Adoptarea unui stil de viață

sănătos( alimentație
sănătoasă sport și mișcare)
 Ce înseamnă stil de viață
sănătos
Organizatia Mondială a Sănătății (OMS) definește
sănătatea ca fiind o “stare de bunăstare fizică, mentală și
socială completă și nu doar absența bolii”.
Un stil de viață sănătos este un cumul de aspecte, de
la sănătatea corpului fizic, la cea psihică, emoțională,
spirituală, relațională și financiară.
Nu se poate spune că unul este mai important ca altul, dar
desigur, fără o alimentație sănătoasă și suficiente ore de
somn nu poți face nimic.
Stilul de viață sănătos este definit altfel în ochii fiecărei
persoane. Astfel, fiecare persoană acordă un anumit nivel
de importanță stilului de viață, în funcție de dorințe și nevoi.
Principiile de bază ale unui stil de viață
sănătos

1. Alimentația sănătoasă: O sursă de energie

2. Somnul: Perioada în care organismul se reface
3. Stil de viață activ: Fă mișcare cu regularitate
4. Gestionați stresul zilnic
5. Socializarea: Relațiile puternice fac parte dintr-
un stil de viață sănătos
6. Antrenează-ți mintea ca să o păstrezi “tânără”
7. Igiena
De unde iși ia energia
organismul uman?
ALIMENTE
Care sunt principalele substanțe nutritive
prezente în alimente?
PROTEINELE
GRĂSIMILE
GLUCIDELE
NUTRIENȚII - vitaminele și mineralele
Alimentația sănătoasă: O sursă de energie
Alimentaţia, sursă de energie, este un indicator al unui stil de viaţă
sănătos.
La baza piramidei alimentare sunt cerealele integrale - acestea
sunt produse bogate în fibre, fier și multe din vitaminele
complexului B;
Urmează fructele și legumele, importanța lor este dată de
conținutul în fibre, vitamina C, acid folic, potasiu;
Pe următoarea treaptă avem grupa proteinelor lactate - datorită
conținutului bogat în calciu, potasiu, vitamina D, consumul este
mai crescut în cazul copiilor și adolescenților datorită necesarului
mare din timpul proceselor de creștere accelerată;
Urmează grupa de proteine din carne, pește, ouă, legume uscate,
leguminoase – acestea asigură un aport important de fier și zinc,
pe lângă bogatul conținut în proteine- aminoacizi eșențiali ;
La vârful piramidei se află grăsimile și dulciurile- ele trebuiesc
consumate ocazional, în porții cât mai mici.
 Alimentația sănătoasă: O sursă de energie
 De asemenea, tot la alimentație trebuie menționat și consumul de lichide.

Apa este un element vital în nutriția organismului. Din punct de

vedere al urgenței, nevoia de apă a organismului se situează imediat
după nevoia de oxigen.
 Apa se află în procent de cca 70% în compoziția corpului omenesc.

Apa este “seva vieții pe pământ”. (Leonardo da Vinci)

În categoria lichidelor, intra desigur și băuturile îndulcite, însă dacă vrei să ai

un stil de viață sănătos, apa potabilă este cea mai indicată. Pentru un aport
suplimentar de vitamine și minerale, între mese, te poți orienta și
către ceaiuri neindulcite (sau îndulcite cu miere), apa infuzată cu fructe
sau legume sau sucuri proaspecte de fructe, legume și verdețuri.
Alimentația sănătoasă: O sursă de
energie
O alimentație echilibrată este de fapt cheia unei vieți
sănătoase, adică o alimentație care să nu cuprindă un
exces de zaharuri, deși și acestea într-o doză mai mică
sunt perfect necesare, la care trebuie să se adauge și un
consum de fructe și de legume, dar practic din orice
categorie a nutrienților adica a mineralelor, vitaminelor,
proteinelor, glucidelor și lipidelor.
Astfel că un consum din fiecare categorie a alimentelor
dar cu cumpătare reprezintă cheia unei alimentații
echilibrate, iar o alimentație echilibrată este succesul spre
o viață sănătoasă
Fructele vor constitui prin componenta de citrice un
element esențial în sistemul nostru imunitar, dar vor și
asigura o serie de vitamine.
Alimentația sănătoasă: O sursă de
energie
O dietă variată şi echilibrată, un consum cât mai mare de
alimente neprocesate termic şi de alimente bogate în
fibre, minim de sare, zahăr şi grăsimi sunt câteva din
principiile importante pentru o dietă sănătoasă.
Postul intermitent ajută organismul să se detoxifice
Postul intermitent sau repausul alimentar se referă atât
la cel care se întâmplă natural în timp ce dormim, cât și
la cel făcut conștient în zile în care bei doar lichide, de
la apă, la ceai sau suc proaspăt de fructe, legume și
verdețuri. Ideal, este să se mențină un repaus
alimentar de minim 12 ore, astfel că dacă ai avut
ultima masă la 18:00, masa de dimineață să fie după
ora 7:00.
Somnul este de asemenea, esențial în menținerea sănătății
fizice și psihice. Un somn adânc și odihnitor te ajută să ai un
Somnul: Perioada în care organismul se reface

sistem imunitar mai puternic, mai multă energie, să te

concentrezi mai bine și să iți îmbunătățești memoria și să ai o
stare generală mai bună.
Privarea de somn pe termen lung are efecte negative asupra
sănătății, putând duce la apariția unor boli cronice precum
obezitatea și diabetul zaharat sau a bolilor cardiovasculare.
Asigurarea unui timp de odihnă suficient este esențial pentru
o activitate cerebrală eficientă și pentru o refacere adecvată a
organismului. Un timp de odihnă fiziologic înseamnă o
perioadă de 7-9 ore de somn/noapte (adulți).
De asemenea, trebuie avut în vedere ca orele de somn să
presupună o odihnă adecvată a organismului, adică să nu
existe factori perturbatori ai somnului.
 Insomnia poate nu doar scurta durată de viață, dar
poate cauza o funcționare deficitară a organelor interne și
o serie de disfuncții, cât o înrăutățire per general a calității
vieții care în speță va produce un dezechilibru din ceea ce
se denumește o viață sănătoasă.
Stil de viață activ: Fă mișcare cu
regularitate!
Mișcarea contribuie la menținerea unei
stări de bine, a longevității și a sănătății
generale, acestea fiind benefice atât
pentru fizic cât și pentru psihic – ajută
la controlul greutății corporale, crește
încrederea în sine și voința, menține
sănătatea oaselor, mușchilor și a
articulațiilor, stimulează imunitatea, reduce
oboseala psihică și lista poate continua.
Pe scurt, nu poți avea un stil de viață
sănătos dacă nu faci și mișcare în mod
regulat.
Stil de viata activ: Fă mișcare cu regularitate!
 Fără mişcare nu există sănătate! Nu putem vorbi despre sănătate în
lipsa mişcării fizice. Putem opta pentru orice fel de mişcare:
alergarea în parc, sala de fitness, urcatul scărilor, mersul pe jos cât
mai mult, plimbări sau grădinărit. Oricare sunt binevenite, în
condiţiile în care toate sunt forme de a evita sedentarismul, care
este cauza unor boli cu potenţial letal. Deci, fără mişcare nu există
sănătate. Exerciţiile fizice aduc o serie de beneficii psihologice, dar
şi fizice.
 Este recomandat ca zilnic să se faca un minim de 30 de minute de
mișcare fizică. Acesta reprezintă un minim necesar și nu timpul
benefic de mișcare fizică.
 Mișcarea fizică va preveni afecțiunile cardiace, dar va spori și
capacitatea pulmonara cât și tipul de respirație; mișcarea fizică va
ajuta și în menținerea unei posturi corecte a corpului, fapt pentru
care se va estompa posibilitatea unei patologii ale coloanei
vertebrale.
Antrenează-ți mintea ca să o păstrezi
“tânără”
Nici mintea nu trebuie neglijată când vrei sa adopți un stil de viață
sănătos, cu toate că mulți tindem să ne focusăm pe alimentație și
mișcare, eventual relaxare și atât.
Însă la fel ca orice altceva ce ține de organism, și creierul are de
suferit când nu ne preocupăm de sănătatea noastră. Lipsa
somnului afectează puterea de concentrare, alimentația proastă
poate influența capacitatea de învățare și lista poate continua.
În plus, mintea este un “mușchi” care își pierde din elasticitate dacă
nu este folosit. Caută mereu să înveți ceva nou – ca de exemplu o
limbă străină – să dezvolți un nou hobby, să citești, să rezolvi
puzzle-uri, ori orice altă activitate care iți antrenează capacitatea de
atenție, memoria, atenția distributivă, gândirea critică, etc.
Igiena
 Igiena este obiceiul care se învață încă din copilărie și
debutează cu igiena orală, adică a menține dinții curați, igiena
înseamnă totodată și spălarea corectă și repetată a mâinilor
(ori de câte ori este necesară) pe lângă igiena evidentă a
întregului organism.
 O igienă adecvată reprezintă un principiu de bază dintr-un stil
de viață sănătos, deoarece adesea o igienă precară și în
copilărie este asociată cu Hepatita A (denumită și hepatita
“mâinilor murdare”), dar nu doar atât.
 O igienă precară înseamnă și posibilitatea de infecții multiple
și repetate care vor ataca organismul, o igienă precară
înseamnă și posibilitatea de infecții mai periculoase care vor fi
contactate prin absența acestei igienizări adecvate.
Obezitatea în rândul copiilor
 Obezitatea în rândul copiilor a devenit o problemă din ce în ce mai
mare în societatea de astăzi. Specialiștii susțin ca rata obezității în
lume s-a triplat în ultimii 30 de ani.

În 2013, Ministerul Sănătății a realizat un studiu privind

greutatea copiilor români în vârstă de 8 ani. Rezultatele au arătat
că:
 5% dintre copiii incluși în studiu sunt subnutriți, peste 1% sunt
subnutriți sever;
 26,75% dintre ei suferă de supraponderalitate (inclusiv
obezitate - 11,6% suferă de obezitate);

 Prevalența supraponderalității și obezității este de 31,6% în mediul

urban;
 Prevalența supraponderalității și obezității este de 21,7% în mediul
rural.
Obezitatea în rândul copiilor
Factori de risc:
 Obezitatea la copii este asociată cu mai multe probleme de sănătate decât
fumatul, consumul excesiv de alcool sau sărăcia
 Copiii care devin obezi între 7 și 13 ani riscă să aibă boli de inimă de la
vârstă de 25 ani
 Copiii obezi prezint un risc de două ori mai mare de a muri până la vârsta
de 55 ani decât cei normoponderali
 Probleme articulare precum osteoartrita
 Fracturi osoase frecvente
 Instalarea precoce a pubertății
 Probleme ale aparatului respirator printre care astmul, apneea în somn
sau îngreunarea respirației la efort fizic
 Deficit de fier sau de vitamina D
 Diabetul zaharat
De ce apare obezitatea?
 Dieta, inactivitatea fizică, factorii genetici, factorii de mediu și starea de
sănătate contribuie la apariția obezității în rândul copiilor.

 Obezitatea este o boală care are cauze multiple. Presupune o combinație

de factori genetici, comportamentali, sociali și psihologici. Sedentarismul
este o altă cauză a surplusului de greutate, precum și obiceiurile alimentare
formate în cadrul familiei.

 Organizația Mondială a Sănătății arată că există două cauze principale care

pot explica numărul crescut al persoanelor care suferă de obezitate în lume:
 O tendință globală către consumul de alimente cu un conținut caloric ridicat,
bogate în zahăr și grăsimi, dar sărace în vitamine, minerale și alți nutrienți
sănătoși.
 O tendință globală de scădere a nivelului activității fizice, cauzată de
modalități sedentare de petrecere a timpului liber, urbanizare și
modernizarea transportului în comun.
Concluzie
Stilul de viață este însumarea tuturor obiceiurilor zilnice, iar pentru a
ajunge la un stil de viață sănătos, este nevoie de schimbarea
obiceiurilor. Unele dintre cele mai grave afecțiuni pot fi semnificativ
prevenite, doar printr-un stil de viață sănătos, cu o dietă corectă,
activitate fizică și stare de liniște.
Important de reţinut este că adoptarea unui stil de viaţă sănătos este
un proiect pe termen lung. Rezultatele nu apar peste noapte şi nici
schimbarea nu se face peste noapte. Trebuie stabilite obiective
realiste, multă răbdare şi conştiinţa că fiecare pas contează”.
Practic cuvântul cheie care poate sintetiza toate aspectele
prezentate mai sus, sau care poate concluziona toate principiile ce
trebuiesc abordate pentru o viață sănătoasă se rezumă la un singur
cuvânt: moderația.
Moderația în alimentație, moderația în consumul de orice fel de
substanțe, moderația stresului și managerierea acestuia astfel încât
să nu afecteze prea mult organismul, moderația în consumul de
alcool sau moderația în consumul de cafea, etc.