CURS 5- EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

STILUL DE VIAȚĂ
Stilul de viaţă sănătos este un mod de viaţă de zi cu zi care intensifică şi creşte rezervele
de energie ale organismului, contribuie la menţinerea stării de sănătate, la salvarea sau chiar la
îmbunătăţirea stării de sănătate.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, stilul de viaţă al unei persoane are o influenţă
de 50% asupra sănătăţii sale, în timp ce mediul înconjurător şi factorul ereditar au o însemnătate
de doar 20% pentru sănătatea persoanei, iar medicina are o contribuţie de doar 10% la sănătatea
persoanei.
Stilul de viață definește individul privit ca un întreg, în interacțiune cu mediul său
specific și se exprimă prin interese, opinii, atitudini și diferă de personalitate care reprezintă
modalitatea specific a individului de a gândi, de a simți și de a acționa.
Factorii care pot altera stilul de viață sănătos sunt:
- statutul socio-economic al persoanei. Persoanele sărace dezvoltă în special anumite tipuri
de boli iar persoanele bogate alte tipuri. Exemplu: cancerul de esofag, cel de stomac și de
pancreas sunt mai frecvente la persoanele sărace ele fiind denumite și cancerele sărăciei,
în timp ce cancerul de piele și cel de colon sunt mai frecvente la persoanele bogate ele
fiind denumite și cancere ale bogăției.
- cultura și rasa cărora le aparține persoana. De exemplu rata mortalității datorită bolilor
cardiovasculare este în Rusia de patru ori mai mare decât în SUA.
- nivelul de educație a persoanei.
- genul persoanei- există diferențe semnificative între fete/femei și băieți/bărbați în
incidența unor boli.

Factorii unui stil de viaţă sănătos

Factori Efectul pozitiv asupra sănătății Efectul negativ asupra sănătății
Obiceiuri, atitudini Promovarea activă a unui stil de viață Nu este promovat un stil de viață
sănătos sănătos
Aptitudini Formarea unui stil de viață sănătos prin Formarea unui stil de viață greșit
organizarea unor activități de
promovare a sănătății
Un exemplu Un exemplu de stil de viață sănătos Exemple negative oferite de părinți
oferit de părinți și rude sau rude
Percepția asupra Înțelege ce amenințări există asupra Nu acordă o atenție sporită sănătății
bolii sănătății sale sale
Motivație Înţelegerea beneficiilor unui stil de viaţă Cunoştinţe insuficiente
sănătos
Norme sociale pozitive Norme sociale negative

Motivaţia individuală Teama de schimbare

Cunoștințe Informaţii suficiente Cunoştinţe insuficiente

1
 Elementele stilului de viaţă sănătos, relaţia dintre acestea şi impactul asupra stilului
de viaţă sănătos
Stilul de viaţă sănătos este un concept multivariat care include următoarele elemente :
1. alimentaţia;
2. alăptatul la sân;
3. activitatea fizică / inactivitatea;
4. consumul / nonconsumul de tutun;
5. consumul / nonconsumul de alcool şi alte substanţe psiho-active;
6. folosirea medicamentelor;
7. starea de muncă şi starea de veghe (somn);
8. comportamentul sexual;
9. stresul şi capacitatea de a face faţă acestuia;
10. obiceiurile de igienă;
11. controale preventive ale stării de sănătate;
12.orice comportament care ne poate afecta sănătatea (ex: felul în care conducem maşina,
punerea centurei de siguranţă, participarea la diverse conflicte, expunerea prelungită la soare sau
la solar, promovarea sportului şi a activităţii fizice benefice pentru sănătate, consumul de apă).
1. Există o relaţie directă între regimul alimentar şi controlul greutăţii. Există cinci
consecinţe fireşti ale unui regim alimentar sănătos, consecinţe referitoare la:
a. Controlul greutăţii. O alimentaţie echilibrată ajută la păstrarea nivelul de energie
ridicat. Pentru a profita din plin de o dietă sănătoasă trebuie să se consume o varietate de
mâncăruri din grupele alimentare de bază: fructe, legume, cereale, proteine şi lactate. Trebuie să
se opteze pentru un echilibru între nutrienţi, calorii și porţii mai mici, dar mai dese, alegând
alimentele cele mai bogate în nutrienți disponibile.
b. Creşterea şi dezvoltarea. Creşterea şi dezvoltarea normală a copilului se bazează pe o
nutriţie adecvată, pe o dietă corespunzătoare. Copiii care primesc o hrană adecvată tind să fie
mai energici şi mai jucăuşi şi obţin rezultate mai bune la teste.
c. Antiîmbătrânirea. O hrană sănătoasă poate duce la creşterea speranţei de viaţă. Unele
substanţe, dintre care multe sunt antioxidante, pot stopa inflamaţiile şi pot inhiba câteva dintre
modificările degenerative asociate cu îmbătrânirea.
d. Întărirea sistemului imunitar prin consumul de macronutrienţi: proteine, carbohidraţi şi
grăsimi, cât şi de micronutrienţi: vitamine şi minerale, care sunt furnizate printr-o alimentație
sănătoasă. Prin realizarea procesului de regenerare celulară şi printr-o alimentaţie adecvată,
putem să fim mai rezistenți la infecţii.
e. Starea de spirit. O hrană sănătoasă se reflectă şi printr-o stare de spirit mult mai bună.
2. Alăptatul la sân oferă protecţie împotriva creşterii excesive în greutate în copilărie şi
în adolescenţă, deci rămâne o metodă eficientă şi rezonabilă prin care riscul copiilor de a deveni
obezi este redus considerabil.
3. Exerciţiile fizice regulate sunt esenţiale pentru o viaţă sănătoasă. Oamenii care
prezintă factori de risc precum obezitatea ar putea să obţină nişte beneficii cu adevărat deosebite
prin desfăşurarea unei activităţi fizice). Practicarea exerciţiilor fizice regulate este unul dintre
cele mai importante lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-şi păstra starea de sănătate.
Activitatea fizică regulată ajută să ne păstrăm agere abilităţile de a gândi, de a învăţa, de a judeca
şi pe măsură ce înaintăm în vârstă. Poate, de asemenea, reduce riscul depresiei şi ne poate ajuta
să dormim mai bine. Cercetările au arătat că exerciţiile de gimnastică aerobică sau o combinaţie

2
între aerobic şi exerciţii fizice pentru întărirea muşchilor de 3 până la 5 ori pe săptămână pentru o
durată de 30 - 60 de minute pot avea efecte benefice pentru sănătatea mentală. Unele dovezi
ştiinţifice au evidenţiat că activitatea fizică moderată poate avea aceeaşi acţiune binefăcătoare.
Corpul uman nu e făcut pentru a sta toată viaţa. Este făcut pentru a se plimba, pentru a alerga,
pentru a dansa – activităţi fizice într-un spaţiu real. Corpul ar trebui să se mişte în voie, liber, în
natură, în spaţii deschise. Acesta este făcut pentru a fi puternic, pentru a fi flexibil, pentru a se
întinde, pentru a se îndoi şi pentru a se roti. Pasivitatea fizică, lipsa de mişcare, reprezintă o
crimă împotriva propriului corp. Oamenii devin în mare parte prizonieri în propriul corp, îşi
privează muşchii, tendoanele şi ligamentele de mişcările pe care trebuie să le facă şi îşi privează
plămânii de o bună aerisire. Metabolismul nu poate funcţiona în mod corect dacă nu se face
mişcare. Întregul organism se degenerează treptat, devenind mai slăbit şi mai înţepenit, mai rigid,
odată cu vârsta. Această situaţie conduce la dureri extrem de mari şi de diferite tipuri de
dizabilităţi.
4. Consumul de tutun şi stilul de viaţă sănătos sunt incompatible. Bolile netransmisibile
precum bolile cardiovasculare ischemice, cancerele, diabetul şi bolile respiratorii cronice sunt
principalele cauze de deces la nivel global şi sunt asociate cu fumatul. Datele disponibile ale
OMS demonstrează că 38 de millioane de oameni mor în fiecare an de boli netransmisibile, iar
aproximativ 85% dintre decesele cauzate de bolile netransmisibile survin în ţările cu venituri
mici şi venituri medii.
Situaţia în care nefumătorii sunt expuşi fumului care conţine nicotină, plus alte toxine şi
chimicale emise de fumători se numeşte fumat pasiv sau expunerea la fumul ,,de mâna a doua”.
5. Efectele alcoolului asupra sănătăţii sunt destul de complexe. Alcoolul este cel mai
popular drog din lume din categoria drogurilor uşoare. Acesta poate avea impact foarte puternic
asupra stării de spirit şi a stării mentale. Pe de altă parte, alcoolul în cantităţi moderate poate avea
o acţiune benefică asupra sănătăţii. Cu toate acestea, creează dependenţă şi devine foarte toxic
atunci când este consumat în cantităţi exagerate. Alcoolul poate reduce conştiinţa de sine şi
timiditatea, şi astfel este mult mai uşor pentru oameni să acţioneze fără inhibiţii. În acelaşi timp,
poate afecta judecata şi poate determina oamenii să facă lucruri pe care vor sfârşi prin a le vor
regreta. Abuzul cronic de alcool poate avea efecte dăunătoare severe asupra corpului şi a
creierului, sporind riscul de apariţie a bolilor. Totuşi, unele băuturi alcoolice sunt mai bune decât
altele. Vinul roşu este, probabil, cea mai sănătoasă băutură alcoolică, datorită concentraţiei sale
crescute de antioxidanţi. Alcoolul poate avea consecinţe multiple, precum: inhibiţii reduse;
vorbirea greoaie şi incoerentă; afectarea motorize; confuzie; probleme de memorie; probleme de
concentrare; coma; probleme de respiraţie; moarte; accidente de maşină şi alte tipuri de
accidente; comportament de tip riscant; comportament violent; suicid şi omucidere.
6. Orice medicament este un triunghi cu trei feţe, fiecare dintre acestea reprezentând
vindecarea pe care o poate aduce, pericolele pe care le poate produce şi consecinţele economice
pe care le au aceste aspecte. Un sedativ este un medicament folosit pentru a diagnostica, pentru a
vindeca, a trata, sau pentru a preveni boala. Este mult mai uşor şi la îndemână pentru pacienţi să
apeleze la un medicament decât să îşi schimbe stilul de viaţă.
Problema cu sedativele farmaceutice precum opioidele şi multe alte analgezice este că
acestea creează dependenţă. Analgezicele opioide pot produce o stare de bine şi de plăcere
pentru că aceste droguri afectează regiuni ale creierului care ţin de recompensă. Persoanele care
abuzează de opioide pot căuta să îşi intensifice trăirile luând aceste medicamente în alte
modalităţi decât cele care le-au fost prescrise. Folosirea antibioticelor în orice moment şi în orice

3
situaţie creează o presiune biologică pe bacteriile care favorizează apariţia rezistenţei.
Antibioticele ar trebui să fie folosite doar atunci când sunt necesare pentru a preveni sau a trata o
afecţiune. Utilizarea necorespunzătoare a acestora duce în mod inutil, la apariţia rezistenţei la
antibiotic.
7. Starea de muncă şi starea de odihnă (somn) sunt de asemenea importante pentru o
viaţă sănătoasă. Un somn insuficient ne face să fim obosiţi în timpul zilei. Dar ceasul biologic ne
afectează şi dispoziţia, concentrarea, vigilenţa mentală, starea de foame şi funcţia cardiacă.
Perturbarea ciclului natural al organismului este cauza multor probleme. Studiile au demonstrat
că accidentele de circulaţie şi accidentele la locul de muncă sunt mult mai frecvente atunci când
pierdem o oră de somn. Pacienţii bolnavi de inimă sunt mai expuşi riscului de infarct miocardic
în săptămâna următoare trecerii la ora de vară. Mult mai semnificativ este, însă, faptul că ştiinţa
continuă să descopere anumite conexiuni între un ceas biologic perturbat şi afecţiunile cardiace
cronice, de la diabet și boli de inimă până la tulburările cognitive. S-a descoperit că aceleași gene
şi factorii biologici care ne guvernează ceasul biologic sunt și ele implicate în felul în care
funcționează organismul nostrum. Începem să înţelegem mai multe despre modul în care ceasul
biologic ajută la funcţionarea celorlate sisteme şi ne influenţează starea generală de sănătate. De
fapt, menţinerea ciclului diurn al organismului pe linia de plutire ar putea fi unul dintre cele mai
bune lucruri pe care le putem face pentru sănătate.
8. Comportamentul sexual ne afectează sănătatea. Sănătatea sexuală este definită de
OMS astfel:
 Plăcerea relaţiei sexuale fără exploatare, opresiune sau abuz;
 Sarcina şi naşterea sigure, precum şi evitarea unor sarcini neplanificate;
 Absenţa şi evitarea evitarea infecţiilor transmise pe cale sexuală, inclusiv HIV.
Comportamentul sexual nesănătos poate duce la abaterea de la oricare dintre aceste trei aspecte.
Cercetările sprijină concluzia că o concentrare exhaustivă a resurselor asupra oamenilor tineri şi
a celor necăsătoriţi are drept consecinţă nedepistarea unui număr foarte mare de persoane expuse
la un risc crescut de AIDS/HIV. Relaţiile dintre indicatorii pentru un stil de viaţă sănătos şi
comportamentul sexual par să fie un factor de luat în seamă în dezvoltarea unor strategii de
intervenţie şi de prevenire legate de AIDS/HIV.
9. Fiecare dintre noi se confruntă cu stresul. Şi, aşa cum stresul apare în multe domenii
ale vieţii, un control eficient al acestuia vine din combaterea sa pe mai multe fronturi. Modul
esenţial prin care ne putem elibera de stres îl constituie păstrarea unor obiceiuri pentru o viaţă
sănătoasă. Menţinerea unui stil de viaţă echilibrat şi sănătos este importantă din mai multe
motive:
 Obiceiurile deprinse într-un stil de viaţă sănătos pot ajuta să inversezi răspunsul pe care
organismul îl dă în mod obişnuit la stres, permiţându-se evitarea sau chiar să anularea efectelor
negative ale stresului cronic.
 Aceste obiceiuri sănătoase pot aduce beneficii suplimentare, precum accelerarea endorfinei,
o eliberare de frustrare sau creşterea longevităţii.
10. Obiceiurile de igienă personală sunt esenţiale pentru promovarea unei stări bune de
sănătate. Obiceiurile de igienă personală precum spălatul pe mâini, periatul dinţilor şi folosirea
aţei dentare vor feri de bacterii, de viruşi şi de boli. Beneficiile acestor obiceiuri nu sunt doar de
natură fizică, ci şi mentală.
11. Analizele și examinările medicale periodice pot ajuta la identificarea existenţei unor
probleme înainte ca ele să se declanşeze. Acestea ajută la identificarea precoce a unor probleme,
4
când şansele la tratament şi la vindecare sunt mai bune. Având acces la cele mai bune servicii de
sănătate, la screeninguri și la tratamente, se pot lua o serie de măsuri importante, care sporesc
semnificativ șansele de a avea o viaţă îndelungată şi mai sănătoasă. Vârsta, sănătatea şi istoricul
familial, alegerile în viață şi alţi factori importanţi afectează modul în care și cât de des este
nevoie de asistență medicală.
Caracteristicile stilului de viață
Conform metodei VALS (realizată de Stanford Research Institute's Values and
Lifestyles) au rezultat 9 grupe distincte din punct de vedere al stilului de viață (chestionarul a
cuprins 800 de întrebări la care au răspuns 2713 subiecți). Aceste grupe sunt:
1. supraviețuitorii (4%)- persoane dezavantajate ce au tendința de a fi depresive sau retrase;
2. luptătorii (7%)- încearcă din răsputeri să scape de sărăcie;
3. atașații (33%)- persoane obișnuite, conservatoare și nostalgice;
4. emulii (10%)- persoane ambițioase și au conștiința statutului social;
5. realizatorii (23%)- lucrează în cadrul sistemului, sunt liderii națiunii și au un trai bun;
6. ,,eu însumi" (5%)- tineri și preocupați de propria persoană;
7. experimentaliștii (7%)- persoane care doresc să experimenteze direct toate aspectele vieții
și au o viață interioară foarte bogată;
8. conștienții sociali (9%)- doresc să îmbunătățească societatea și condițiile de viață având
un pronunțat simț al responsabilității sociale;
9. integrații (2%)- persoanele care au atins maturitatea psihologică și au reușit să îmbine
normele interioare cu cele exterioare.
Se presupune că pentru a ajunge la ultimul model oamenii au stiluri de viață diferite iar cei
care reușesc să ajungă în grupul integraților sunt puțini și trec mai întâi prin etape marcate de
nevoi, cum este cazul supraviețuitorilor și al luptătorilor, etape în care sunt orientați spre exterior
și etape când sunt orientați spre interior.
În Marea Britanie, pe baza metodei VALS au fost identificate următoarele stiluri de viață:
1. cei motivați de nevoi de securitate care se împart în:
a. cei motivați de nevoi de apartenență - oamenii cu convingeri sigure, atașați de biserică, de
valorile tradiționale ale familiei și de patriotism. Sunt refractari la schimbare.
b. cei motivați de valori de supraviețuire - oamenii care se luptă pentru a-și asigura un trai
decent, acceptă autoritatea și munca grea. Au conștiința puternică de clasă.
c. cei fără țeluri semnificative - unde există tinerii fără profesie a căror preocupare este
obținerea de profituri rapide și bătrânii care-și duc traiul de pe o zi pe alta.
2. cei orientați către societate - reprezentați de oamenii interesați de posesiuni materiale, își
formează convingerile prin intermediul unor grupuri de referință (prieteni, rude).
3. cei orientați către sine, motivați de nevoia de actualizare pot f:
a. cei implicați din punct de vedere social- grupuri motivate de idealuri de cinste și alte
valori autentice, promotorii unei vieți sociale de calitate;
b. cei înclinați către experiment- materialiști, tehnocrați, individualiști, interesați de nou;
c. liber - cugetătorii- motivați de convingeri proprii, capabili de autorealizare. Sunt toleranți,
au viziune socială de ansamblu, caută soluții la problemele globale ale societății.
O firmă din Chicago prin metoda chestionarului pe baza tehnicii AIO (activități, interese,
opinii), a identificat 5 stiluri de viață, masculine:
1. BEN- omul de afaceri;
2. SCOTT- profesionistul de succes;

5
 3. DALE- familistul devotat;,
4. FRED- muncitorul frustrat;
5. HERMAN- pensionarul casnic.
Agenția de cercetare RISC din Paris studiind stilul de viață din 12 țări europene și în SUA,
Canada și Japonia a identificat următoarele stiluri de viață:
1. Tradiționalistul- persoană influiențată de cultură, de situația economico-socială a propriei
țări și de tradițiile acesteia.
2. Omul legat de casă- persoana atașată profund de copilărie și de originea sa; este mai puțin
preocupat de siguranța material. El încearcă să lege relații călduroase cu ceilalți și simte
nevoia de a se atașa de mediul social, respingând violența în societate.
3. Relaționalistul- persoana poate face ușor față situațiilor neprevăzute, răsplata financiară
nu este importantă când vine vorba despre realizarea personală. Una dinre convingerile
acestei persoane este faptul că știința și tehnologia este rezolvarea tuturor provocărilor cu
care se confuntă umanitatea.
4. Iubitorul de plăceri- persoane pentru care experiențele senzuale și emoționale sunt cele
mai importante. Preferă să facă parte din grupuri ce nu sunt structurate ierarhic și în care
nu există lideri sau procese formale de luare a deciziilor.
5. Luptătorul dorește să își realizeze singur viața.
6. Cel care stabilește tendința-preferă spontaneitatea în schimbul procedurilor formale și nu
simte nevoia să își demonstreze abilitățile. Este mai individualist decât luptătorul și
preferă structurile sociale neierarhizate.

TEMĂ:
1. Ce este stilul de viață?
2. Enumerați factorii care pot altera stilul de viață sănătos.
3. Enumerați elementele care pot influența stilul de viață.
4. Enumerați metodele de cercetare a caracteristicilelor stilului de viață și descrieți la alegere o
metodă.