Medicul oradean LADISLAU ELTHES va propune un

"leac"-minune, pentru a va lasa de fumat:

"Antitaac AS"
Lasati-va de "iara dracului"
Despre d-l dr. Ladislau Ludovic Elthes din Oradea s-a mai
scris in revista noastra. Atunci, prezentam rezultatele
remarcabile obtinute in tratamentul bolilor hepatobiliare
cu ajutorul unui produs obtinut din plante - ELCOHEP -
inventie a medicului oradean. Lucrand in domeniul terapiei
naturiste de mai bine de doua decenii, impreuna cu sotia
sa, dr. Aristina Elthes, ind mereu in cautare de noi
combinatii de plante si retete tamaduitoare, cei doi medici
au salvat vieti si au ostoit su!erinte. O sin"ura scrisoare
este denitorie in acest sens, deoarece poarta semnatura
unui reputat medic roman care, chiar daca practica
medicina alopata, s-a convins sin"ur de virtutile
vindecatoare ale naturii.
D-le doctor,
Ati avut amabilitatea sa-mi trimiteti medicamentul dvs.
pentru tratamentul hepatitei de tip #, de care su!ar de $%
de ani. &reau sa va multumesc !oarte mult pentru
tratamentul recomandat' medicamentul pe care l-ati
descoperit a !ost pentru mine un adevarat miracol. Ast!el,
dupa un an de tratament, starea mea "enerala s-a
imbunatatit considerabil, analizele s-au normalizat, ceea
ce mi-a permis sa-mi des!asor activitatea in mod normal.
(iind acum in tara, de cate ori am avut ocazia, in relatiile
cu pacientii sau cole"ii medici, am recomandat cu caldura
terapia propusa de dvs.
)n ideea unei mai bune popularizari si cunoasteri a
medicamentului, va ro" sa contati pe sprijinul si
participarea mea.
Cu toata stima,
Con!. univ. dr. L*C)A+ )L)E,C*,
medic primar urolo", Doctor in medicina
Acest preambul nu se doreste a altceva decat o
reimprospatare a memoriei cititorilor nostri vis---vis de
numele doctorului Ladislau Elthes, care - din dorinta de a
intinde o mana de ajutor celor care au mai multa nevoie
de ea - ne-a !acut partasi la nasterea unui nou produs
toterapeutic, pe care am consimtit sa-l .nasim.. Este
vorba de .Antitabac A,. - o realizare de succes in
combaterea taba"ismului, un produs a carui reteta nu se
va mai ascunde in spatele unui brevet de inventie, ci care
va vedea lumina tiparului, spre !olosul celor ce nu-si pot
in!ran"e sin"uri acest viciu.
- D-le dr. Elthes, cum v-a venit ideea realizarii acestui
produs/
- Dupa datele O.0.,., una din trei persoane 1deci o treime
din populatia lumii23 !umeaza. )n !ata acestui consum
alarmant de tutun si a amplorii neasemuite pe care a luat-
o taba"ismul in ultimul timp, trebuie obli"atoriu precizat
ca tutunul - in a!ara e!ectelor sale malece - este o planta
ne!olositoare, care nu are calitati terapeutice, nu sporeste
coecientul de inteli"enta, nu in!rumuseteaza, nu
stimuleaza inspiratia artistica, nu asi"ura nici un aport
caloric etc. Deci !umatorul cumpara, pe bani multi, doar...
nenorocire, intrucat in !um, pe lan"a nicotina, sunt
prezente numeroase alte substante to4ice pentru intre"ul
metabolism, la toate nivelurile or"anismului. Aceste
substante sunt canceri"ene - inclusiv pentru cei din jur,
!umatorii .pasivi.. De acest pericol nu scapa nimeni, nici
macar !atul din uterul !emeii "ravide.
Cu toate actiunile si demersurile impotriva !umatului,
e4trem de numeroase si diverse, numarul !umatorilor
1e4ceptand putine locuri de pe "lob, unde s-au luat masuri
restrictive drastice3 creste anual cu apro4imativ 56. &iata
unui !umator este .scurtata. cu 7-8% ani, iar a unui
!umator pasiv, care traieste sau lucreaza impreuna cu
!umatorii, este mai mica cu apro4imativ 9 ani. Alt!el spus,
!umatorul va .muri. cate o zi in ecare saptamana.
(umatul, prin urmare, ataca si imbolnaveste practic orice
sistem, tesut sau celula a or"anismului. ,-a demonstrat
!ara echivoc: cresterea morbiditatii si a mortalitatii la
di!erite procese canceroase 1aparat respirator, cavitate
bucala, unele zone di"estive, mucoase etc.3 se datoreaza
in masura uriasa !umatului. Apoi, prin accentuarea
aterosclerozei si tulburarea metabolismului colesterolului,
!umatul duce la a!ectarea inimii, a sistemului nervos
central, ve"etativ si peri!eric. De asemenea, pot aparea
diverse tulburari hormonale sau a"ravarea unora deja
e4istente, a!ectiuni di"estive 1a!te, ulceratii bucale,
"astrite, duodenite3 si cresterea riscului de accidente
cardio-vasculare de circa cinci ori. +icotina creste si
tensiunea arteriala. (umatul este pa"ubitor deopotriva si
!rumusetii zice - prin ridarea pielii, aparitia de cearcane,
dinti in"albeniti, ca sa nu mai vorbim de mirosul
deza"reabil al persoanei !umatoare. (umatul scade
rezistenta imuna !ata de multe boli, dar scade mult si
rezistenta zica la e!ort. ;ecent, s-a demonstrat ca
!umatul scade libidoul pana la instalarea in timp a
impotentei, adesea ireversibila. Lista daunelor si a
pericolelor este inepuizabila, dar cel mai periculos este
!aptul ca !umatul duce la dependenta. Asadar, trebuie
spus din nou: abandonarea !umatului este o necesitate de
ordin vital2
)n ceea ce priveste .Antitabac A,., compozitia sa ve"etala
este o asociere complet necunoscuta, care urmareste
veri"ile principale ale starii de abstinenta, anihilandu-le.
,peciile selectate pentru !ormula preparatului, in a!ara
ecacitatii accentuate, mai au si darul de a preveni sau
contrabalansa oricare neajuns, pentru a nu se produce
e!ecte secundare pe parcursul curei. De alt!el, dozele
!olosite, desi !oarte active !armacolo"ic, nu prezinta
to4icitate. Dovada este chiar !aptul ca nu s-a semnalat nici
un inconvenient din partea celor care au !olosit preparatul:
nici e!ecte secundare, nici reactii adverse, nici
incompatibilitati sau intoleranta. )n schimb, la peste <%6
din cazuri, preparatul a dus la rezultatul dorit:
dezobisnuirea, deconditionarea de !umat. Ca o curiozitate,
trebuie mentionat ca apro4imativ =56 dintre cei care s-au
lasat de !umat au putut reduce sau chiar s-au putut lasa si
de consumul de alcool. Este important de precizat ca
rezultatele tratamentului au !ost aceleasi atat la
persoanele care !umau mai putin, cat si la !umatorii
inveterati, care consumau =-9 pachete de ti"ari pe zi.
,pre deosebire de anumite produse ve"etale, care nu pot
preparate !ara cunostinte speciale, !ara instalatii si
aparatura adecvate, preparatul nostru contra !umatului
poate preparat in orice bucatarie, cu conditia sa se
respecte intocmai dozele de plante si modul de preparare.
Am vrut sa numesc acest preparat .Antitabac A,. in semn
de recunoastere a interesului revistei .(ormula A,. de a
descoperi si pune la dispozitia cititorilor sai leacuri din
laboratoarele naturii.
- De ce nu ati brevetat pana acum produsul antitaba"ic/
- La inceput, am o!erit reteta unui cole", sa breveteze el
acest produs, dar timp de un an nu a !acut-o, din motive
de el stiute. &a dati seama: i-am !acut o inventie cadou.
Dar indca nu a trecut nici acum la !aza de inre"istrare la
O,)0, doresc ca produsul sa e pus la dispozitia oamenilor
in mod "ratuit. Poate asta a !ost hotararea destinului sau
e4presia vointei unei !orte superioare noua tuturor. &reau
ca milioanele de !umatori sa poata benecia de inventie
acum, nu dupa cine stie cati ani2 Cred ca orice alt
comentariu este de prisos.
Antitaac AS - !eteta
"lante componente
,alcia. Ecace in starile de insomnie, hipere4citabilitate,
irascibilitate, an4ietate, inclusiv in stari de depresie, toate
putand prezente in perioada curei. >rateaza diverse
in?amatii bucale reziduale 1stomatite, a!te etc.3, are e!ect
la4ativ, combatand constipatia, !recventa la cei care
intrerup !umatul.
0enta. Este sedativ al sistemului nervos central,
antispasmodic 1rela4ant3, diminuand nervozitatea si
durerile de cap. Corecteaza decientele de "ust,
elibereaza caile respiratorii, combate ra"useala, tahicardia
1palpitatiile prezente adesea dupa intreruperea !umatului3
si corecteaza unele carente de microelemente si saruri,
"enerate de !umat.
Ovazul. Are proprietati ener"etice, nutritive asupra
sistemului nervos, este un stimulent al acestuia, combate
starile de depresie si de apatie ce marcheaza des prima
perioada a abstinentei. 0ai tarziu, pe parcursul curei,
creeaza un e!ect stimulant asupra sistemului nervos
central, inlocuind !osta .!alsa. stimulare a nicotinei.
Ovazul - prin bo"atia de microelemente, biocatalizatori,
substante minerale etc. - !ace sa dispara si e4citabilitatea
neuromusculara, iar prin cantitatile antitusive corecteaza
bronsita taba"ica. Ajuta la scaderea nivelului colesterolului
1!oarte ridicat la taba"ici3, la rezolvarea tulburarilor de tip
"astric etc. Este si un deto4iant "eneral !oarte bun.
;oinita. Este un !oarte bun re"lator al sistemului nervos
ve"etativ, sincronizand !unctiile ve"etative cu cele ale
sistemului nervos central. Ast!el, redreseaza atat
multiplele dis!unctii nervoase din perioada de abstinenta,
cat si !enomenele colaterale consecutive, !unctionale sau
or"anice, di"estive, cardiovasculare si chiar respiratorii.
;oinita are si un e!ect la4ativ moderat.
,tejarul. Pe lan"a alte calitati, are proprietati de
deto4iere si de prevenire a unor !orme de into4icatii, ca
de e4emplu !ata de unii alcaloizi din tutun. ,tejarul
neutralizeaza si alte componente ale !umului, cum sunt
unele metale "rele to4ice.
Pedicuta. La doza prevazuta in compozitia preparatului
.Antitabac A,., compusii din aceasta planta sunt complet
neto4ici. Are anitate competitiva cu nicotina din tutun,
ocupand receptorii acestuia pe celulele tinta si oprind
des!asurarea unei parti a activitatii ne!aste intracelulare a
nicotinei. Deci, taie partial lantul raului. De asemenea, prin
e!ectul local asupra mucoasei bucale si a papilelor
"ustative ale limbii, creeaza o senzatie de "ust !oarte
deza"reabil daca in urma consumului preparatului se
aprinde o ti"ara. Este la4ativ usor, doza prescrisa ajutand
!ormarea unui scaun normal si impiedicand constipatia
acuta din perioada de abstinenta.
Pelinul. >onic "eneral, sedeaza si combate insomniile
1!recvente in timpul abstinentei de tutun3, amelioreaza
starile depresive, re"leaza tranzitul intestinal.
Ecacitatea preparatului ve"etal .Antitabac A,. se
datoreaza potentarii, completarii si siner"ismului e!ectelor
principiilor active constitutive ale plantelor !olosite.
Preparatul asi"ura o ecacitate net superioara !ata de
produsele e4istente, indi!erent de materia prima din care
sunt !abricate.
Plantele pre"atite pentru cura se pastreaza la loc uscat, in
pun"i de hartie sau saci de panza. >oate plantele pot
recoltate si individual, din natura, caci ?ora spontana a
;omaniei este !oarte bo"ata.
Mod de preparare
Plantele trebuie sa e uscate la temperatura de =%-$%
"rade C, daca sunt recoltate individual. Plantele vor
maruntite ast!el incat sa ajun"a la apro4imativ =-$ mm
marime, iar cele lemnoase pot maruntite si mai mult in
mojar sau in rasnita.
E#tractul nr$ %
,e pun 9% " ovaz maruntit sau !aina de ovaz in 8%% " apa
si se lasa la macerat timp de 8= ore, intr-un vas acoperit.
)ntre timp, se amesteca continutul vasului de =-$ ori. La
capatul timpului de macerare vom obtine un e4tract apos
de ovaz. ,e va strecura printr-un ti!on pus in doua si se va
pastra intr-un vas curat.
E#tractul nr$ &
,e amesteca 1sub !orma maruntita3: =%% " !runze de
;oinita, 5% " !runze de 0enta, =5 " Pelin 1partile aeriene,
deci !ara radacina3, 5% " Pedicuta 1partile aeriene3, 8=% "
coaja de ,tejar maruntit 1sa aiba cel mult =-$ mm3.
,e ia o lin"urita de coaja de ,alcie maruntita si se pune in
@5% ml de apa, intr-un vas potrivit. ,e incalzeste la !oc
mic, iar cand da in clocot se erbe timp de 85 minute.
Dupa erbere, se ia vasul de pe !oc si lichidul pierdut prin
erbere se completeaza cu apa arta, inca erbinte, ca sa
avem din nou @5% ml lichid, ca la inceput. ,e pun in
ertura 9 lin"urite si jumatate din amestecul de plante
prezentat mai sus. ,e lasa vasul acoperit timp de =%-=5 de
minute si, intre timp, se mai amesteca de =-$ ori
continutul, apoi e4tractul obtinut se strecoara prin doua
randuri de ti!on, strecuratoare sau hartie de ltru, intr-un
vas curat 1emailat, din ino4, sau din sticla
termorezistenta3.
E4tractul nr. 8 1lichidul care s-a adunat deasupra ovazului
dupa 8= ore3 se amesteca cu E4tractul nr. =, ast!el
obtinandu-se produsul ve"etal .Antitabac A,..
Mod de administrare
Cantitatea de @%%-@5% ml de e4tract obtinuta se va lua de
catre !umator in trei prize, adica de trei ori cate =%% ml pe
zi. Prima doza dimineata, cu o jumatate de ora inainte de
masa' a doua doza - cu o jumatate de ora inainte de masa
de pranz' a treia doza - la jumatatea timpului intre masa
de pranz si cea de seara sau cu o jumatate de ora inainte
de masa de seara. Durata tratamentului este de A-=8 de
zile. Cura se poate repeta dupa cateva saptamani sau o
luna de intrerupere. Asemenea cazuri sunt insa rare.
Pentru in!ormatii suplimentare,
d-l dr. Ladislau Ludovic Elthes poate contactat la
urmatoarea adresa:
,tr. AdB Endre nr. @5, Oradea, jud. #ihor, cod $A%%,
tel. %57C8$.%%.$8, !a4: %57C9$.@=.7<
'L(!E)TI) "("A