Rolul Asistentei medicale in promovarea unui stil de viata sanatos

* Obiectivul Asistentei medicale este acela de a-i oferi informatii necesare si utile,
pacientului pentru a avea un stil de viata cat mai sanatos!

Cât dormim, cât mâncăm şi cât facem mişcare?

Modul de viaţă ne influenţează direct sănătatea. Astfel, abordarea unui stil de

viaţă sănătos ar fi primul pas pentru sănătatea noastră. Însă conceptul de „stil de viaţă
sănătos” este unul complex şi necesită o concentrare a eforturilor noastre asupra
depăşirii unor obiceiuri dăunătoare.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), sănătatea este starea deplinei
bunăstări fizice, spirituale şi sociale, nu numai lipsa bolilor sau a defectelor fizice.

Un stil de viaţă sănătos reprezintă alegerile şi acţiunile pe care le facem zilnic astfel încât să
scădem riscul de boli cronice şi deces prematur. Nu putem preveni aparţia tuturor bolilor, însă
boli responsabile de cele mai frecvente cauze de deces în lume pot fi prevenite printr-un stil de
viaţă sănătos. Cu toate acestea, sănătatea nu se referă doar la prevenţia bolilor ci şi la
bunăstarea fizică, mentală şi socială. Astfel, un stil de viaţă sănătos vizează mai multe aspecte
ale vieţii noastre de zi cu zi.

1. Urmaţi o alimentaţia sănătoasă

Alimentaţia, sursă de energie, este alt indicator al unui stil de viaţă sănătos.

1
 Pentru a asigura o alimentaţie corespunzătoare unui stil de viaţă sănătos, Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă:

- Creşterea consumului de alimente de provenienţă vegetală, mai degrabă decât cele de origine
animală.

- Consumul zilnic de pâine, cereale, paste şi orez provenite din cereale integrale.

- Consumul unei varietăţi de legume şi fructe, de preferinţă proaspete, de câteva ori pe zi (cel
puţin 400g pe zi).

- Menţinerea unei greutăţi corporale între limitele recomandate ţinând cont de indicele de masă
corporală (IMC). Acesta aflându-se în limite normale între 18,5 şi 25 kg/m2. Pe baza înălţimii şi
greutăţii, oamenii îşi pot verifica IMC-ul, formula de calcul fiind: greutatea (kg)/înălţimea 2 (m)

- Controlul ingestiei de grăsimi şi înlocuirea grăsimilor nesănătoase (slănină, untură, unt,

margarină, ulei de palmier sau de cocos) cu grăsimi sănătoase (nuci, migdale, fistic, ulei vegetal).

- Înlocuirea cărnii grase şi a produselor care conţin acest tip de carne cu fasole, legume, linte,
peşte, carne de pasăre sau carne slabă.

- Utilizarea laptelui şi a produselor lactate (kefir, lapte acru, iaurt şi brânză) care în mod natural
au un conţinut redus de grăsimi şi sare.

- Alegerea alimentelor cu conţinut scăzut de zahăr şi limitarea băuturilor dulci şi a dulciurilor.

- Reducerea aportului de sare din alimentaţie la sub o linguriţă (5g) pe zi, incluzând sarea din
pâine şi produsele alimentare procesate.

- Pregătirea alimentelor se va face într-un mod sigur şi igienic. Fierberea, înăbuşirea şi pregătirea
alimentelor la cuptor sunt modalităţi de preparare a alimentelor preferate deoarece reduc
cantitatea de ulei adăugat.

2
- Promovarea alăptării exclusive la sân până la 6 luni şi introducerea unor alimente
complementare sigure şi adecvate de la vârsta de aproximativ 6 luni. Promovarea continuării
alăptării în primii 2 ani de viaţă.

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Harvard, la baza piramidei alimentaţiei se

află legumele, fructele, cerealele integrale (orez brun, paste din făină integrală, secară,
orez etc), uleiurile sănătoase. Acestea sunt o bună sursă de energie, de aceea nu trebuie
să lipsească din hrana noastră zilnică. În a doua parte a piramidei, se află carnea de
peşte, de pasăre, ouăle, nucile, seminţele. Una-două porţii de lactate vor contribui la
necesarul de calciu zilnic. În vârful piramidei, cercetătorii au pus alimentele pe care
trebuie să le consumăm rar: carne roşie, unt, cereale, pâine şi paste din făină albă,
cartofi, băuturi şi dulciuri pe bază de zahar. Nutriţioniştii recoandă consumarea
alimentelor din toate categoriile de produse, dar în cantităţi mici şi la ore bine stabilite,
în funcţie de programul fiecărei personae.
Greşeli frecvente în alimentaţie Cele mai grave greşeli în ceea ce priveşte stilul de
viaţă sănătos sunt cele alimentare. Întâi, alimentele pe care le alegem pentru a le
consuma, dar la fel de importantă este combinarea lor. O dietă variată şi echilibrată, un
consum cât mai mare de alimente neprocesate termic şi de alimente bogate în fibre,
minim de sare, zahăr şi grăsimi sunt câteva din principiile importante pentru o dietă
sănătoasă. În afară de asta, mai există şi alte modalităţi de a avea o nutriţie sănătoasă,

2. Efectuaţi activitate fizică zilnic

Fără mişcare nu există sănătate!

Nu putem vorbi despre sănătate în lipsa mişcării fizice. Putem opta pentru orice fel de
mişcare: alergarea în parc, sala de fitness, urcatul scărilor, mersul pe jos cât mai mult,
plimbări sau grădinărit. Oricare sunt binevenite, în condiţiile în care toate sunt forme de a
evita sedentarismul, care este cauza unor boli cu potenţial letal. Deci, fără mişcare nu există
sănătate. Exerciţiile fizice aduc o serie de beneficii psihologice, dar şi fizice.

3
 Lipsa activităţii fizice este un factor de risc semnificativ pentru diverse boli grave, cum ar
fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, diabetul zaharat şi cancerul. Adulţii trebuie
să efectueze cel puţin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată (mers pe jos în
ritm alert, dans de societate, aerobic în bazin, mers cu bicicleta cu viteza < 16km/ora) de-a lungul
săptămânii sau cel puţin 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână (mers pe jos de
tip maraton, înot, grădinărit intens, tenis, sărit coarda).

3. Renunţaţi la fumat

Fumatul este interzis cu desăvârşire când ne gândim la un stil de viaţă sănătos.

Cercetătorii au identificat în fumul de ţigară peste 4.000 de substanţe. Printre acestea
există substanţe active farmacologic, antigenice, citotoxice, mutagene şi carcinogene”.

4
 Evitarea oricărei forme de tutun (ţigări simple sau electronice, fumat activ sau pasiv) sau
luarea măsurilor necesare pentru abandonarea fumatului sunt printre cele mai sigure căi de
evitare a multor boli şi drumul către o sănătate bună. Aşadar, există beneficii imediate şi pe
termen lung în privinţa sănătăţii după renunţare la tutun, incluzând scăderea tensiunii arteriale.

3. Limitaţi consumul de alcool

De asemenea, pentru o bună sănătate, este nevoie de moderaţie în ce priveşte consuul de

alcool şi renunţara la fumat în cel mai scurt timp. ”Nutriţioniştii spun că un singur mililitru
de alcool are şapte kilocalorii. Tot ei spun că bărbaţii nu ar trebui să consume zilnic mai mult
de 3-4 unităţi de alcool, iar femeile 2-3 (o unitate de alcool reprezentând 10 ml de alcool
pur).

În cazul femeilor este permis un consum de maxim 7 porţii de alcool/săptămână, iar pentru
bărbaţi de 14 porţii/ săptămână în cadrul unui consum moderat de alcool. O porţie este
reprezentată de 120 ml de vin sau 350 ml de bere sau 45 ml de tărie. Creşterea consumului de
alcool peste aceste valori se consideră un consum crescut de alcool care atrage după sine riscul
dezvoltării unor afecţiuni grave.

5
5. Somnul

Somnul, o componentă importantă pentru sănătate „Orele de somn, de exemplu

au o importanţă majoră pentru sănătatea noastră. Astfel, în funcţie de organismul
fiecăruia, între 6 şi 8 ore de somn pe noapte sunt suficiente pentru ca dimineaţa să ne
simţim odihniţi”De asemenea, cel mai bun interval pentru orele de somn este între
22.30 şi 06.30, însă orele de somn pierdute nu pot fi recuperate din ele din timpul zilei.
În lipsa orelor suficiente de somn, organismul nu va rezista stresului din ziua
următoare, iar efectele nu vor întârzia să apară. Pe termen lung, lipsa odihnei poate
duce la apariţia unor boli foarte grave.

Durata somnului variază în funcţie de vârstă, însă pentru adulţi, 7-8 ore de somn pe noapte
sunt necesare pentru menţinerea unei stări de sănătate fizică şi psihică. Reducerea sau creşterea
duratei somnului înafara acestei durate a somnului se asociază cu creşterea riscului de boli
cronice precum obezitatea şi diabetul zaharat.

6. Reduceţi stresul psiho-social

Reducerea nivelului de stres perceput este o măsură esenţială pentru păstrarea unui stil de
viaţă sănătos. De asemenea, managementul depresiei, anxietăţii şi a discriminării sociale
influenţează calitatea vieţii şi reprezintă aspecte importante ale unui stil de viaţă sănătos.

7. Fiţi complianţi la actul medical

Respectarea recomandărilor medicale în ceee ce priveşte tratamentul medicamentos, vizitele

medicale şi monitorizarea individuală de către pacient a unor parametri (tensiune arterială,
greutate, glicemie, efecte adverse/ beneficii medicamentoase) sunt măsuri de complianţă la actul

6
medical şi reprezintă o componentă la fel de importantă ca celelalte componente ale stilului de
viaţă.

De asemenea, OMS a adăugat recent câteva componente noi ale unui stil de viaţă sănătos, şi
anume: vaccinarea, vizite medicale periodice, purtarea centurii de siguranţă sau a căştii de
protecţie, conducerea în condiţii de siguranţă şi adoptarea unor măsuri de igienă corporală
corespunzătoare.

„Important de reţinut este că adoptarea unui stil de viaţă sănătos este un proiect
pe termen lung. Rezultate nu apar peste noapte şi nici schimbarea nu se face peste
noapte. Trebuie stabilite obiective realiste, multă răbdare şi conştiinţa că fiecare pas
contează”.

7
8
9