Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Facultatea de Litere

Stilul de viață
Consiliere Educațională - Adriana Băban

Studente:
Berari Alexandra Diana
Măciucă Olga Maria
 Cuprins
I. Stil de viață sanogen și stil de viață patogen - Chestionar
I.1. Factori comportamentali de risc
II. Rolul programelor de prevenție
II.1. Obiectivele educaţiei pentru sănătate
II.2. Formarea stilului de viaţă sănătos
II.3. Teoria autoeficacității
II.4. Funcții comportamentale de risc
III. Fumatul și dependența de nicotină
III.1. Fumatul și influența grupului
III.2. Convingeri eronate ale adolescenților despre fumat
III.3. Prevenția fumatului activ și pasiv
IV. Alcoolul și dependența de alcool
IV.1. Efectele alcoolului
IV.2. Prevenția consumului de alcool
V. Drogurile și dependența de droguri
V.1. Convingeri eronate ale adolescenților despre droguri
V.2. Comportamente indirecte
V.3. Prevenția consumului de droguri
VI. Concluzii
I. a. Stil de viață sanogen și stil de viață patogen
Stil de viață patogen Stil de viață sanogen
•comportamente de risc pentru starea de •promovarea şi menţinerea sănătăţii
sănătate •prevenirea îmbolnăvirilor

Imag.1. Stil sanogen- patogen

 I. b. Stil de viață sanogen și stil de viață patogen

Comportamente sănătoase Comportamente de risc

•Exercițiu fizic (practicat de minim 3 ori pe •Sedentarism

săptămână)
•Alimentație nesănătoasă
•Alimentație sănătoasă
•Fumat, consum de alcool, droguri
•Echilibru somn-veghe
•Lipsa echilibrului somn-veghe
•Comportament sexual protejat
•Comprtament sexual neprotejat
•Comportament preventiv (vizite medicale
•Neutilizarea centurii de siguranță, a
regulate, utilizarea centurii de siguranță,
echipamentlor de protecție, a cremelor de
utilizarea cremelor de protecție solară,
protecție solară
utilizarea echipamentelor de protecție)
•Nerespectarea unui program de controale
medicale perioadice
 Chestionar
Alimentația
b) 3 mese principale
c) 2 gustări
d) 2/3 ori pe săptămână
e) Zilnic - cinci porţii de legume, fructe sau suc de fructe

Somn
a) 7-8h de somn

Alte comportamente
e) 2/3 ori pe zi- spălare pe dinți
b) Auto-examinare pentru depistarea nodulilor - O dată pe lună
c) Testul Papa Nicolau
- O dată la 2 ani pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 22 și 30 de ani
- Anual pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 31 și 64 de ani
 I.1. Factori comportamentali de risc

Factorii de risc sunt în strânsă legătură cu principalele cauze de deces:

 Fumatul – în tulburările cardiovasculare și afecțiuni pulmonare/cancer

 Sedentarismul - în tulburările cardiovasculare și accidentele vasculare
cerebrale
 Alimentația necorespunzătoare - în tulburările cardiovasculare , cancer,
AVC
 Stresul - în tulburările cardiovasculare ,accidente
 Consumul de alcool/droguri – în cancer, accidente
 I.1. Factori comportamentali de risc

• Bolile cardiovasculare au cauzat 667,8 decese la 100.000 de locuitori în

România, comparativ cu doar 257,8 decese la 100.000 de locuitori în
Uniunea Europeană în 1999

• 24 din 1000 de decese la bărbaţi şi 2,3 din 1000 de decese la femei sunt
atribuite afecţiunilor cauzate de tutun

• În 2001, 17.729 de femei şi 25.021 de bărbaţi au murit de cancer(Anuarul

Naţional de Statistică, 2002)

• Pentru tineri (15- 34 ani), accidentele rutiere constituie prima cauză a

morţii la bărbaţi şi a doua la femei
II. Rolul programelor de prevenție

Prevenția terțiară Familie, școală

Prevenția secundară Școală

Prevenția primară Proiecte de

voluntariat, școală
II.1. Obiectivele educaţiei pentru sănătate
Informaţii despre
comportamentele
de risc şi cele de
protecție

Facilitarea promovării
şi menţinerii unui nivel Formarea atitudinilor
optim al sănătăţii de acceptare a
fizice, sociale, comportamentelor
emoţionale, cognitive protective
şi spirituale

Practicarea de
Promovarea în comunitate comportomante de
şi mass-media a unui stil de promovare și menținere
viaţă sănătos a sănătății
Întărirea
comportamentelor
sănătoase şi
scăderea
frecvenţei
comportamentelor
de risc
 II.2. Formarea stilului de viaţă sănătos

• Conform modelului convingerilor despre sănătate (HBM), un anumit

comportament al individului are la bază două componente:

Percepția amenințării
Costurile și beneficiile
bolii/comportamentului de
comportamentului
risc

Formarea unui comportament

 II.2. Formarea stilului de viaţă sănătos

• Percepția generală asupra valorii sănătății

• Convingerile privind vulnerabilitatea la o anumită boală
• Convingerile despre amenințarea bolilor și consecințele acestora

Variabile
demografice

Percepția Variabile
amenințării psihosociale

Variabile
structurale
 II.3. Teoria autoeficacității

Teoria autoeficacității = convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi

mobiliza resursele cognitive şi motivaţionale necesare adoptării unor
comportamente. (Bandura 1982)

Teoria autoeficacității este influențată de:

1) perceperea succeselor şi eşecurilor din performanţele anterioare
2) observarea comportamentelor celorlalţi
3) feedback-ul din partea celorlalţi
4) starea noastră fiziologică
 II.4. Funcții comportamentale de risc
pentru tineri
• Exprimarea opoziției față de adulți și normele sociale
• Modalitate de identificare cu grupul
• Un semn de maturitate prin adoptarea unor comportamente adulte
• Mecanism de coping
• Funcție de recreere/amuzament

Imag.2
 II.4. Funcții comportamentale de risc
pentru tineri
 Dependența de substanțe:
• Nicotină
• Alcool
• Droguri
• Medicamente (ex. tranchilizante, somnifere)

 Alte tipuri de dependență:

• Internet
• Jocuri de noroc
• Relații interpersonale nesănătoase
 II.4. Funcții comportamentale de risc
pentru tineri

Etapele consumului de substanțe sunt:

Dependența
Consumul
devenit
Consumul preocupare
regulat
Consumul
experimental
 III. Fumatul și dependența de nicotină
o 95% dintre fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 20 de ani
o Peste 15% dintre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani fumează
regulat şi se consideră fumători

Imag.3.
III. Fumatul și dependența de nicotină
 III.1. Fumatul şi influenţa grupului

• Fumatul este un comportament care se manifestă mai ales în situații

sociale. având rolul unui cod semiotic
– Concordanța comportamentală a membrilor grupului
– Imaginea fumătorului (industria tutunului)

• Obiectivul principal al campaniilor anti-fumat este de a pune în evidență

valoarea unui stil de viață sănătos, care are la bază norme importante
pentru tineri:
– Atractivitatea fizică
– Sociabilitatea
– Persuasiunea
 III.2. Convingeri eronate ale adolescenţilor
despre fumat

Adevărat sau Fals?

1. Fumatul te relaxează.
2. Unele adolescente fumează pentru a preveni îngrășarea.
3. Majoritatea tinerilor pot să se lase ușor de fumat.
4. Fumatul unor țigări mai “ușoare” este o modalitate de a renunța la fumat.
5. Nicotina este un drog.
6. O supradoză datorată fumatului poate fi mortală.
7. Persoanele care stau în locuri unde se fumează prezintă la fel de multe riscuri
de sănătate ca și persoanele fumătoare.
8. Fumatul previne consumul de alcool și droguri.
 III.2. Convingeri eronate ale adolescenţilor
despre fumat
1. Fumatul te relaxează. Fals
2. Unele adolescente fumează pentru a preveni îngrășarea. Adevărat
3. Majoritatea tinerilor pot să se lase ușor de fumat. Fals
4. Fumatul unor țigări mai “ușoare” este o modalitate de a renunța la
fumat. Fals
5. Nicotina este un drog. Adevărat
6. O supradoză datorată fumatului poate fi mortală. Adevărat
7. Persoanele care stau în locuri unde se fumează prezintă la fel de multe
riscuri de sănătate ca și persoanele fumătoare. Adevărat
8. Fumatul previne consumul de alcool și droguri. Fals
 III.3. Prevenția fumatului activ și pasiv

• Cunoașterea consecințelor sociale și de sănătate, de scurtă/lungă durată

ale fumatului

• Formarea unor valori și atitudini pozitive față de un stil de viață sănătos

• Discutarea și analizarea rolului influenței grupului, a familiei și a mass-

mediei în formarea și dezvoltarea atitudinilor față de fumat

• Dezvoltarea deprinderilor de comunicare, asertivitate și de a face față

presiunilor grupului

• Dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor, de gândire critică și de

management al stresului

• Dezvoltarea unor comportamente alternative

 IV. Alcoolul și dependența de alcool
Iniţierea comportamentului de a consuma alcool se realizează prin
învăţare socială

Observarea Influența grupului

Formarea
comportamentel
unor atitudini
or unor persoane
pozitive faţă
importante
de efectele
pentru copil sau
alcoolului
adolescent

Imag.4.
 IV.1. Efectele alcoolului

• Abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidente de mașină în care
sunt implicați tinerii
• Consumul de alcool poate duce la violență și agresivitate și crește foarte
mult probabilitatea de a avea raporturi sexuale neprotejate (= risc ridicat
de contaminare cu virusul HIV/SIDA)

Sclavi ai
propriei
imagini

Adolescenții
consumatori de alcool
 IV.2. Prevenția consumului de alcool
a) informaţii privind consecinţele sociale şi de sănătate de scurtă şi de lungă
durată ale consumului de alcool

b) formarea unor valori şi atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos

c) discutarea şi analizarea rolului influenţei grupului, a familiei şi a mass-

mediei în formarea şi menţinerea atitudinilor faţă de alcool

d) discutarea modului în care alcoolul poate diminua performanţele şcolare,

profesionale etc.

e) dezvoltarea deprinderilor de asertivitate şi de a face faţă presiunii grupului

(deprinderea de a spune NU)

f) dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor, de gândire critică şi de

management al stresului

g) desfăşurarea de activităţi de recreere sănătoase, cum sunt: sportul, muzica,

artele plastice, activităţi de club, voluntariatul.
 V. Drogurile și dependența de droguri

• Droguri de stimulare
Tipurile de droguri • Droguri de relaxare
• Droguri halucinogene sau psihedelice

• Curiozitatea
Factori care duc la • Rezolvarea problemelor/
singurătatea
formarea unei atitudini
• Imaginea socială
positive față de droguri
• Presiunea grupului
• Stima de sine scăzută
 V.1. Convingeri eronate ale adolescenților
despre droguri

Adevărat sau Fals?

1. Consumul de droguri te face mai creativ.

2. Drogurile te fac să comunici mai ușor.

3. Nu poți deveni dependent după o singură doză.

4. Marijuana nu duce la dependență.

5. Persoanele dependente prezintă un risc crescut pentru infestarea

cu HIV.

6. Drogurile produse natural nu au efecte negative asupra sănătății.

 V.1. Convingeri eronate ale adolescenților
despre droguri
1. Consumul de droguri te face mai creativ. Fals

2. Drogurile te fac să comunici mai ușor. Fals

3. Nu poți deveni dependent după o singură doză. Fals

4. Marijuana nu duce la dependență. Fals

5. Persoanele dependente prezintă un risc crescut pentru infestarea

cu HIV. Adevărat

6. Drogurile produse natural nu au efecte negative asupra sănătății.

Fals
V.1. Convingeri eronate ale adolescenților
despre droguri

Accidente de
mașină

Costuri Efectele Violență și

emoționale grave delicvență

Comportamente
sexuale de risc
 V.2.a. Comportamente indirecte
Comportamentele indirecte nu reprezintă neapărat un indicator al
consumului de droguri, însă ar trebui tratate ca niște semnale de alarmă. Cele
mai cunoscute astfel de comportamente sunt:

• Schimbări bruște ale comportamentului sau dispoziției

• Pierderea interesului față de activitățile preferate
• Scăderea performanțelor școlare
• Scăderea poftei de mâncare
• Modificări afective
• Somnolență, apatie,tendințe la izolare și ostilitate, comunicare deficitară
• Schimbarea grupului de prieteni (nu vorbește despre aceștia sau despre
preocupările lor)
• Probleme de memorie
 V.2.b. Comportamente alternative
Variante de comportamente Nivelul experienței
Exerciții de relaxare, sport, masaj Stare fizică de bine

Voluntariat, diverse acțiuni comunitare Identificare și implicare socială

Hobby-uri, lectură, antrenamente Intelectual

mnezice
Practicarea muzicii, picturii, fotografiei Creativ

Discuții și activități de grup,

relaționarea cu alte persoane, Interpersonal
dezvoltarea abilităților de comunicare
Consiliere orientată pe clarificarea
valorilor, studiul filosofiei și al Filosofic, spiritual
diverselor forme de spiritualitate,
meditație
 V.3. Prevenția consumului de droguri

• Informații despre consecințele asupra sănătății și vieții sociale ale

consumului de droguri

• Dezvoltarea deprinderilor de management al situațiilor de criză ți a

conflictelor prin învățarea unor strategii de coping adaptive

• Discutarea modului în care drogurile pot controla modul în care gândești,

simți și te comporți

• Discutarea și analizarea rolului influenței grupului în consumul de droguri

• Desfășurarea de activități de recreere sănătoase (ex. voluntariat)

 VI. Concluzii

 Consecințele pozitive ale comportamentelor sănătoase apar abia după

intervale mari de timp
 Multe persoane optează pentru comportamente nesănătoase, deoarece
acestea oferă o recompense pozitivă imediată, spre deosebire de cele
sănătoase
 Comportamentele de risc sunt foarte dificil de schimbat, acest proces
necesitând un plan de ameliorare de lungă durată

Imag.5.
 Bibliografie

• Băban, Adriana. (2009). Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru

orele de dirigenție și consiliere. Cluj-Napoca: Asociația de științe cognitive
din România
• Imag.1. http://www.proctoglyvenol.ro/stil-de-viata
• Imag.2. https://joelsavage1.wordpress.com/2015/11/09/the-dilemma-of-
teenage-smokers/
• Imag.3. https://www.mariamartac.ro/10-lucruri-socante-pe-care-nu-ti-le-
spune-nimeni-despre-fumat/
• Imag.4.
• Imag.5. https://www.recoverybinder.org/resources/commonly-used-
addictive-drugs