calde#reci).
1,. Masarea zonei reflecto'ene a afecRiunii respective, n tOlpi Pi la m%ini, dimineaRa Pi
seara. ntr#o sumedenie de pOrRi ale corpului, dar mai ales n tOlpi existO terminaRii periferice ale diferiRilor
nervi rahidieni care, prin creieri au le"OturO cu or"anele noastre interne, fiecare or"an fiind coordonat de un
centru nervos. Ealpa este un adevOrat dispozitiv de telecomandO, pe ea exist%nd o mulRime de butoane. .rin
excitarea punctelor unde existO terminaRiile nervoase, se declanPeazO n sistemul nervos central fenomene
care duc la mbunOtORirea activitORii or"anului respectiv, la crePterea capacitORii lui de apOrare, la tonifierea
lui. ?asaul tOlpilor va influenRa pozitiv Pi nervii rahidieni care nu pot auta or"anul respectiv. +ioc%mpul
este distribuit n urul corpului n straturi de "rosimi Pi densitORi diferite. -orpul, n partea din faRO, are
bioc%mpul n raport de 1=1, pe laterale are /=6 din bioc%mp, n spate 1=2, deasupra capului 1=: din "rosime,
iar sub tOlpi 1=17. )eci sub tOlpi stratul este subRire Pi este uPor de pOtruns. 1tenRie la starea psihicO din
timpul reflexoterapiei[ WOrice vibraRie (apOsare) nsoRitO de informaRie ("%ndul cel bun) se transformO n
radiaRie care influenReazO substanRa (fizicO sau etericO)\1 (3abriela *loreta +ucur # Eerapii reflexo"ene). 2a
apOsarea anumitor puncte, pot apOrea dureri Pi se simt "ranulaRii din dePeuri formate din acid uric, acid
oxalic, calciu, resturi ale proceselor de metabolism. .rin masa, cristalele de dePeuri sunt sfOr%mate,
dizolvate, eliminate, iar circuitul ener"etic Pi san"uin este restabilit. .rin apOsare, iau naPtere o serie de unde
care vibreazO Pi curORO traseul ener"etic Pi san"uin, p%nO la or"anul cu care se aflO n rezonanRO. .e talpa
dreaptO se reflectO partea dreaptO a corpului, iar pe cea st%n"O, partea st%n"O a corpului. !xcepRie fac or"anele
localizate pe cap Pi n cutia cranianO (unde nervii se ncruciPeazO), care se reflectO invers pe tOlpi. )eci vom
masa zonele ochi, urechi, nOri de pe dreapta corpului, pe talpa st%n"O. !xistO o le"OturO ntre membrele
superioare Pi inferioare. )e exemplu, dacO nu putem avea acces la o m%nO din cauza unui traumatism, putem
acRiona asupra piciorului n zona similarO. !xistO o armonie electroma"neticO Pi ntre diferite pOrRi ale
corpului. $n cazul marilor articulaRii (umeri, coate, Pold, "enunchi), se maseazO mai nt%i punctele situate pe
aceeaPi parte, timp de 2 min. )e exemplu, dacO existO o durere la umOrul st%n", vom masa Poldul st%n" Pi
apoi umOrul drept (apar dureri reflexe prin bilateralitate orizontalO). -%nd durerile sunt la articulaRiile mici
(articulaRie pumn, "leznO, de"ete), vom masa mai nt%i articulaRia corespunzOtoare zonei opuse. )e exemplu,
pentru un de"et st%n" afectat, vom masa nt%i de"etul similar drept Pi apoi de"etul de la piciorul st%n".
0eflexoterapia este contraindicatO n unele cazuri: insuficienRO renalO acutO (un rinichi n insuficienRO de
activitate nu poate fi ncOrcat cu alte toxine # cele dislocate); infarct (datoritO s%n"elui abundent trimis cOtre
inimO); hemora"ii; sarcinO etc. 5u se practicO imediat nainte sau dupO masO, deoarece pentru di"estie este
necesarO o cantitate mare de ener"ie, iar masaul folosePte ener"ia pentru a o redistribui acolo unde este
necesarO redresarea. )e asemenea, nu se face cu autorul unei persoane c%nd nu existO afinitate sufleteascO
reciprocO. ?asarea se ncepe cu zona rinichi, pentru a pre"Oti cOile de eliminare a depunerilor anor"anice. 'e
continuO cu zonele cap, coloanO vertebralO (centru de diriare a funcRiilor); urmeazO plOm%nii, stomacul,
intestinele, ficatul, vezica biliarO Pi pancreasul, care sunt or"ane de dezintoxicare, metabolism Pi producere a
substanRelor de reconstituire. 'e acordO atenRie punctelor le"ate de circulaRia san"uinO. Lonele n rezonanRO
cu cOile limfatice Pi "an"lionii limfatici vor auta la de"radarea dePeurilor metabolice, acRion%nd Pi la mOrirea
imunitORii or"anismului. $n final, se maseazO celelalte puncte sensibile (or"ane de simR, membre etc). .entru
detalii, recomand cartea Eerapii reflexo"ene, de 3abriela *loreta +ucur.
O altO zonO reflecto"enO este limba. $n fiecare dimineaRO, dupO cura de ulei, se curORO limba, mas%nd#
o cu o lin"uriRO de plastic. $n felul acesta sunt activate Pi zonele reflecto"ene de pe limbO.
1?. 3omnul natural
-amera sO fie orientatO spre '#!, patul orientat cu capul spre 5. 5u se doarme pe spate, ci pe dreapta
la culcare Pi pe st%n"a la sf%rPit. .icioarele reci le ncOlzim. 2a culcare, se bea ceai medicinal de melisO,
sunOtoare, tei, hamei, odolean sau coi de mere, ndulcit cu miere. 'e fac baie de aer n faRa ferestrei deschise,
1C
"imnasticO Pi frecRii. 5u se bea ceai ne"ru sau cafea nainte de culcare. .entru limpezirea capului, ne servim
de ciorapi umezi peste care punem Posete de l%nO sau aplicOm comprese cu oRet pe piept. 5e deconectOm
"%ndindu#ne la ceva plOcut sau citim ceva vesel.
;nsomnia poate fi provocatO de toxinele pOtrunse n creier n caz de boalO, intoxicaRii de la ficat sau
intestin (la ochi apare culoarea "albenO sau inflamaRii) sau din cauza nervilor.
1/. Aportul suficient de licide. -,"2 lMzi.
@PurOm munca celulelor Pi or"anelor de excreRie printr#un aport suficient de lichide. 1pa potabilO nu
trebuie sO fie contaminatO Pi nici dezinfectatO chimic. -ea mai bunO este apa de izvor. 'O se bea ceaiuri de
plante adecvate bolii. *amilia mea folosePte ceaiuri vitaminizante cu mOcePe (vitamina - Pi caroten), coacOz
ne"ru (vitaminele -, ., H), cOtinO (fruct#miracol care mOrePte imunitatea, are efect anticanceri"en, multe
vitamine), urzicO, frunze de zmeur, mur, fra", afin, pOducel etc. mbo"ORite cu miere Pi lOm%ie. )e asemenea,
recomand sucurile de fructe Pi le"ume n cantitate c%t mai mare. ?ai ales n caz de boalO fac adevOrate
minuni. $n concedii, trebuie sO profitOm de apele minerale bOute direct de la sursO.
)r. - +ec,er recomandO ceaiurile de plante Pi lichidele 9aerland:
< dimineaRa: 1=2 1 decoct de le"ume,
< ntre mese: 1=6 1 ceai medicinal,
< pr%nz: 1=6 1 lapte bOtut,
< ntre mese : 1=6 1 ceai medicinal,
< seara: 1=6 1 lapte dulce.
12. <olosirea compreselor cu frunze de #arz@ #erzi -partea e*terioar@ a #erzei.
presate cu sticla " s@ nu fie reci.
Camille Droz, n 1960, n cartea Despre minunatele efecte #indec@toare ale frunzei de #arz@,
explicO n amOnunt cum se trateazO diferite afecRiuni cu frunze de varzO.
*runza de varzO are afinitate pentru substanRele toxice, obli"%ndu#le sO iasO din Resuturi. !a produce
sau favorizeazO secreRia sau supuraRia la abcese, furuncule, erizipel, dar Pi la pielea sOnOtoasO care acoperO
Resuturi bolnave n profunzime. )acO boala se ntinde pe suprafeRe mari, lichidul aflat sub piele n pOrRile
neacoperite de varzO este absorbit Pi diriat numai spre locurile acoperite, iar de acolo este eliminat.
Dindecarea intervine dupO ce cauza bolii a fost ndepOrtatO.
)acO dupO aplicaRie frunza devine brunO, secreRia sau puroiul conRine substanRe caustice.
)acO devine "albenO, uscatO, vePteitO, atunci boala sau este foarte rebelO sau s#a vindecat prin
compresele anterioare. 'ecreRia sau supuraRia sub influenRa verzei precede orice vindecare. !a conRine o
substanRO bactericidO care, n proporRii slabe, reduce "ermenii "ram ne"ativi -N. Halnet " &ratamentul
bolilor prin le'ume, fructe Ei cereale..
Darza conRine ' (dezinfectant al aparatului respirator, n eczeme, seboree), sOruri de H, vitamina @
(ocrotitoare a mucoaselor), vitamina H (antihemora"icO). )e aici apar proprietORile cicatrizante ale sucului
folosit n colite ulceroase. !le aparRin Pi mucila"iilor. ?ai conRine: protide, lipide, "lucide, minerale: C7 m"
., C7 m" -a, 1#/ m" *e; vitamine: A7 m" vitamina -; 7,1C m" +,; 7,12 m" +2; 7,I m" ..; 7,C m" provit. 1;
21A/ @; vitamina 1; vitamina )2, +o"ORia n ' (177 m"8), arsenic, -a, ., -u, ; o face remineralizantO Pi
reconstitutivO. .rin vitamina 1, ntreRine nutriRia Resuturilor Pi nt%rzie mbOtr%nirea. .rin vitamina +, factor
de echilibru nervos, autO la respiraRia celularO, metabolismul "lucidelor, absorbRia oxi"enului la nivelul
celulelor. .rin ?", -a, H este un miloc de apOrare contra maladiilor. -lorofila permite producerea
hemo"lobinei Pi se opune anemiei, dar fierberea distru"e acest element. .roprietORile antianemice sunt
datorate *e Pi -u, care intervin n fixarea -a.
.rin protide Pi "lucide este ener"eticO Pi constructoare.
+oli vindecate de varzO: vOrsat, urticarie, poar, scarlatinO, zona zoster, pustule, bOPici, acnee,
eczeme, plO"i, fle"moane, afecRiuni eruptive, erizipel, inflamaRii ale capilarelor, ale vaselor "an"lionilor
limfatici, arsuri, rOni, muPcOturi de Parpe, can"renO, sifilis, fracturi, febre, malarie, tifos, nevral"ii,
reumatism, coxal"ie, diabet, "utO, afecRiuni intestinale, mi"renO, cefalee, epilepsie, isterie, astm, "uturai,
bronPitO, paralizii, inflamaRii oculare, muRenie, surditate, ulcere, hemoroizi, rOceli, tumori, diabet, alcoolism
etc. !ste preRioasO pentru stomac Pi intestin. .rin bo"ORia n vitamine este antiscorbuticO, reechilibrantO.
+olile menRionate au drept cauzO anumite toxine, pe care acRiunea verzei le eliminO prin piele: WdepuraRie
cutanatOK.
)iferite moduri de aplicare:
< la ameRealO, cefalee, irascibilitate, tensiuni nervoase; se nfOPoarO picioarele cu frunze de varzO,
schimb%nd compresa dimineaRa Pi seara;
< arsuri: atenueazO durerile, evitO formarea bOPicilor Pi dO cicatrici curate;
< astm: se aplicO dimineaRa Pi seara pe piept Pi re"iunea superioarO a abdomenului; comprese de c%te
6 frunze mari;
< cancerul nu#l vindecO, dar uPureazO durerile, micPoreazO supuraRia Pi evitO mirosul neplOcut;
1I
< cruste : se ndepOrteazO pOrul de pe cap, se aplicO frunze Pi se fixeazO cu o cOciulitO. 2a fiecare
schimbare, se spalO capul;
< "utO, reumatism, fracturi, inflamaRii oculare: comprese;
< malarie, menin"itO, tifos, febrO: comprese pe braRe Pi picioare # atra"e s%n"ele n aceste pOrRi;
< metrite, menora"ii: comprese pe abdomen Pi re"iunea rinichilor; influenReazO favorabil menstruaRia,
calmeazO durerile. Eratamentul trebuie continuat c%teva luni;
< panariRiu: se nfOPoarO de"etul;
< paralizii ale extremitORilor: se nfOPoarO ntrea"a extremitate;
< poar: comprese pe extremitORi; ceai de tei, viorele sau muPeRel;
< tulburOri#"astrice Pi intestinale: comprese pe abdomen;
< ulcere "astrice: se bea suc de varzO.
1:. <olosirea AiAeiului brut din locul de naEtere, recomandat de Daleriu .opa, sau a
petrolului distilat la 177#1C7Q- indicat de .aula 3anner (Eirol) n cartea ?etode de vindecare.
.etrolul vindecO toate bolile care vin din s%n"e (boli ale s%n"elui Pi ulceraRii, tumori, sarcoame,
diabet, ficat). Lilnic, se ia c%te o lin"uriRO pe sRomacul]"ol, timp de C sOptOm%ni. @rmeazO o pauzO de douO
luni Pi apoi o curO de 6 sOptOm%ni. .aula 3anner a vindecat 27 777 cazuri.
-hiar tatOl meu s#a vindecat de cirozO uscatO b%nd petrol dublu rafinat, ceaiuri de plante pentru ficat,
Rin%nd re"im alimentar Pi fOc%nd tubae pentru eliminarea fierei.
16. <olosirea ar'ilei, care mpiedicO proliferarea microbilor sau a bacteriilor pato"ene.
!"iptenii foloseau ar"ila la mumificare, cunosc%nd acRiunea sa antisepticO. 1r"ila capteazO, dreneazO, apoi
eliminO impuritORile din Resuturi, s%n"e sau limfO. !a constituie un pol de atracRie pentru factorii morbizi.
1ceastO substanRO este dotatO cu ceea ce numim Winteli"enRa naturiiK. $n cazul unei rOni sau leziuni, ea
eliminO Resuturile bolnave Pi distru"e "ermenii periculoPi, fOrO sO atin"O sau sO distru"O celulele sOnOtoase.
1re o compoziRie asemOnOtoare corpului nostru, cu un supliment de minerale.
1r"ila are putere antitoxicO, bactericidO, antisepticO, fortificO or"anismul Pi combate bolile datorate
slObirii Pi de"enerescenRei. 1nuleazO efectul nociv al nitriRilor Pi nitraRilor, al metalelor "rele, al clorului din
apa potabilO de la robinet. !ste bine sO punem max. 1 lin"uriRO de ar"ilO=1 l apO, ntr#un vas de sticlO, la
luminO, pentru a se ncOrca cu ener"ie cosmicO (mbrORiParea soarelui cu pOm%ntul, fotonii cu mineralele Pi cu
oli"oelementele). .e traseul sOu n or"anism, ea reRine ionii toxici (mercur, cadmiu etc). )in instinct,
animalele, c%nd sunt otrOvite, mOn%ncO ar"ilO.
$n stomac, formeazO un "el protector Pi stimuleazO enzimele di"estive, asi"ur%nd un p4 alcalin,
necesar di"estiei intestinale.
1bsoarbe "azele Pi toxinele care apar n intestin n urma unei dere"lOri de metabolism. )e asemenea,
permite o mai bunO absorbRie alimentarO, echilibr%nd flora intestinalO, acceler%nd drenaul Pi evacuarea. !ste
consideratO deter"entul intestinelor.
$n primul r%nd, ar"ila este un cicatrizam de prim ordin, "raRie silicatului de 1l care o compune. !ste
antiinflamator, eficient n infecRiile cronice. 1r"ila colecteazO puroiul, dezinfecteazO locul, dezintoxicO
or"anismul.
)atoritO conRinutului n siliciu, se recomandO n arteriosclerozO, tuberculozO, boli de"enerative,
prevenirea efectelor mbOtr%nirii. 'e fac cure cu ar"ilO n astenie, anemie, demineralizare, epilepsie, afecRiuni
hepatice, leucemie, cancer, fiind bo"atO n -a Pi ?". !ste antiparazitar, activeazO circulaRia fluidelor n
or"anism (s%n"e, limfO). !xtra"e prin piele substanRele toxice Pi introduce mineralele de care are nevoie
or"anismul. 1stfel se explicO faptul cO nodulii mamari Pi "an"lionii se retra", ca urmare a aplicaRiilor externe
cu ar"ilO.
1r"ila posedO posibilitatea de a echilibra radioactivitatea corpului, stimul%nd deficienRele radioactive
Pi absorbind poverile excesive. 1tunci c%nd nu a putut fi evitat un tratament cu raze, aplicarea ar"ilei ntre
douO PedinRe permite o mai bunO suportare a radiaRiilor.
1r"ila creeazO mediul alcalin, aduc%nd s%n"ele la p4#ul optim, nefavorabil dezvoltOrii bacteriilor. $n fond,
boala este acidoza s%n"elui.
1r"ila se folosePte pe cale internO (se bea amestecatO cu apO) sau pe cale externO (sub formO de
cataplasme). )acO se abuzeazO de doza zilnicO este neprimedios, or"anismul reRin%nd acele microelemente
de care are nevoie Pi elimin%nd surplusul. )e fapt, ar"ila nu acRioneazO prin cantitate, ci prin informaRia pe
care o deRine.
<olosirea ar'ilei pe cale intern@)
< .rima sOptOm%nO: puneRi din aun ntr#o 1=2 pahar cu apO c%t mai slab mineralizatO, apO de piramidO
sau apO de izvor (evitaRi apa de chiuvetO tratatO cu clor care diminueazO efectul ar"ilei), 1 lin"uriRO cu praf de
ar"ilO. )imineaRa, pe nem%ncate, beRi apa de ar"ilO fOrO, a amesteca soluRia (lOsaRi depozitul de ar"ilO pe
fundul vasului).
1:
< 1 doua sOptOm%nO: dimineaRa, pe nem%ncate, amestecaRi soluRia cu o lin"uriRO de lemn; lOsaRi puRin
sO se aPeze Pi beRi apa cu ar"ila n suspensie.
< 1 treia sOptOm%nO: dimineaRa, pe nem%ncate, dupO ce amestecaRi soluRia cu o lin"uriRO de lemn, beRi
ndatO apa de ar"ilO.
)urata : urmaRi prima curO de ar"ilO timp de / sOptOm%ni. *aceRi apoi o sOptOm%nO pauzO. $n
continuare, faceRi cure de 17 zile n fiecare lunO sau la fiecare schimbare de anotimp. $n caz de arsuri
stomacale, beRi de mai multe ori=zi 1=6 sau 1=/ pahar cu apO de ar"ilO (preparatO cu 2#/ lin"uriRe ar"ilO=pahar
de apO). 1rsurile se vor calma, ar"ila form%nd un pansament "astric.
.entru uz extern, se acoperO ar"ila cu apO (1=2 cm peste nivelul ar"ilei) rece. 5u amestecaRi ar"ila,
pentru cO devine lipicioasO Pi "reu de manipulat. 2OsaRi sO se dizolve c%teva ore (cel puRin 1 h). 2a nceput,
cataplasmele se fac subRiri de 1=2 cm, apoi n"roPaRi p%nO la 2 cm. )upO folosire, ar"ila se aruncO. 5u se
folosesc cataplasme n timpul di"estiei.
1r"ila nu este un panaceu, aPa cum nici un alt produs nu poate curORa sin"ur or"anismul de toxine.
!a trebuie combinatO cu o nutriRie echilibratO Pi apifitoterapie.
$ntr#o carte care a fOcut v%lvO n Occident, 1r"ila care vindecO, 0aGmond )extreit afirmO: War"ila este
incontestabil o forRO inteli"entO, binefOcOtoare, pe care trebuie sO o experimentezi pentru a#i nRele"e
acRiunea. 'O acceptOm faptele, chiar dacO nu cunoaPtem precis cauzeleK.
1L. <olosirea bitterului suedez
0eReta de bitter suedez a fost elaboratO Pi transmisO de medicul suedez )r. 'amst, a cOrui familie a
trOit p%nO la ad%nci bOtr%neRi datoritO acestui preparat. )r. 'amst a trOit p%nO la 176 ani Pi a murit n urma
unui accident de cOlOrie. !ste folosit at%t ca miloc preventiv pentru mbolnOviri, c%t Pi n caz de boli "rave.
+itterul se "OsePte preparat n farmacii sau se ia amestecul de plante "ata preparat de la .lafar Pi se face
macerat de plante n alcool. EotodatO se dau Pi instrucRiunile de folosire a bitterului. ?aria Ereben,
susRinOtoare a acestui bitter, afirmO cO reReta provine de la .aracelsus, care l denumea WelixirK Pi cu care
vindeca bolnavi cu afecRiuni dintre cele mai serioase. 1m nceput Pi eu sO folosesc acest elixir Pi pot spune cO
a dat rezultate n multe cazuri: probleme de di"estie, infecRii, umflOturi datoritO traumatismelor, rOcealO etc.
19. +liminarea reziduurilor
'O se elimine reziduurile priri or"anele de excreRie (prin colon Pi piele). -onstipaRia este cauza
principalO a multor boli. !a trebuie combOtutO printr#o alimentaRie sOnOtoasO, bazatO pe le"ume, fructe Pi
cereale, lichide (2 l=zi), scaun cel puRin o datO pe zi, miPcare. 5u molePiRi musculatura intestinalO prin clisme
multe Pi mari.
,0. 5ostul
'O se facO cure de dezintoxicare prin post, deoarece s%n"ele ncOrcat cu toxine nu mai are
posibilitatea sO preia de la celulO elementele toxice rezultate n urma arderilor metabolice Pi, prin sistemele
de eliminare, sO scape de acestea Pi, de asemenea, sO alimenteze cu oxi"en Pi elemente nutritive necesare
proceselor metabolice toate celulele corpului.
.ostul nsoRit de clisme este cel mai important miloc de a obRine sOnOtatea.
Dac@ postul nu este nsoAit de clisme, se poate produce autointo*icarea, deoarece n acest timp
au loc elimin@ri mari de to*ine, care, n urma ncet@ri peristaltismului intestinal Ei a lipsei alimentelor
ce fac tranzitul, r@mn n intestin Ei reintr@ n circuitul san'uin, formnd un cerc #icios.
-%nd di"estia se ntrerupe, toatO ener"ia corpului se concentreazO pentru a dizolva Pi elimina
reziduurile din Resuturi. 1stfel ncepe purificarea internO. .ostul trebuie sO fie nsoRit de "%nduri optimiste, iar
emisia de endorfinO difuzatO de creier n or"anism oferO armonia Pi echilibrul de care este nevoie n timpul
postului.
!ste de remarcat cO n perioada iniRialO a postului, cu o periodicitate de : zile sau umOtORi de ciclu,
adicO /, :, 16, 21, ... de zile, apar crizele de eliminare "reu de depOPit, reapar toate vechile boli ale
pacientului, dar ele dispar pe mOsurO ce s%n"ele Pi Resuturile se purificO Pi apoi intervine o senzaRie de stare
bunO Pi o uPurinRO n tot or"anismul. $n post Pi la reluarea alimentaRiei (corecte), mucusul intestinal, sistemul
bacterian Pi cel microbian se vor reface pe structura unei hrane curate, vii, sOnOtoase. Yi structura modului de
"%ndire este alta, mai aproape de adevOr. 1par calitORi intuitive noi sau proprietORi telepatice.
-riza, simptomul, care apar datoritO descOrcOrii de toxine, reflectO intensitatea ncOrcOrii, de fapt
reacRia or"anismului n lupta acestuia cu perturbaRiile date de o ncOrcare anterioarO. $n bolile acute sau
uPoare, or"anismul reacRioneazO fiziolo"ic, iar n bolile cronice sau "rave or"anismul reacRioneazO metabolic.
Haleriu 5opa recomand@ ca o dat@ pe an s@ se fac@ o cur@ de ap@ distilat@. 1pa distilatO, fiind un
element chimic nesaturat, absoarbe sOrurile Pi le antreneazO spre iePire. Or"anismul se debaraseazO n primul
r%nd de otrOvuri, nei"nor%nd Pi elementele bune, dar, dupO revenirea din post, or"anismul Pi recapOtO sOrurile
minerale Pi vitaminele necesare din alimentaRia, de aceastO datO, sOnOtoasO (remineralizarea av%nd loc rapid).
1A
1m citit n 0evista fenomenelor paranormale, din 2C iunie ^BA, cO apa distilat@ demineralizat@
conAine ? componente) apa neutral@ -cu rol de c@r@uE., apa anta'onic@ -apa moart@. Ei apa biolo'ic@
-apa #ie.. 'tructurarea apei anta"onice Pi a apei biolo"ice este asemOnOtoare cu cea a acidului
dezoxiribonucleic (15)) din cromozomi, care reprezintO suportul materialului "enetic. 1pa biolo"icO fierbe
la 17CQ- Pi nu n"heaRO la 7Q-. !a capteazO Pi reemite instantaneu o ener"ie cosmicO ce reprezintO izvorul de
ntreRinere a vieRii Pi este optic activO n sens levo"ir (deviazO planul luminii polarizate spre st%n"a). 'ucurile
din le"ume Pi fructe (dupO 1 h de la extracRie, apa biolo"icO scade la umOtate), izvoarele din zone cu pOduri
de stear, izvoarele de munte Pi din zone vulcanice (Wacolo unde se bat munRii n capeteK), sunt bo"ate n apO
biolo"icO. 1pa anta"onicO are rolul de inhibare a proceselor vitale.
.entru post, trebuie sO ai cunoPtinRe minime sau un ndrumOtor, deoarece pot apOrea tot felul de
situaRii, n funcRie de or"anismul fiecOruia, mai ales la o ntrerupere bruscO sau o revenire neadecvatO.
)octorii se tem, de altfel, de post, din cauza scOderii "licemiei. !u am observat cO pacienRii lui Daleriu .opa
care au acceptat acest tratament au Rinut postul fOrO probleme. !u am Rinut diferit postul (2 1 apO distilatO
bOutO p%nO la ora 1C, timp de 6C zile, dar m%ncam ceva uPor spre searO). 1cest post nu este la fel de eficient
ca cel total Rinut perioade mai scurte. .oate de aceea nici nu m#am vindecat total. $n timpul postului am avut
ameReli puternice Pi spasme musculare, dar am mers la serviciu Pi nu mi#am schimbat activitatea cotidianO,
Ptiind cO acesta este efectul eliminOrii de toxine. .e l%n"O apa distilatO, Daleriu .opa recomandO douO clisme
zilnic (dimineaRa Pi seara), fie cu apO distilatO, fie cu infuzii de plante. 1cest tratament pato"enic declanPeazO
Pi accelereazO eliminarea reziduurilor. @n aparat de fOcut apO distilatO mai primitiv este constituit dintr#un
li"hean, o "OleatO Pi o cratiRO pusO pe un suport.
0evenirea este mai dificilO dec%t postul. $n timpul dezintoxicOrii, are loc procesul de fa"ocitozO,
miPcarea peristalticO nceteazO, sistemele bacterian, enzimatic, microbian tind sO disparO, pereRii intestinali
devin lipsiRi de mucusul protector, iar tubul di"estic se subRiazO. )e aceea, revenirea din post se face cu
alimente de protecRie Pi n cantitORi mici, capabile sO formeme ncet#ncet flora intestinalO, enzimele
viitoarelor funcRii di"estive (de exemplu, se consumO : zile zeama de la / lin"uri de orez). 0evenirea dureazO
cam :78 din durata postului.
Haleriu 5opa recomand@ re#enirea din post n mod diferenAiat, n funcRie de capacitatea
ener"eticO a fiecOruia, de rezerva ener"eticO a sistemului di"estiv.
(at@ un sistem 'eneral de re#enire)
< ; zi # o de lin"urO orez se fierbe 17 min. n 7,C 1 apO distilatO. 'e consumO zeama > 1,C l de apO
distilatO;
< a ;;#a zi # douO lin"uri de orez se fierb 17 min. n 7,C l apO distilatO. 'e consumO zeama > 1,C l de
apO distilatO;
< a ;;;#a zi # trei lin"uri de orez se fierb 17 min. n 7,C l apO distilatO. 'e consumO zeama > 1,C l de
apO distilatO;
< a ;D#a zi # patru lin"uri de orez se fierb 17 min. n 1 l apO distilatO. 'e consumO zeama, 1 lde apO
distilatO Pi umOtate din cantitatea de orez;
< a D#a zi # cinci lin"uri de orez se fierb 17 min. n 1 l apO distilatO. 'e consumO zeama, 1 l de apO
distilatO Pi umOtate din cantitatea de orez; a D;#a zi # Pase lin"uri de orez se fierb 17 min. n 1 l apO distilatO.
'e consumO zeama, 1 l de apO distilatO Pi toatO cantitatea de orez;
< a D;;#a zi# Papte lin"uri de orez se fierb 17 min. n 1 l apO distilatO. 'e consumO zeama, 1 1 de apO
distilatO Pi toatO cantitatea de orez.
@nui bolnav de cancer i#a prescris revenirea astfel: douO lin"uri "r%u ncolRit, dat prin maPina de
tocat, seara o bananO, zeama de la compot de mere, fOrO miere Pi miezul a 27 seminRe de dovleac.
1ltui bolnav i#a indicat:
< ; zi # o lin"urO de orez fiert n 7,C l apO distilatO. 'e bea zeama > 1,C l apO distilatO. 'eara se
mOn%ncO lin"ura de orez timp de o orO;
< a ;;#a zi # 1#6 lin"uri de orez fiert n 7,C l apO distilatO. 1poi la 12./7: "r%u, RelinO, mere rase.
!ne .etre, de exemplu, a Rinut de trei ori post: 16 zile, 21 de zile Pi a trreia oarO i s#au recomandat /C de zile.
!l a Rinut 6I de zile. $n a /I#a zi a intrat n comO Pi a fost salvat prin telepatie de Daleriu .opa. 0eferitor la
aceasta, mi#am adus aminte cO Daleriu .opa a clasificat bolnavii n douO cate"orii: autoaccidentaRi (din care a
fOcut parte Pi !ne .etre), care fac mai mult dec%t li se recomandO, Pi cei autopro"ramaRi, cu care se lucreazO
mai "reu. !ne .etre a tras concluzia cO posturile lun"i sunt cele mai bune.
Yi ?edicina isihastO recomandO posturile totale, la nceput de 1#/ zile, intercalate cu m%ncare
nefiartO fOrO carne, p%nO se face schimbarea de florO microbianO n intestine. 1poi se trece la post total mai
lun", cu clisme Pi cu apO. ?edicina isihastrO este mpotriva apei distilate, deoarece este fOcutO prin fierbere Pi
are niPte miPcOri ma"netice nocive. 'e recomandO ceaiurile prin macerare la rece sau sucurile, dar nu
proaspete, ci lOsate c%teva ore p%nO se depune partea sOrurilor, b%ndu#se doar lichidul limpede. -lismele nu
se fac cu apO fiartO, ci cu apa dezinfectatO cu c%teva picOturi de oRet sau ceaiuri tot la rece (muPeRel, coada#
Poricelului). ?edicina isihastO nu admite nimic omor%t, nici o informaRie moartO sO nu mai fie introdusO n
or"anism, nici prin apO. )upO post, sO nu se treacO la alimentaRia moartO. .rima zi se va consuma o supO
nefiartO de le"ume, cu nucO zdrobitO, care se va strecura. 1 doua zi adOu"aRi pesmet de "r%u necopt, fOcut din
1B
aluat de "r%u zdrobit Pi uscat la cOldurO de /7Q, dar tot strecurat. *olosiRi aceastO supO de sOnOtate cu foarte
puRinO sare, de mai multe ori=zi. )upO /#6 zile, ncepeRi cu o supO nestrecuratO, nu multO deodatO. -el puRin o
lunO re"im nefiert, doar cu puRine lactate nefierte. .ostul se Rine 17#67 zile.
In 'eneral, n curele de dezinto*icare, se recomand@)
< repaus alimentar (rezervO de ener"ie de di"estie);
< hipertermie # accelerare a mi"rOrii produselor de de"radare metabolice spre or"anele de eliminare;
< transpiraRie; pur"aRii, vOrsOturi, clisme;
< drenatori biliari Pi hepatici sub forma alimentelor (cura de ridichi, ulei de mOsline); drenatori
respiratori (mu"uri de brad, pin);
< masa (palmar Pi plantar Pi chiar pe limbO, prin curORarea limbii de depuneri cu o lin"uriRO de
plastic);
< cure periodice de diurezO (ceai, le"ume, fructe); lichide: ceai cu miere, suc de le"ume sau fructe,
decoct de cereale.
0encOrcarea la cei care nu sunt "rav bolnavi se face cu:
< alimente neprelucrate termic :78,
< suc de le"ume Pi fructe: C7#C77 ml=zi, < salate nainte de masO,
< proteine din ouO, lactate, le"ume uscate (fasole, mazOre), cereale, fructe olea"inoase (nuci, alune),
< C78 cereale # 2#/ lin"uri tOr%Re, zilnic cereale "erminate,
< fructe ntre mese Pi la sf%rPit,
< dulciuri: miere, fructe uscate Pi proaspete,
< ulei presat la rece, "rOsimi lactate, nuci, mi"dale (2C " la o masO),
< condimente naturale, fOrO sare sau cu puRinO sare de mare,
< 1,C # 2 l=zi de lichide,
< i"ienO a meselor Pi a vieRii.
0evenirea la cei care nu sunt "rav bolnavi se face astfel:
< ; sOptOm%nO: re"im de cruditORi 0- A78 > 17#278 m%ncOruri fierte: cereale, cartofi;
< a ;;#a sOptOm%nO: re"im de credinRO (0-) :78 > m%ncOruri de le"ume fierte;
< a ;;;#a Pi a ;D#a sOptOm%nO: 0- I78 > m%ncOruri de le"ume uscate;
< a D#a Pi aD;#a sOptOm%nO: 0- C78 > toate alimentele, inclusiv carne fiartO (iepure, pasOre de RarO,
viRel, pePte) la cei care nu vor sO renunRe la carne.
5u se introduc mai multe alimente noi n aceeaPi zi. -ondiRia este ca min. C78 sO fie alimente
nepreparate.
4nii e*perAi recomand@ cure de post cu interdicAie total@ a licidelor. 1ceasta nu numai cO nu
autO, dar sunt chiar dOunOtoare, deoarece reziduurile toxice eliberate din Resuturi se acumuleazO n s%n"e Pi
produc intoxicaRii "rave. 5efiind ndepOrtate prin or"anele de excreRie, toxinele se eliminO prin piele,
produc%nd erupRii Pi abcese.
1lRii prescriu posturi cu apO (recomandatO Pi n +iblie), ceaiuri, sucuri de fructe, cu care se obRin
unele rezultate, dar nici aceasta nu este corect din punct de vedere fiziolo"ic.
+d'ar CaKce recomand@ posturi scurte de ?"2 zile, cu) suc de citrice -portocale. sau stru'uri n
orice cantitate -cine are tulbur@ri ale sistemului di'esti# "cataplasm@ cu stru'uri zdrobiAi pe burt@..
Cura se termin@ cu 1M, ceaEc@ ulei de m@sline8 cura de lapte prins cu banane -coapte neforAat Ei
netratate.8 cura de mere de ? zile -cea mai recomandat@. urmat@ de 1M, ceaEc@ ulei de m@sline n
ultima sear@, la nceierea curei. Je'nar B., prin cercet@ri Ei analize, a stabilit c@ n timpul postului cu
ap@ Ei sucuri de fructe corpul se supraacidific@ Ei nu mai este capabil s@ dizol#e reziduurile to*ice,
urina de#ine tulbure Ei de culoare ncis@. Dup@ el, cura de post are ma*im de profit numai dac@ se
face cu aport abundent de sucuri bazice crude pentru a neutraliza supraacidificarea corpului8 n acest
caz, deEi urina este clar@ Ei descis@, antreneaz@ mai multe to*ine dect la postul cu ap@ Ei sucuri crude
acide.
)r. OshaJa recomandO re"im de echilibrare Gin#Gan", n cure de 17 zile cu pauzO de 1#C zile, numai
cu cereale: "r%u, orez, mei Pi hriPcO fierte n apO. -a lichid se bea doar apO. .ostul este contraindicat de cOtre
unii naturiPti n caz de boli "rave de: inimO, rinichi, tuberculozO, "uPO, nervozitate "ravO, neuroastenie (de
exemplu, 9aerland, n)ie 9aerland Eherapie; 3unter, 3erson etc). .opa Daleriu recomandO postul n toate
cazurile.
Oaerland recomand@ urm@torul post )
$n caz de boli cronice, "rave (cancer), se auneazO n perioade. 'e ncepe cu un post de : zile, apoi se
trece la re"imul lacto#ve"etarian; dupO 2 sOptOm%ni, se face un post de 16 zile, urmat de o pauzO de /
sOptOm%ni; n a treia etapO, se auneazO /7 zile, apoi se Rine re"imul 9aerland bazat pe cruditORi, lapte Pi supe
de le"ume, timp de I luni. )acO au mai rOmas simptome de boalO, se poate efectua un post de 67 zile, care
este limita postului terapeutic. $ncetarea postului Pi trecerea la alimentaRia normalO trebuie fOcute cu mare
27
"riO. 'e consumO piure de cartofi, lapte prins (nu acru), orez fiert n apO. )upO durata postului, re"imul
lacto#ve"etarian va fi reluat dupO 2#: zile. 'e vor face multO miPcare, "imnasticO, exerciRii de respiraRie.
Ca mi;loc de ntreAinere a s@n@t@Aii sau pentru boli mai puAin 'ra#e, postul se poate Aine 1"?"2
zile sau chiar mai mult, timp n care se vor bea doar lichide (2#/ l=zi), n "eneral ceaiuri (pentru slObit se bea
ceai de pOpOdie Pi urzicO, pentru intelectuali, n scopul stimulOrii activitORii creatoare se mOrePte cantitatea de
pOpOdie), sucuri de varzO, pOtrunel, sfeclO roPie, mere (max. / pahare=zi) Pi apO. n bOutura de dimineaRO se
adau"O 1#2 lin"uri seminRe de in Pi 1#2 lin"uriRe tOr%Re de "r%u. @leiul de seminRe de in un"e tubul di"estiv,
iar tOr%Rele duc lichidul n intestinul "ros, unde nmoaie reziduurile alimentare. !ste important ca scaunul sO
fie moale, altfel intestinul nu se poate evacua complet. 1limentaRia obiPnuitO a alterat flora intestinalO, de
aceea intestinul trebuie bine curORat Pi restabilitO flora intestinalO, pentru a putea profita de ntrea"a valoare a
re"imului de cruditORi. )e aceea, dupO post, se vor introduce laptele acru Pi varza acrO. !ste bine ca n laptele
acru sO se adau"e lactozO, care favorizeazO dezvoltarea bacteriilor de fermentaRie. .ostul provoacO deblocarea
metabolismului prin arderea substanRelor toxice acumulate n or"anism. 'timuleazO rinichii pentru eliminarea
toxinelor. -u c%t efortul fizic va fi mai intens, cu at%t mai intensO va fi eliminarea toxinelor. 'e vor face bOi
calde "enerale cu masa de la extremitORi spre inimO, insistandu#se pe abdomen, braRe, ncheieturi, care au
acRiune detoxificantO prin piele. 'e vor aplica comprese calde stropite cu alcool pe ficat. 'e acoperO cu un
plastic Pi cu l%nO. 'e fac spOlaturi intestinale prin clisme sau C77 " ceai laxativ cald n care se topesc eventual
2 lin"uriRe de sare amarO. 'e face imediat "imnasticO respiratorie abdominalO cu su"ere # umflare Pi rotire a
abdomenului. 'e fac apoi miPcOri bruPte de trunchi, aplecOri n toate sensurile. -onsecinRa: mai multe scaune
cu eliminarea tuturor toxinelor Pi microbilor din intestin.
$n "eneral, este necesarO o zi de post de 1#2 ori=sOptOm%nO pentru curORirea Pi refacerea potenRialului
ener"etic, ca Pi pentru odihna or"anelor interne.
5ostul de ?"6 zile este indicat a se Aine de / oriMan pn@ la 1 dat@Mlun@, pentru bolna#i. !ste
indicat sO se RinO la sf%rPitul fiecOrui anotimp Pi la nceputul bioritmului fizic (2/), c%nd va avea efect maxim
Pi neplOceri minime. .entru bioritm, vezi +unte ;llustrierte# (0*3), nr. 6B, din noiembrie 1B:7. )r. Oilelm
<liess a descoperit la sfrEitul secolului trecut bioritmul plantelor Ei animalelor.
5ostul de 10"1/ zile se Aine pentru boli mai 'ra#e. 'pOlOtura intestinalO se va face la nceputul Pi
sf%rPitul curei, ca Pi la nevoie, n caz de ameReli, lipsO de vi"oare etc.
1cest sistem de dezintoxicare a fost verificat medical p%nO la o duratO de :7 zile. 0ecordul a fost de
111 zile. $n "eneral, este indicat sO se RinO mai bine posturi dese Pi scurte, dec%t posturi rare Pi ndelun"ate.
0eacumularea toxinelor dupO post se face datoritO reluOrii "rePelilor psihice, dacO alimentaRia este perfectO.
3e #a faceti o purificare psiic@. $n fiecare searO, se face examenul conPtiinRei. )in cei I77 biRi
ai fiecOrei conexiuni nervoase, noi nu putem controla dec%t maximum B. 'eara, nainte de culcare, se va face
autosu"estie posthipnoticO, prin care vom cOuta sO transmitem subconPtientului hotOr%rea pentru ndeplinirea
unei sarcini, automat, pentru ca a doua zi, n stare de ve"he, sO ndeplinim sarcina mult mai uPor, comanda
fiind n parte preluatO automat. )eci, nainte de culcare, ne vom ima"ina cO am ndeplinit sarcina, o privim
ca realizatO Pi ne simRim satisfOcuRi de ea. 'O nu cumva sO ne su"estionOm ne"ativ. 'u"estia va fi exclusiv
pozitivO (Ktrebuie sOK; Kvoi faceK etc.) ;ePirea din curO trebuie sO dureze tot at%t c%t a Rinut Pi postul. 'e ncepe
cu re"im de lichide, care treptat se nlocuiePte cu mese mici, uPoare, apoi din ce n ce mai consistente, p%nO
ce se aun"e sO se mOn%nce normal. 'e recomandO:
< bOutura de dimineaRO: apO de cartofi sau zeamO de le"ume n care s#au nmuiat peste noapte 2
lin"uri de a"ar#a"ar (aceasta este o al"O, care ncO nu se "OsePte la noi) sau decoct de cartofi cu suc
de morcovi; se va bea Pi ntre mese;
< micul deun: 2 pahare de chefr (are n plus faRO de iaurt anumite substanRe specifice lon"evitORii),
iaurt de casO sau lapte bOtut cu un pahar mic de suc de morcovi, seminRe de in Pi o bucORicO de br%nzO
care au rol de a reface flora intestinalO;
< deun: piure de cartofi fierRi n coaO Pi apoi copRi, fOrO sare, puRinO br%nzO Pi eventual puRin ulei
presat la rece. 2apte uPor acrit Pi puRin suc de morcovi, c%teva felii de pesmeRi Pi decoct;
< cina: le"ume fierte sau orez, puRin lapte, pesmeRi Pi unt.
n urmOtoarele zile, alimentaRia va fi lacto#ve"etarianO, nu prea abundentO.
,1. O metod@ de #indecare recomandat@ de dl. 5opa Haleriu Ei dl. Hitali
Ciobanu, din Arad, este urinoterapia. 3e fac frecAii, comprese, se bea urina.
)l. Ditali -iobanu recomandO urmOtoarea procedurO: pacientul se trezePte la /#6 dimineaRa, se aPazO
cu faRa la rOsOrit Pi tot n aceastO poziRie va urina. .rima Pi ultima treime din urinO se va arunca. 'e colecteazO
cantitatea de la miloc (cam 177 "). 5u se bea totul deodatO, ci n n"hiRituri impare, fOrO oprire Pi cu faRa la
rOsOrit (revista 1' 1:#26 martie 1BB:). JuEii au nfiinAat, n 19?, un institut de cercet@ri n domeniul
urinoterapiei. 1ceasta vindecO boli de ochi, re"leazO funcRiile ficatului, distru"e paraziRii intestinali,
mbunOtORePte pofta de m%ncare, curORO s%n"ele. ! un antidot n otrOviri Pi mOrePte imunitatea or"anismului.
$n urinO se "OsePte ureea, care are efect antitumoral.. @rina conRine informaRia despre bolile or"anismului Pi
21
este un medicament nozonic. @rina oricOrui om conRine toate nozodele care apar c%nd corpul se
mbolnOvePte. !le acRioneazO ca un vaccin.
,,. <olosirea puterii mintale pentru acumularea Ei diri;area forAei #itale n
corp
-himistul 1rnolpho Pi farmacistul +ur"ent, n cartea -ultura psihicO, recomandO purificarea
sufletului prin distru"erea defectelor, viciilor, eliminarea e"oismului Pi a exceselor sexuale. !i dau o serie de
lecRii despre respiraRie, dob%ndirea ma"netismului prin acumularea forRei vitale, transformarea unei dorinRe
sau a unui sentiment ne"ativ n ener"ie pe care sO o folosim n scop bun, diriarea ener"iei n corp Pi asupra
celor din ur, materializarea "%ndului n scopul de a remedia defecte fizice, tratarea bolilor prin ma"netism.
1ceste exerciRii cer timp Pi perseverenRO, dar rezultatele sunt miraculoase.
Conform lui +d'ar CaKce, n primul rnd trebuie respectate dou@ le'i:
1. Be'ea eci#alenAei) DCe semeni, aia cule'iD8
a) Eot ce exteriorizeazO un om prin vorbO sua prin faptO se va ntoarce spre el. )omnul ;isus a spus:
K)in cuvintele tale te vei ndrepta Pi din cuvintele tale te vei os%ndiK.
b) -eea ce dO, aceea va primi. )acO dO urO, va primi urO; dacO dO dra"oste, va primi dra"oste; dacO
evitO, va fi evitat; dacO minte, va fi minRit; dacO nPealO, va fi nPelat.
,. Be'ea educ@rii ima'inaAiei)
a) Eot ce#Pi ima"ineazO un om are sO se realizeze;
b) Omul poate chema boala prin teamO.
< !chilibrul sistemului nervos este condiRia sOnOtORii. Lo"hinii considerO cO toate emoRiile Pi
sentimentele sunt nsoRite de producerea n or"anism a unor substanRe care acRioneazO ca otrOvuri sau ca
tonice. 1ceste substanRe intrO n s%n"e Pi se fixeazO pe anumite or"ane, n "eneral pe centrii nervoPi. )e
exemplu, emoRia m%niei produce o toxinO care acRioneazO asupra inimii, ficatului Pi stomacului, dar se
eliminO repede; dacO apare ura, roxina este secretatO cronic, puRin c%te puRin, Pi otrOvePte tot or"anismul, dar
mai ales ficatul. *rica este o altO emoRie Pi i corespund douO sentimente: re"retul aplicat trecutului Pi
n"riorarea aplicatO viitorului, care au aceeaPi toxinO ca Pi frica, fix%ndu#se mai ales la vezica biliarO, stomac
Pi intestin. !a ar fi cauza afecRiunilor "astro#intestinale. 1ceastea douO sunt principalele otrOvuri de ori"ine
psihicO. !le se pot combina cu alte otrOvuri or"anice din sol Pi ape Pi aceastO combinaRie ar produce cancer.
4atha No"a recomandO stOp%nirea sentimentelor. Erebuie eliminate frica Pi mai ales ura. K'O nu apunO
soarele nainte de aRi trece m%niaK # aceastO ndurmare biblicO este o tainO a sOnOtORii. 'tOp%nirea devine
uPoarO dacO se abordeazO pe plan fiziolo"ic. 'e adoptO sistematic atitudinile Pi expresiile corporale contrare
emoRiilor Pi sentimentelor care trebuie nvinse. 5u putem sOm%ne m%nioPi dacO muRchii feRei Pi corpului sunt
destinPi Pi buzele sur%zOtoare. 1titudinea fizicO de bravurO nvin"e frica. ?anifestarea continuO a unei
seninOtORi exterioare antreneazO inevitabil seninOtatea sufleteasacO.
+*ist@ Ei substanAe tonice produse de bucurie, #oioEie, afecAiune, iubire.
0. +urton, un medic care a trOit n sec. al _D;;#lea, a scris cO existO / medici care pot vindeca orice
boalO: dr. 0%s, dr. 0e"im Pi dr. -alm. 0%sul are A funcRii: mbunOtORePte circulaRia san"uinO, mOrePte numOrul
de celule fa"ocitare care distru" bacteriile, viruPii Pi formaRiunile neoplazice, accelereazO bOtOile inimii Pi n
micO mOsurO ridicO tensiunea arterialO, accelereazO ritmul respirator, determin%nd crePterea cantitORii de O2
din s%n"e, elibereazO endorfinele care influenReazO buna dispoziRie Pi contribuie la scOderea intensitORii
durerii, relaxeazO musculatura, accelereazO di"estia, maseazO musculatura or"anelor itnerne. )acO r%dem
des, ne este mai uPor sO luptOm cu stresul, ne putem relaxa mai uPor, suntem mai creativi Pi mai rezistenRi la
mbolnOviri. $n statul 9est Dir"inia, din 'tatele @nite, a fost nfiinRat primul spital din lume n care pacienRii
sunt trataRi cu autorul r%sului Pi al ocurilor.
Medicina olistic@ caKcian@ afirm@) DMintea este constructorulD. 3piritul cosntruieEte fiecare
celul@ a corpului. 1u e*ist@ nici o boal@ pe care s@ n"o fi construit mai nti #oi nEi#@ n mentalul
#ostru -n aceast@ #iaA@ sau n una dintre #ieAile precedente.. Orice boal@ #ine prin nc@lcarea unei le'i
cosmice, care se #a traduce n corpul fizic, care este un ecou al cosmosului. Dac@ aAi a#ut puterea de a
#@ crea boala, '@siAi puterea necesar@ spre a o distru'e. Orice #indecare #ine din aceeaEi surs@. <ie c@
ea se face prin diet@ sau prin medicamente sau ciar prin cirur'ie, este la fel) este #orba despre
conEtientizarea acelor forAe care se afl@ n interiorul corpului Ei care sunt refle*ul forAei creatoare a lui
Dumnezeu. 1oi trebuie s@ uEuram munca naturii #indec@toare.
?atematicianul von 5eumann, pOrintele ciberneticii, a calculat memoria totalO a omului: 1727
unitORi de informaRie. 1dicO n creier ar intra o bibliotecO cu rafturi lun"i de /77 de ,m. 5oi folosim doar /#
68 din mentalul nostru # inclusiv memoria. )e aceea cred cO se poate folosi cu succes puterea mentalO
pentru vindecOri.
Dindecarea se poate face Pi prin voce. )upO cum afirmO !d"ar -aGce, n
prenume este suma totalO a ceea ce a construit sufletul entitate, forRele sale vibratorii,
n faRa *orRelor -reatoare ()umnezeu). 5umele unei persoane aratO stadiul sOu de
22
dezvoltare ,armicO, ca suflet. Yi dacO cineva rostePte un nume n timp ce ceilalRi Pi
ndreaptO "%ndurile Pi iubirea lor spre acest nume, valul de ener"ie este diriat spre
vindecare.
Yi mai presus de toate, multO credinRO n )umnezeu. !l este sin"urul care ne poate schimba destinul.
)umnezeu Pi amintePte de noi n mOsura credinRei noastre. .e mOsurO ce "%ndirea se nalRO afirm%nd binele,
mentalul rOspunde noilor tipare psihice, iar corpul se revi"oreazO, scOp%nd de boalO.
*oarte folositoare este meditaRia, adicO sO#Ri aduci fizicul Pi mentalul la rezonanRO cu -reatorul, cOut%nd sO#Ri
cunoPti le"Oturile cu !l. MeditaAia este ru'@ciune. +a cosnt@ n a"Ai 'oli eul de tot ce mpiedic@ <orAele
Creatoare s@ AEneasc@ din profunzimile eului t@u Ei s@ se propa'e prin #ibraAii de"a lun'ul
meridianelor, pentru a se di#ersifica n centrii 'landulari care creaaz@ acti#it@Aile fizice, mentale Ei
spirituale ale omului. Dac@ aceast@ meditaAie este f@cut@ corect, trebuie s@ fii la sfrEitul ei mai
puternic mental Ei spiritual. MeditaAia este cel mai bun mi;loc de a descide cakrele, adic@ de a intra
n starea de trans@ uEoar@, indispensabil@ pentru #indecare Ei liniEte.
Dr. PenrK !. Bieler, n cartea Alimentele, miracolul #indec@rii, descrie foarte bine rolul pe care
l oacO "landele endocrine n caz de mbolnOvire Pi ce boli apar atunci c%nd elenu mai fac faRO a"enRilor
a"resivi, respectiv toxinelor (n caz de hiperactivitate).
+*ist@ o corespondenA@ ntre ru'@ciunea &at@l 1ostru Ei 'lande. Ba rostirea fiec@rui cu#nt din
ru'@ciune, se descide o 'land@.
-entrii "landulari maori sunt: pituitara sau hipofiza (cea mai naltO "landO, este le"atO de luminO),
pineala (punct de plecare pentru cosntrucRia embrionului n p%ntecul mamei), tiroida (intrO n acRiune c%nd
trebuie sO luOm o decizie Pi sO acRionOm), timusul (corespunde inimii), suprarenalele (sunt centrul nostru
emoRional Pi acRioneazO asupra plexului solar), "onadele (motorul corpului fizic), celulele lui 2eGdi" sau
2Gden (centrul echilibrului masculin#feminin). *iecare or"an depinde de un centru "landular. Orice boalO
provine dintr#o proastO funcRionare a unuia dintre acePti centri "landulari. Dindecarea se face prin purificarea
acestor centri (prin deschiderea lor). .utem medita pe o muzicO frumoasO. -ha,rele se mai pot deschide cu
annumite mirosuri, anumite exerciRii de respiraRie Pi poziRii pe care le cunosc Go"hinii. O datO deschise, prin
ele pOtrunde ener"ia cosmicO, vitaliz%ndu#le. *iecare din acePti centri "landulari va radia ener"ia care va
permite or"anului bolnav sO se vindece. EradiRia indianO ima"ineazO ener"ia vitalO, care este sc%nteia divinO,
KDiaRaK, ca un Parpe ncolOcit la baza coloanei vertebrale. 1ceastO forRO, Hundalini, poate urca prin cha,rele
deschise Pi, printr#un fenomen vibratoriu, poate revitaliza ntre"ul trup.
-ei care Pi deschid cha,rele din imprudenRO, fOrO sO se punO sub o protecRie spiritualO, riscO sO
devinO prizonierii unor entitORi; aceasta a profitat de deschiderea cha,relor pentru a parazita viul. *enomenul
se nt%mplO la unele cupluri aflate n or"asm c%nd, cha,rele fiind deschise, un partener poate fi parazitat de o
entitate pe care a avut#o celOlalt partener. 1tunci poate apOrea fri"iditatea sau impotenRa, ntr#un reflex de
apOrare (unul dintre parteneri nu#Pi deschide cha,rele, de frica de a nu se lOsa invadat). 1celaPi fenomen se
produce n prezenRa alcoolului Pi a dro"urilor, care provoacO un fel de transO, deschiz%nd poarta unor entitORi
din astralul de os, care vin sO#l posede pe cel care le consumO. @nele concerte de muzicO roc,, lovind violent
centrii "landulari (cha,rele), provoacO deschiderea lor.
Hindecarea nseamn@ adaptarea acestor forAe care se manifest@ n corp -receptor al tuturor
<orAelor 4ni#ersului., modificarea #ibraAiilor. !a constO n a pune Resuturile vii ale corpului (structura
atomicO a celului veii # aceastO ener"ie celularO) n rezonanRO cu !ner"iile -reatoare # )umnezeu (cu linia sa
de vibraRie spiritualO). Erebuie corelatO structura atomicO a celului cu corespondentul ei de vibraRie spiritualO
Pi branPat corpul pe lun"imea de undO necesarO. 1stfel, prin ru"Ociune, veRi putea auta corpul. Jidicarea
#ibraAiilor determin@ atin'erea pra'ului de conAtiinA@ care permite comuniunea cu di#initatea.
Cnd cineva poate face s apar n el nsui astfel de vibraii i s-i treac eul fizic
prin toate etapele aceastei rezonane pn n centrul care eman energie, adic al treilea
ochi, atunci cnd corpul lui devine ca un magnet, care, folosit corect, aduce vindecarea
celorlali prin minile sale. Tratamentul medical doar rebraneaz activitatea organelor din
corp la atur !adic la sursele de via din natur".
Dan 3eracu, n cartea Autocontrol pentru a#ansaAi, descrie amOnunRit cha,rele, dO metode de
vindecare prin meditaRie, intr%nd n zona undelor alfa (sub 17 4z), folosind iam"inaRia. $n timpul meditaRiei
sO te vizualizezi cum vrei sO fii fizic sau n diferite situaRii (n cazO nouO, alt loc de muncO etc.). DoinRa,
pentru a#Pi atin"e scopul, are nevoie de un adversar pe care sO#l poatO nvin"e. 1ceasta poate fi ima"inaRia.
+mile Coue spune) DDac@ #oinAa Ei ima'inaAia a;un' la conflict, atunci ntotdeauna ima'inaAia iese
n#in'@toareD. .entru aceasta, trebuie sO pui la lucru cele C simRuri: vOzul, pipOitul, "ustul, mirosul, auzul.
.entru a te vizualiza profund, esenRiale sunt Pi sentimentele. $nchipuiePte#Ri n ce vo"O te vei simRi dupO ce Ri#
ai realizat scopul.!ste bine sO rostePti o mantrO de protecRie. )e exemplu: K5ici o influenRO ne"ativO, nici un
"%nd ne"ativ nu poate pOtrunde pe nici unul din nivelele conPtientului, subconPtientului Pi supraconPtientului
meu, nici n alfa Pi nici n betaK. -himistul Pi farmacistul !mile -oue, n 1B2:, a folosit autosu"estia.
.ropoziRia lui, spusO de 27 de ori dimineaRa Pi seara, a fOcut minuni: KLi de zi mO simt din ce n ce mai bine,
din toate punctele de vedereK. 3%ndul cu care spui, credinRa ce pui n ea sO fie de naturO a provoca su"estiile
2/
urmOrite. !l Pi ncepe cartea 'tOp%nirea de sine cu urmOtorul motto) D1u #oinAa, ci ima'inaAia ne pune n
miEcareD, iar introducerea ncepe cu citatul: DOmul este ceea ce 'ndeEteD -5ascal..
5oua psiholo"ie va avea la bazO o rOsturnare de valori: n locul inteli"enRei, intuiRia; n locul voinRei,
ima"inaRia; n locul conPtiinRei, incoPtientul.
)e altfel, subconPtientul este o cantitate de forRO fOrO direcRie, care face numai ce este diriatO sO facO. !l este
o forRO oarbO, care excutO dorinRa dictatO de ima"inaRie. 'ubconPtientul nu are simRul umorului, astfel cO
adesea cuvintele spuse n "lumO se realizeazO Pi aduc nefericire dacO ele conRin vOicOreli Pi idei ne"ative.
;ntuiRia este cOlOuza subconPtientului, sediul inteli"enRei definitive, atotPtiutoare, atotcreatoare, dacO persoana
este cOlOuzitO de 'f%ntul )uh.
-onvin"erea este ceea ce vO susRine ntre dorinRO Pi aPteptare. .racticaRi credinRa n tot. -redeRi cO puteRi fi
sOnOtoPi. -OutaRi motivele pentru care vO doriRi sOnOtatea. -onvin"eRi#vO cO puteRi avea o stare de sOnOtate
normalO. 1cRionaRi ca Pi cum aRi fi dea sOnOtos. 1PteptaRi apoi ca minunea sO se nt%mple. .racticaRi terapia
"%ndului bun. 5u lOsaRi sO vO pOtrundO n minte "%ndurile ne"ative.
1 stOp%ni "esturile Pi disciplina tOcerii este o mare calitate a sufletelor mari, serioase, care nu se expun
primului venit Pi nu se destOinuie dec%t celor demni sO aprecieze nobleRea adevOratO.
0elevante sunt urmOtoarele citate:
< K-ine vorbePte bine trOiePte bineK.
< K)urerea trcutO nu trebuie remprospOtatOK.
< K'O nu mai criticOm, mai bine sO#l ndrumOm pe aproapele nostruK.
< K)acO am comis o nedreptate, repede sO o reparOm pentru liniPtea sufleteascOK.
< K5u lOsa loc liber "%ndurilor ne"ative, distru"OtoareK.
< K'trOduiePte#te sO iei viaRa n propriile m%iniK.
Autosu'estia se produce prin urm@toarele le'i psiolo'ice)
1. Orice ima'ine tinde s@ se realizeze. -el mai mic "%nd nu se pierde, ci lasO o urmO n inconPtient, care va
lupta cu ndOrOtnicia inerRiei, p%nO la moartea individului (poate Pi dupO), ca sO#l nfOptuiascO, nfr%n"%nd
rezistenRa "%ndurilor contrarii care Pi ele tind spre realizare.
,. 3e realizeaz@ ima'inea care pretinde n spirit.
?. Con#in'erea determin@ su'estia numai prin faptul cO neutralizeazO su"estiile contrare.
O ima'ine poate fi f@cut@ predominant@ n spirit, prin)
1. -oncentrarea fOrO efort asupra ei;
2. !moRia care ar ntovOrOPi iam"inea.
/. Obicei, adicO exerciRiul repetat tot mai puRin conPtient.
6. ;mitaRie.
C. 0epetare . prin aceasta opereazO formula lui Coue " DGi de zi m@ simt din ce n ce mai bine, din toate
punctele de #edereD. 'e repetO de douOzeci de ori n fiecare dimineaRO la sculare Pi seara la culcare, n mod
mecanic, fOrO efort.
-%nd voinRa Pi ima"inaRia sunt n conflict, ima"inaRia nvin"e ntotdeauna, fOrO excepRie, puterea ei fiind n
proporRie directO cu pOtratul voinRei; iar c%nd sunt de acord, puterile lor nu se adunO, ci se multiplicO una pe
alta. DoinRa nu trebuie sO se amestece deloc n practicarea autosu"estiei. Erebuie sO cOutOm sO ne conducem
noi ima"inaRia, Pi nu ea pe noi; n felul acesta, devenim stOp%ni at%t pe fizicul, c%t Pi pe moralul nostru. Orice
boalO, aproape fOrO excepRie, poate fi nvinsO prin autosu"estie. Orice idee, c%nd ne ocupO sin"urO spiritul (ne
"%ndim doar la un sin"ur lucru), devine adevOr pentru noi Pi are tendinRa sO se transforme n act (dacO
reuPePti sO#l faci pe un bolnav sO "%ndeascO despre suferinRa lui cO dispare, ea va dispOrea). )acO se nt%mplO
c%teodatO sO facem ceea ce voim este numai pentru cO n acelaPi timp "%ndim cO putem. )acO dorePti ceva #
binenReles rezonabil (trebuie sO existe un echilibru ntre Ka vreaK Pi Ka puteaK, prote%ndu#Ri astfel sistemul
imunitar) # vei obRine, dupO un timp mai mult sau mai puRin ndelun"at, repet%ndu#Ri mereu c% acel ceva se
pre"OtePte, vine, se nfOptuiePte. 1#Ri fi teamO de o bolaO nseamnO a#i nlesni evoluRia, a o provoca. )e altfel,
la unii oameni cu comportament etic, se menRine inte"ritatea spiritului Pi se destramO corpul fizic. -%nd boala
este rezultatul distru"erii structurilor spirituale, ea duce la dezinte"rarea fizicO.
Erebuie considerat totdeauna uPor de fOcut ceea ce ai de fOcut, binenReles dacO este un lucru posibil. 2ucr%nd
n aceastO stare de spirit, nu vei cheltui din puterile tale dec%t numai ce#i necesar; dacO nsO ai socotit lucrul
foarte "reu, vei cheltui de 17, de 27 de ori mai multO ener"ie dec%t trebuie, adicO o vei risipi. 1utosu"estia de
searO este cea mai importantO. 1utosu"estia formulatO din buze este un ordin pe care subconPtientul nostru l
primePte Pi l executO fOrO Ptirea noastrO Pi mai ales noaptea. -%nd simRi vreo durere, ntrebuinReazO formula:
KErece, trece...K repet%nd#o foarte repede, ntr#un fel de v%%ialO monotonO, m%n"%ind partea dureroasO sau
fruntea, dacO este vorba de o durere moralO. ?etoda folosePte n toate mpreurOrile "rele ale vieRii.
< K;nvoc 2umina lui 4ristos, sunt un canal curat Pi perfect, 2umina mi este cOlOuzOK.
< K1m tot ce#mi trebuie ca sO fac tot ce vreau Pi am tot ce vreau ca sO fac tot ce#mi trebuieK.
< KEot ce creez, tot ce realizez se face prin voinRO Pi ndrumarea lui 4ristos, n numele EatOlui, al *iului Pi al
'f%ntului )uh. 1Pa sO mO aute )umnezeu. 1minK.
26
)e altfel, chiar Pi Domnul (isus a spus) D&oate cte le cereAi ru'ndu"#@ s@ credeAi c@
le"aAi primit Ei c@ le #eAi a#eaD Ei DDup@ credinAa #oastr@, fie #ou@QD.
5atrick Droust, n cartea Hindecare spiritual@ Ei nemurire, descrie corpurile care ncon;oar@ corpul
fizic -eteric, astral, mental, cauzal, budic, atmic., cha,rele Pi le"Otura cu ru"Ociunea EatOl 5ostru etc.
-unoaPterea profundO Pi iubirea desOv%rPitO vor reface echilibrul celor trei corpuri principale: fizic, mental,
spiritual, aceasta nsemn%nd sOnOtate.
-%nd ne "%ndim la cineva, are loc un schimb de ener"ie Pi informaRie ntre noi Pi omul la care ne "%ndim.
+%rfa Pi "%ndurile ur%te despre un anumit om duc la conectarea straturilor ,armice ne"ative comune,
traumatizeazO acel om Pi ne distru" propria structurO ,armicO, iar cuv%ntul intensificO acest proces. Omenirea
are dea acumulat un uriaP potenRial ne"ativ, de aceea este necesar nu numai sO fii bun, ci trebuie sO fii bun n
mod activ. Orice expresie dur afirmatO, de exemplu: K5#am sO uit asta niciodatO[K duce la formarea de
pro"rame de distru"ere, de despOrRire. 5u trebuie admise n subconPtient sentimente ne"ative.
2C