Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de Familie
Un Mod de
Viață Sănătos
Levca Anastasia
M1619
Rolul igienei in promovarea unui mod de
viață sănătos
Igiena este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea
sanatatii individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o serie
de conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si
viata sanatoasa. Igiena are multe aspectecare incep cu igiena
personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si
a hainelor,alimentatie sanatoasa, un regimm echilibrat de
odihna si miscare), continua cu igiena gospodariei (pregatirea
in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si
aerisirea casei ),terminind cu igiena muncii (masuri care au ca
scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a
accidentelor), sanatatea publica (supraveherea alimentarii cu
apa si alimente, prevenirea raspindirii bolilor infectioase,
eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale,controlul
poluarii aerului si a apei) si igiena mentala – recunoasterea
factorilor psihologici si emotionali care contribuie la o viata
sanatoasa.
1.Alege alimente naturale sau cat mai apropiate de starea naturala, din productii
bio, cat de des se poate. Elimina sau redu la minimum alimentele procesate,
indiferent de tipul acestora. Prin alimente procesate se intelege tot ceea ce a fost
suspus unor procese industriale de prelucrare si rafinare.
Circumferint
Cîntărire IMC
a taliei
Somnul - element de bază al regimului zilei
Somnul restabileşte capacitatea de muncă a sistemului nervos şi dă forţă organismului în întregime. După somnul
de noapte copilul se simte odihnit, voios, vesel, plin de forţă şi energie. Somnul este important mai ales pentru
persoanele cu activităţi mintale şi fizice încordate şi de răspundere. Pentru ca somnul să fie odihnă, trebuie
respectat regimul de somn: culcarea şi trezirea la ore stabilite, durata somnului să corespundă vîrstei copilului. La
diferite vîrste durata somnului de noapte este individuală. Ea depinde de multe condiţii, de exemplu: tipul
sistemului nervos, starea generală a organismului, efortul fizic şi mintal depus etc.Durata somnului de noapte la
adulţi constituie în medie 8 ore, la copiii de 7-10 ani - 10-11 ore, la cei de 11-14 ani - 9 -10 ore, de 15-17 ani - 8-9
ore. Această durată a somnului de noapte este recomandată pentru copiii şi adolescenţii sănătoşi, iar pentru cei
bolnavi (cu infecţii acute respiratorii, gripă, angină etc.), cu predominarea proceselor nervoase de excitare, care
obosesc repede, extenuaţi fizic, cu maladii cardiovasculare sau cronice durata somnului de noapte trebuie să fie
mai mare sau să fie programat un somn adăugător ziua. Culcarea la o oră stabilită este o verigă principală în
regimul copilului. Cînd micuţul se culcă la aceeaşi oră se formează un reflex - cînd vine ora dată copilul adoarme
uşor şi repede. Dacă reflexul nu este format, copilul adoarme greu, ca rezultat durata somnului nu corespunde nor
melor igienice. Cauzele, care împiedică copilul să adoarmă, sînt diverse (gîndurile ce-1 frămîntă, conflictele de la
şcoală sau din familie, vizionarea emisiunilor şi filmelor cu subiect captivant etc.). Procesele de inhibiţie a
sistemului nervos nu sînt în stare să depăşească această excitare a sistemului nervos şi ca urmare apare
insomnia.Nu toţi părinţii insistă ca copiii lor să facă proceduri igienice înainte de culcare (curăţirea dinţilor,
spălarea mînilor, gîtului, feţei, picioarelor). Spălarea picioarelor cu apă de temperatura camerei înainte de culcare
influenţează prielnic asupra sistemului nervos şi contribuie la adormirea rapidă şi uşoară. Este binevenită o
plimbare în aer liber înainte de culcare (timp de 30-40 minute). Aceasta asigură un somn profund şi de durată.
• Cercetările din ultimii ani au arătat, că la 80% din elevi durata
somnului nu corespunde normelor igienice, deficitul fiind de 1-3
ore. Este bine cunoscut efectul negativ al insuficienţei somnului
asupra activităţii sistemului nervos central la copii şi adolescenţi:
apare slăbiciune, cefalee, excitabilitate, scade capacitatea de muncă,
creşte rapid oboseala. Aceste dereglări poartă un caracter reversibil
în cazul stabilirii unui regim corect din punct de vedere igienic.
Insuficienţa somnului şi insomnia însă pot duce la surmenaj.
Stresul a fost denumit "boala secolulului XXI", pentru ca din ce in ce mai multe persoane acuza ca sunt victime ale
stresului, ca s-au confruntat la un moment dat cu aceasta problema sau ca sanatatea le-a fost afectata in mod
iremediabil.
Sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia asupra noastra variaza si ele in functie de persoana.
Principalele simptome fizice ale stresului constau in: palpitatii, ameteli, pierderea apetitului culinar sau, din contra,
accentuarea lui, probleme digestive, dureri de dinti, insomnii, dificultati de respiratie, manifestarea balbaielii sau
inregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsit de articulatiile adecvate, stare accentuata de oboseala, infectii frecvente.
Factorii stresori nu produc direct nici o boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile,
astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. De asemea, contribuie la marirea presiunii arteriale si
favorizeaza aparitia afectiunilor cardio-vasculare. De aceea, este important sa luati masuri impotriva stresului.
Sportul este una dintre cele mai eficiente arme impotriva
stresului. Prin efectuarea de exercitii fizice, in organism este
eliberata endorfina, substanta care atenueaza durerile,
inducand in acelasi timp o stare generala de bine. De
asemenea, miscarea fizica va reda energia, va face sa va simtiti
mai energici, intarindu-va sistemul imunitar.