UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE DREPT I SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

SOCIOLOGIA CALITATII
Comportament cu risc pentru sanatate

VIETII

Student: , Gr.3 Anul IV, SO

Braov
21 noiembrie 2007

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate CUPRINS

Braov.........................................................................................................1 COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATE.................................................3 Ce este sanatatea ?...............................................................................................3 Sanatatea psihica............................................................................................4 Luata pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii ct si fata de alte persoane. Sanatatea emotionala include ntelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului ct si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a ndeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie. n timp ce ele sunt importante n sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Un individ cu o buna stare emotionala manifesta o...................................................................................................................... 4 Sanatatea fizica. .............................................................................................4 Sanatatea sociala............................................................................................4 Comportamente cu risc pentru sanatate...............................................................4 Consumul de alcool.........................................................................................4 Consumul de tutun..........................................................................................4 Consumul de cafea..........................................................................................5 Consumul de medicamente.............................................................................6 Comportamentul alimentar.............................................................................6 Activitatea fizica..............................................................................................6 Odihna............................................................................................................. 7 Cercetare............................................................................................................... 7 Tema: ............................................................................................................ 7 Universul cercetarii: ........................................................................................7 Obiective: ....................................................................................................... 7 Operationalizare:.............................................................................................8

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Esantionul........................................................................................................... 9 Chestionarul....................................................................................................... 9 Prelucrare date...................................................................................................9 CONCLUZIE.......................................................................................................... 16 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................16 ANEXA.................................................................................................................. 16

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATE Ce este sanatatea ? Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea are cteva dimensiuni foarte importante fizica, psihica, sociala - si fiecare dintre acestea contribuie la conditia de bunastare a unei persoane. Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze n sensul n care i se permite nu doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de sanatate cat mai mult timp posibil. n 1967, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca sanatatea este o stare totala de bunastare fizica, mentala si sociala si nu n principal absenta bolii sau a unei infirmitati. Sanatatea este acel proces n care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza laolalta, ntr-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza n mod izolat. Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se interactioneaza contribuie la mbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea sanatatii acestuia.

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Sanatatea psihica Luata pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii ct si fata de alte persoane. Sanatatea emotionala include ntelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului ct si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a ndeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie. n timp ce ele sunt importante n sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Un individ cu o buna stare emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de stres. Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia n fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica. De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar cteva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un efort ct si un repaos echilibrat, alegerea inteligenta a mncarurilor, evitarea abuzurilor alimentare ne ajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a organismului. O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca o persoana sa acorde atentie mesajelor trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el are nevoie - mai multa odihna sau diferite alimente. Sanatatea sociala Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, ntr-un mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupunediferite responsabilitati si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta. Comportamente cu risc pentru sanatate Consumul de alcool Din timpuri imemoriale, oamenii si-au dat seama ca alcoolul reprezinta un mare pericol pentru sanatatea lor. Astfel, cu 3000 de ani inaintea erei noastre, in China, betivii erau pedepsiti cu moartea, in India straveche li se turna metal topit pe gat, in Egipt erau izgoniti di ntara, iar in Anglia erau executati public. Senatul roman a legiferat interdictia consumului de alcool de catre copii si persoane sub 30 de ani, iar in Catargina era interzis cu desavarsire consumul de alcool in randul tineretului. Ca urmare, de-a lungul mileniilor, impotriva consumului de alcool s-au luat numeroase si variate masuri legislative, mergandu-se chiar si pana la prohibitie. Dsigur, nimeni nu este impotriva consumului rational de alcool, dar numa ide catre adulti si cu anumite ocazii. Tineretul insa, in plina perioada de dezvoltare fizica si formare intelectuala, ar trebui sa evite chiar si folosirea ocazionala a alcoolului. Daca pentru adulti rarele exceptii sunt permise, nu trebuie sa uitam ca abuzul mai ales in timpul petrecerilor devin periculoase pentru sanatate si viata. Este foarte important de retinut ca si cantitatile mici de bauturi alcooloce, slab alcoolizate ( vin, bere etc), consumate zilnic si in timp indelungat, pot transforma omul intr-un alcoolic, cu tulburari functionale si anatomice. Consumul de tutun Regiunea Tabago din San domingo a devenit foarte cunoscuta datorita tabacului raspandit pe intreg continetul european. Tutunul a fost descoperit in 1492, transportat si

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

cultivat in spania. Jean Nicot, ambasadorul Frantei, nu s-a gandit cand a trimis in 1560 reginei elisabeta de Medicis primele foi de tutun care vor fi efectele negative. Fumatul reprezinta un viciu foarte raspandit. La inceput, tinerii fumeaza din spirit de imaginatie, din datoria de a poza in oameni mari. Fiecare fumator incepator pretinde ca se poate lasa oricand vrea. Aceasta insa este o credinta gresita. Experimentele facute pentru a stabili influenta exercitata de fumul de tutun asupra organismului uman, ca si observatiile curente demonstreaza din plin: chiar daca la inceput fumatorul inregistreaza o anumita vioiciune in activitatea intelectuala, o data cu cresterea consumului de tutun, se produc treptat slabirea capacitatii de munca intelectuala, oboseala fizica, greata, ameteli, dureri de cap. Nicotina, cea mai puternica substanta inhalata cu fumul de tutun, exercita o influenta daunatoare asupra vaselor sanguine, inimii si sistemului nervos precum si diminuarea activitatii glandelor sexuale. Fumatul afecteaza dezvoltarea intelectuala a tinerilor fumatori; s-a observat ca elevii care fumeaza prezinta dificultati de asimilare a lectiilor si devin nedisciplinati. Dezechilibrul hormonal pe care il provoaca e responsabil de intarzierea cresterii, de scaderea fortei musculare, a vioiciunii si agilitatii. La fumatorii vechi, care au inceput sa fumeze din copilarie sau tinerete, nu exista organ care sa nu aiba de suferit o dovedeste mortalitatea mai mare in randul celor care fumeaza dinainte de a fi implinit 25 de ani. Fumatorul isi pericliteaza nu numai sanatatea proprie, ci si pe a copiilor, prietenilor, rudelor cu care sta impreuna in spatii inchise, obligandu-i sa inhaleze nicotina, diohidul de carbon o data cu fumul. In fiecare an n Europa, peste 19000 de persoane mor din cauza fumatului pasiv, dintre care 24% sunt nefumtoare. Fumatul pasiv provoac numeroase boli (cancer, atacuri cardiace i cerebrale etc.).

Consumul de cafea Cafeaua este un stimulent al sistemului nervos. Efectul sau se datoreaza cafeinei dezvoltarea unor comportamente ce solicita sanatatea are beneficii nu att pe termen scurt ct si pe termen lung. In doze obisnuite nu constituie un risc. O cantitate insa cu mult mai mare face sa creasca in sange concentratia acizilor grasi si a glucozei. Deci, doze mari, repetate, cu adaosul de zahar si insotite de fumat echivaleaza cu un adevarat stres. Cafeaua nu inlatura oboseala asa cum credeam. Ea ne face sa nu o mai resimtim pentru moment, o amana si, inselati de efectul cafelei continuam sa ne supraobosim. Consumata in exces, cafeaua da si ea obisnuinta, numita cafeism, la fel de greu de vindecat ca orice alta toxicomanie. Cafeaua face mai mult bine la persoanele in varsta decat la tineri. Astfel specialistii au descoperit ca varstnicii se pot proteja impotriva bolilor cardiovasculare consumand cofeina. O echipa de cercetatori new-yorkezi declara ca cei varstnici pot beneficia de efecte pozitive consumand cafeina, cu conditia sa nu sufere de hipertensiune. Ei au descoperit ca adultii in varsta de cel putin 55 de ani care consuma mai multa cofeina prezinta un risc mai mic de a dezvolta o boala cardiovasculara fata de participantii cu consum moderat de cofeina. Daca cercetatorii le recomanda celor mai in varsta sa consume cofeina (bineinteles cu precautiile necesare), ei nu au acelasi sfat si pentru tineri. Un alt studiu, realizat de data aceasta in Chicago, arata ca utilizarea cafeinei ca stimulent incepe sa devina o problema printre tinerii americani, care tind sa faca exces.

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Cercetatorii de la Universitatea Northwestern, in Chicago, Illinois, au analizat cazurile inregistrate in ultimii trei ani la Illinois Poison Center (Centrul de intoxicari din Illinois). Ei au descoperit peste 250 de cazuri de complicatii medicale cauzate de ingerarea unui numar excesiv de suplimente nutritive pe baza de cafeina. Conform investigatiilor echipei, 12% dintre cazurile de supradoza au necesitat spitalizare; unele dintre cazuri au necesitat ingrijire intensiva, mai ales cand uzul de cafeina a fost combinat cu ingerarea altor substante, legale sau ilegale. Varsta medie a celor care abuzasera de cafeina era de 21 de ani. Consumul de medicamente Pentru a face fata ritmului alert al vietii, unii dintre semenii nostri apeleaza la asanumitele medicamente. Astfel se manifesta tendinta de automedicatie, adica administrarea fara prescriptie medicala a unor medicamente considerate inofensive, precum vitaminele, antibioticele. Se produce o anumita dependenta de medicamente chiar si neajunsuri ale organismului. Luam medicamente pentru ca sunt un stimulent, dar si un calmant. Inghitim din proprie initiativa, fara avizul medicului, antinevralgice, aspirine, somnifere, diverse calmante. Este la moda automedicatia si abuzul de medicamente sub ideea ca suntem salvati de medicamente de o viata dezordonata. Respectarea orelor de somn, alimentatia rationala, cultura fizica sunt incomparabil mai utile organismului decat medicamentele. Comportamentul alimentar Un comportamentul alimentar rational presupune prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii cuajutorul unei alimentaii optime. Alimentatia suficienta - este prima cerinta a unei alimantatii corecte aceasta trebuie sa acopere integral nevoile organismului in amterial de constructie si material energetic. Cu alte cuvinte trebuie dat organismului necesarul de proteine, glucide, lipide, saruri minerale si vitamine. Alimentatia echilibrata presupune un echilibru in consumul de proteine, glucide, lipide, saruri minerale si vitamine. Astfel organismul are nevoie de toti factorii nutritivi, in cantitati si proportii optime. Alimentatia rationala organismul nu are nevoie de excese alimentare. Cu timpul supraalimentatia duce la ingrasare excesiva. Alimentatia rationala asigura desfasurarea normala a functiilor organismului in scopul mentinerii la un nivel cat ma iinalt a sanatatii si a capacitatii de aparare impotriva factorilor nocivi. Nu degeaba este zicala dimineata sa mananci ca un rege, la pranz ca un print, iar seara ca un cersetor : dimineata organismul are nevoie de energie pentru a putea face fata zilei, de aceea micul este cea mai importanta masa. A manca rational inseamna a manca la ore regulate. In acest fel organismul se pregateste pentru digestie. Mesele luate in graba, la ore diferita, pot fi una din cauzele gastritelor. Numarul maxim de mese la adulti este de 4 deoarece procesul de digestie dureaza circa 4 ore. Activitatea fizica Viata omului modern se caracterizeaza prin rolul efortului fizic din ce in ce mai mic. Plimbarile pe jos aproape ca au disparut, fiind inlocuite de sedentarism: privit la televizor, munca pe calculator. Organismul uman este astfel alcatuit incat muschii au de indeplinit un rol fiziologic important. Miscarile influenteaza respiratia, dar si activitatea nervoasa, producerea hormonilor, metabolismul. Unui organism obligat sa stea imobilizat mult timp ii scade gradul de coordonare a activitatii. Miscarea fizica este foarte importanta si pentru starea de spirit a
6

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

omului, pe langa starea fizica. Astfel un om care face miscare si iese in aer liber are creierul oxigenat, poate gandi mai limpede si este mult mai bine dispus decat o persoana sedentara. Odihna Munca in ziua de azi a devenit o necesitate. Datorita modului de viata alert, aceasta a devenit neplanificata, dezordonata, ducand cu timpul la istovirea organismului. Obosesc si se surmeneaza nu atat cei care lucreaza mult, ci acei care lucreaza prost spune un mare fiziolog. Oboseala este rezultatul unui proces de activitate mintala si musculara indelungata, grea si incordata. Dupa fiecare zi de munca organismul are nevoie de odihna. Obisnuinta omului de a se culca la ore fixe fa forma reflexul de adormire. Un om matur trebuie sa doarma 7-8 ore pe noapte. Daca se culca devreme iainte de ora 23 el este mai odihnit decat daca s-ar culca dupa 12 noaptea. Un studiu arata faptul ca daca in timpul noptii pierzi o ora de somn, acea ora de somn este ceruta apoi de organism in timpul zilei. De aceea multe persoane au stari de somnolenta cateodata in plina activitate de munca. Cercetare Tema: Persoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de ani au mai des comportamente cu risc pentru sanatate decat persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani. Universul cercetarii: Persoanele cu varsta intre 15-30 de ani, si persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani Am ales persoanele cu varsta intre 15-30 de ani deoarece banuiesc ca adolescentii si tinerii au mai des comportamente cu risc pentru sanatate din cauza libertatii pe care o cauta, din cauza curiozitatii sa incerce lucruri noi si din cauza ca incearca sa incalce regulile si sa braveze. In plus au o viata mai amestecata incercand sa faca fata si studiilor, si distractiilor, si inceputului de cariera. Sanatatea ajunge astfel pe locul doi Am ales persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani deoarece banuiesc ca dupa varsta de 30 de ani oamenii de obicei sunt asezati la casele lor, incep sa isi intemeieze o familie, au o cariera stabila. Cu timpul isi dau seama ce rol important are sanatatea in viata lor. Obiective: 1. Evaluarea persoanelor cu varsta intre 15-30 si a persoanelor cu varste cuprinse intre 31-55 de ani de ani pentru a afla cat de precauti sunt in legatura cu propriile comportamentele daunatoare sanatatii. 2. Informarea asupra diferitelor tipuri de comportamente cu risc pentru sanatate Ipoteza: Daca persoanele depasesc varsta de 30 de ani, atunci devin mai precaute in legatura cu comportamentele cu risc pentru sanatate. Concepte:
comportamente cu risc pentru sanatatate precautie

Definitii:

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

PRECAUIE (DEX), precauii, s.f. Atitudinea, comportarea omului precaut; bgare de seam, prevedere, circumspecie, pruden. Conform lui Nicolas de Sadeleer in lucrarea The Precautionary Principle in EC Health and Environmental Law, European Law Journal; Mar2006, Vol. 12 Issue 2, p139172, cu privire la actiuni preventive fata de incertitudine, principiul precautiei reprezinta un jalon important in reducerea riscului. Persoanele cu varste cuprinse intre 30-55 de ani devin mult mai precaute legat de comportamentele cu risc pentru sanatate deoarece incep sa dea atentie simptomelor ce pot aparea datorita lor, incercand astfel sa le diminueze. Operationalizare: Comportament cu risc pentru sanatate Activitati sedentare Comportament viciat / producator de dependenta) consum de cafea consum de tuhun - fumat activ fumat pasiv consum de alcool consum de medicamente Comportament sexual numarul partenerilor metode de protectie Comportament alimentar alimentatie mic dejun dezechilibrata ore nefixate de masa insuficienta masa unica/ deficit de alimentatie vitamine (fructe si legume) proteine (paine si cereale) - proteine (oua, lapte, branzeturi) consum de apa excesiva abuz de alimentatie -colesterol si grasimi (fastfood, friptura, mezeluri, slanina, cartofi prajiti) locatia acasa, fastfood, restaurant, birou/scoala igiena prospetime curatenie calitate Comportament social pasiv dezinteres stres relatii reci cu cei din jur activ interes calm relatii bune cu cei din jur

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Sanatate fizica oboseala/ odihna fizica dureri musculare oboseala ochilor psihica pesimism/ optimism oboseala/ odihna psihica insomnie sociala stres - calm interes/dezinteres relatii bune/rele

Esantionul 13 persoane cu varste intre 15-30 de ani (7 femei- 6 barbati) 13 persoane cu varste cuprinse intre 31-55 de ani (7 femei- 6 barbati) Esantionul nu este unul reprezentativ Chestionarul Are 27 de variabile care masoara comportamentele cu risc pentru sanatate si starea de sanatate fizica, psihica si sociala a persoanelor intervievate

Prelucrare date Vreau sa aflu ce parere au persoanele intervievate despre propria sanatate
apreciati starea dvs de sanatate Frequency 3 8 14 1 26 6 6 32 Percent 9.4 25.0 43.8 3.1 81.3 18.8 18.8 100.0 Valid Percent 11.5 30.8 53.8 3.8 100.0 Cumulative Percent 11.5 42.3 96.2 100.0

Valid

Missing

rea nici buna nici rea buna foarte buna Total System Missing Total

Total

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Din tabelul de mai sus aflam ca 43% din persoanele intervievate au o parere buna despre propria stare de sanatate

10

varstacodata
15-30

Count

0 rea nici buna nici rea buna foarte buna

31-55

apreciati starea dvs de sanatate

Tinerii sunt cei care au o parere mai buna despre starea lor de sanatate decat persoanele mai in varsta
8 7 6 5 4 3 2

varstacodata
15-30 31-55 mers pe jos mers pe bicicleta fotbal dansuri munca gimnastica

Count

1 0

ce activitati fizice practicati cel mai des?

Cea pai preferata activitate si in randul tinerilor, dar si in randul persoanelor mai in varsta este mersul pe jos, apoi pe locul doi urmeaza gimnastica (preferata cu precadere de catre tineri)

10

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

4.5 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5

varstacodata
15-30 31-55 mai rar o data la 3-4 zile o data la 2 zile zilnic o data pe saptamana

Count

1.0 .5

cat de des practicati activitati fizice?

Atat tinerii, cat si persoanele mai in varsta practica activitati fizice zilnic
8 7 6 5 4 3 2

varstacodata
15-30 31-55 foarte des nici des nici rar destul de des rar foarte rar/deloc

Count

1 0

obisnuiti sa pierdeti noptile pentru alte activitati (terminarea proiect

Tinerii obisnuiesc mai des sa piarda noptile din cauza proiectelor sau a distractiei decat persoanele mai in varsta.

11

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

varstacodata
2

Count

15-30 1 destul de des nici des nici rar rar foarte rar/deloc 31-55

aveti stari de insomnie?

Tinerii au mai des stari de insomnie decat persoanele mai in varsta.

7

varstacodata
15-30 31-55 3-4 cafele zilnic 2 cafele zilnic o cafea zilnic deloc

Count

1 0

obisnuiti sa beti cafea

Persoanele mai in varsta obisnuiesc sa bea cafea mai des decat tinerii

12

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

14

12

10

varstacodata
15-30 31-55 foarte des nici des nici rar destul de des rar foarte rar/deloc

Count

2 0

daca sunteti fumator activ, fumati

10

varstacodata
15-30

Count

0 foarte des destul de des nici des nici rar rar foarte rar/deloc

31-55

daca sunteti fumator pasiv, inhalati fum

Tinerii sunt atat fumatori pasivi cat si fumatori activi in numar mai mare decat persoanele mai in varsta

13

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

va co a rsta d ta
1 -3 5 0 3 -5 1 5 d s ld d s e tu e e n i d s n i ra ic e ic r ra r fo rtera e c a r/d lo

Count

1 0

ca d d s o isn iti sab ti a o t e e b u e lco l?

Tinerii beau alcool mai des decat persoanele mai in varsta Nici tinerii nici persoanele mai in varsta nu obisnuiesc sa utilizeze medicamente

12

10

varsta codata
2

Count

15-30 0 destul de des nici des, nici rar rar foarte rar/deloc 31-55

Cat de des obisnuiti saschimbati partenerii sexuali?

Tinerii isi schimba mai des partenerii sexuali decat persoanele mai in varsta, dar se si protejeaza mai des.

14

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

1 2

1 0

va rsta co a d ta Count
2 1 -3 5 0 0 a sa ca inre u n sta ra t infa st-fo d o n a u sam n n u pc aac inb u iro /sco la a 3 -5 1 5

u d o isn iti sa m n ti d o ice ne b u a ca e b i?

Si tinerii si persoanele mai in varsta obisnuiesc sa manance acasa.

5 .5 5 .0 4 .5 4 .0 3 .5 3 .0 2 .5

va rstaco a d ta
1 -3 5 0 3 -5 1 5 m i ra a r od tap s p m n a e a ta a a od tala3 z a -4 ile od talad u z a o a ile z ic iln

Count

2 .0 1 .5

d ca o p sa ta a ase e te ri e p m n rviti m l d ju ? icu e n

Tinerii nu obisnuiesc sa serveasca micul dejun Cat priveste comportamentul alimentar, persoanele mai in varsta obisnuiesc sa manance cel mai des legume si fructe si sa aibe un program fix al meselor de peste zi. Produsele bogate in colesterol sunt servite in egala masura atat de tineri, cat si de persoanele dupa 30 de ani.

15

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

varsta codata
15-30 31-55 pesim ist nici optim nici p ist destul de optim ist foarte optim ist

Count

1 0

cat de obtimist v-ati simtit in ultimul timp?

Exista un grad mai mare de pesimism in randul tinerilor decat in al adultilor Tinerii se simt mai obositi decat persoanele mai in varsta atat fizic cat si psihic. Ei simt mai des dureri musculare si articulare din cauza vietii sedentare decat persoanele ma in varsta. Tinerii isi pierd mai des interesul pentru ceea ce fac decat persoanele mai in varsta Tinerii comunica mai des decat persoanele mai in varsta CONCLUZIE Persoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de ani au mai des comportamente vicioase : ( consum de alcool, tigari) si comportamentele alimentare lasa de dorit fata de persoanele mai in varsta. Insa tinerii stau mai bine la capitolul comunicare. Ipoteza de la care am plecat: daca persoanele depasesc varsta de 30 de ani, atunci devin mai precaute in legatura cu comportamentele cu risc pentru sanatate este validata in aces caz. Dac pan la varsta de 30 de ani n-ai invtat sa-ti fii propriul medic, atunci singur ti-ai apropiat moartea.

BIBLIOGRAFIE Alimentatia rationala si igienica a omului sanatos Tugui. I, Tugui M, 1982, Ed. Stiintifica si Enciclopedica Adolescent Health Problems. Behavioral Perspectives J.L. Wallander, L.J. Siegel, The Guilford Press, NY, 1995 Arta de a trai sanatos - I. Dorobantu, I. Dumitru, Ed. Medicala, Bucuresti, 1982
ANEXA Chestionar: comportamente cu risc pentru sanatate Varsta (in ani):

16

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Genul: a) feminin b)masculin 1. Apreciaza starea de sanatate: a) foarte buna b) buna c) nici buna nici rea d) rea e) foarte rea 2. Ce activitati fizice practici cel mai des? a) mers pe jos b) gimnastica c) mers cu bicicleta d) inot e)alta (care) 3. Cat de des practici activitati fizice? a) zilnic b) o data la doua zile c) o data la 3-4 zile d) o data pe saptamana mai rar

e)

a) a) a) a)

4. Obisnuiesti sa pierzi noptile pentru alte activitati ( terminarea proiectelor/ distractie)? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar 5. Avi stari de insomnie? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar 6. Obisnuiiesti sa beti cafea? mai mult de 5 cafele zilnic b) 3-4 cafele zilnic c) 2 cafele zilnic d) o cafea zilnic e) deloc 7. Daca esti fumator pasiv, inhalezi fum foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/ deloc 8. Daca esti fumator activ, fumezi: foarte des b) destul de des rar/deloc

a)

c) nici des nici rar

d) rar

e)

foarte

Cat de des obisnuiesti sa bei alcool? a) foarte des b) destul de des rar/deloc 9.

c) nici des nici rar

d) rar

e)

foarte

a)

In legatura cu viata sexuala obisnuiesti sa folosesti metode de protectie ( anticonceptionale, prezervativ, etc) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/ deloc 10. Cat de des obisnuiesti sa schimbi partenerii sexuali? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar deloc 11. Unde obisnuiesti sa mananci de obicei? acasa b) in restaurant c) in fast food mananc

a)

d) rar

e) foarte rar/

a)

d) la birou/ scoala

e) nu apuc sa

a)

12. De cate ori pe saptamana servesti micul un mic dejun consistent? zilnic b) o data la doua zile c) o data la 3-4 zile d) o data pe saptamana mai rar 13. Obisnuiesti sa ai un program fix de alimentatie? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar rar/deloc

e)

a)

d) rar

e)

foarte

a)

14. De cate ori pe saptamana obisnuiesti sa mananci alimente cu continut crescut de colesterol si grasimi? (de ex. friptura la gratar, hamburger, hot dog, mezeluri, mici, slanina, brnza grasa, cartofi prajiti, pui prajit, unt, smntna, brnza grasa, nghetata, creme grase etc.) zilnic b) o data la doua zile c) o data la 3-4 zile d) o data pe saptamana e) mai rar 15. Cat de des mananci pe zi paine integrala si cereale?

17

PANAIT IULIA, An IV, So

a) foarte des deloc b) destul de des

Comportamente cu risc pentru sanatate

c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/

a)

16. Cat de des mananci pe zi fructe si legume? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar deloc

d) rar

e) foarte rar/

a)

a)

17. Cat de des obisnuiesti sa beti apa ? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar cat de des tineti cont de calitatea produselor pe care le consumati? ( igiena, prospetime, etc) a) foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar 18. Cat de optimist/pesimist te-ai simtit in ultimul timp? foarte optimist b) Destul de optimist c) nici optimist nici pesimist d) pesimist e) foarte pesimist 19. Cat de des ti se intampla sa iti pierzi interesul/placerea pentru ceea ce faci ( social si profesional)? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/ deloc 20. Simtiti dureri musculare si articulare din cauza activitatilor sedentare? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar deloc

a)

a)

e) foarte rar/

a)

21. Dupa ce priviti la Televizor sau la ecranul calculatorului simtiti o senzatie de oboseala a ochilor? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar e) foarte rar/ deloc 22. Cat de des va simtiti stresat si incapabil sa mai faceti fata presiunilor? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar d) rar deloc 23. Cat de des va simtiti obosit fizic si psihic? foarte des b) destul de des c) nici des nici rar deloc 24. Utilizati medicamente? foarte des b) destul de des deloc 25. Cat de des comunici cu cei din jur foarte des b) destul de des deloc

a)

e) foarte rar/

a)

d) rar

e) foarte rar/

a)

c) nici des nici rar

d) rar

e) foarte rar/

a)

c) nici des nici rar

d) rar

e) foarte rar/

18