UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

IGIENA INTEPRINDERILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

FACTORI DE RISC ÎN UNITĂȚILE INDUSTRIALE ALIMENTARE

Prof. Coordonator: Petre Săvescu

Student: Mic Andreea Ionela
CEPA ANUL IV

CRAIOVA
2022

1
 INTRODUCERE

Alimentația și felul în care ne raportăm la ea are un rol esențial în viața

noastră. De aceea, comportamentul alimentar trebuie să fie luat cât mai în serios.
Acest comportament este reprezentat de o atitudine a omului față de hrană. Este
important ce mâncăm, dar pe lânga acest aspect luăm în calcul și pe cel al
modului de a ne hrăni, deoarece dezechilibrele alimentare nu provin întotdeauna
din cauza calitatea sau cantitatea mâncarii. Devierile ce țin de comportamentul
alimentar pot apărea pe baza componentei psihice sau datorită unei obișnuințe
sau deprinderi greșite.
Astfel dacă avem un comportament alimentar adevact sau dimpotrivă unul
ostil față de propriul corp, putea să ajunge la o stare de spirit bună sau rea în
funcție de alegeri, iar de aici pleacă cea de a doua etapă a temei alese și anume
atitudinea pe care o persoană o are față de sănătate și față de boală.
Pe lângă factorul alimentar într-un stil de viață sănătos mai interin și alții
factori precum : modul în care ne petrecem timpul liber, alcoolul, fumatul etc.
Toate aceste dependențe dacă se află în stilul nostru de viețuire pot avea efecte
nocive asupra noastră. Iar pentru a nu ne influnța negativ ar trebui fie să ne
desprindem de aceste obiceiuri rele, fie să nu le încercăm niciodată ferindu-ne
întru totul de ele.
Prin urmare, tema aleasă este un cumul complex de factori ce influențează
viața omului. Pentru a ne bucura de corpul nostru într-o stare optimă pe o
perioadă îndelungată de timp, trebuie să avem grijă la alegerile pe care le facem.
De aceea, o atitudine corectă față de comportamentul alimentar, de timpul
liber petrecut, dar și de alte lucruri ce sunt prezente zilnic, ne vă duce la o viață
mai bună și probabil mai îndelungată.

2
 Comportamentul alimentar

După cum am menționat și în introducere comportamentul alimentar este

atitudinea omului în fața hranei, iar lipsa unei alimentații corecte poate duce la
dezechilibre, cum ar fi: malnutriția.
Malnutriția alimentară reprezintă o formă de dereglare mai complexă
datorată lipsei de nutrienți și în special a lipsei proteinei. Tulburarea poate
apărea fie ca o consecință a alimentației greșite, fie în urma unor afecțiuni care
determină incapacitatea organismului de a-și procura elemetele esențiale din
hrană. Însă, poate apărea și din cauza stresului, depresiei, anixietatății având
astfel și o cauză psihică.
De aceea, alimentația noastră trebuie să fie una complexă, care să
cuprindă toți cei trei macronutrienți(proteină,glucide,lipide) într-un raport optim,
dar și micronutrienți(vitamine și minerale). Nu trebuie să ne privăm corpul de
vreo sursă de nutrienți, deși poate unii sunt vegetarieni, vegani, omnivori etc.
Indiferent de modul în care alegem să ne hrănim există destule resurse prin care
ne putem procura necesarul caloric și nutritiv.

Atitudinea față de sănătate și față de boală

Dacă am dus o viață echilibrată, posibiliatea de a fi într-o stare bună, adică
sănătoși este cu mult mai mare decât, dacă am avut un stil de viață cu multe
dezechilibre. Astfel un stil de viață sănătos de va duce automat la a avea o
atitudine încrezătoare față de sine.
În schimb, situația se schimbă radical când vine vorba de atitudinea față
de boală mai ales dacă cel în cauza suntem noi. Comportamentul de bolnav
presupune capacitatea individului de a-şi percepe starea deboală, de a o
interpreta adecvatşi de alua decizii care facilitează însănătoşirea. Acesta
oscileaza între un pol de normalitate şi unul de exagerare, catastrofizare. Există
și o serie de factori ce determină o astfel de atitudine, precum:
- trăsăturile de personalitate (depresia, hipocondria, anxietatea),
- educaţia (învăţaţi să se plângă sau dimpotrivă,să nu spună nimic)

3
 Atitudinea față de fumat

Fumatul reprezintă o condiţie medicală şi nu un obicei, viciu, plăcere, stil

de viaţă etc. Fumatul este o boală, care trebuie tratată de către medic. Factorul
etiologic al acestei boli este nicotina, un drog conţinut în tutun, care crează
dependenţă la cei care consumă în mod permanent produse din tutun. Orice
intenție de a fuma este dăunătoare sănătăţii. Chiar dacă, în funcţie de
intensitatea, durata consumului şi de tipul de produs de tutun administrat, nu toţi
consumatorii de tutun vor urma aceeaşi traiectorie de risc, atitudinea lucrătorilor
medicali faţă de fumat trebuie să fie una singură: recomandarea fermă pentru
oprirea fumatului, în special a fumatului de ţigarete, care sînt cele mai nocive
produse din tutun. Aşadar, fumatul se consideră o boală, care se manifestă prin
consumul produselor pe bază de tutun (ţigări, pipă, trabuc, bidis, narghilea, tutun
mestecat, etc.) timp îndelungat şi într-un ritm zilnic, fără capacitatea de a putea
opri fumatul atunci cînd se doreşte acest lucru.
Așadar, atitudinea față de fumat ar trebui să fie una de repulsie, deoarece
aceasta reprezintă o boală, o dependență ce pe o perioadă îndelungată poate să
ducă la o serie de afecțiuni grave și chiar la deces.

Atitudinea față de alcool

Consumul excesiv de alcool reprezintă o problemă socială de mare

amploare, manifestându-se în majoritatea ţărilor. Din păcate, excesul de alcool
nu-i afectează doar pe adulţi, adolescenţii fiind, la rândul lor, consumatori de
băutură, uneori în circumstanţe deosebit de periculoase.
Privitor la factorii care conduc la consumul de alcool, învăţarea socială
pare a avea un rol esenţial: copiii şi tinerii observă că adulţii asociază
momentele plăcute, petrecerile, întâlnirile cu prietenii de respectivul
comportament; în plus, cei care beau par a fi veseli, a se simţi bine.consta şi în
iritarea stomacului, tulburări de vedere (vedere dublă), dificultăţi de coordonare
a mişcărilor şi a echilibrului, dificultăţi în vorbire, exprimare, tulburări ale
somnului, greţuri, vărsături şi dureri de cap.
Consumul de alcool pe termen lung şi în cantităţi mari poate duce la
tulburări somatice şi psihologice grave. Astfel, alcoolul, ca substanţă toxică,
favorizează apariţia cirozei, a bolilor cardio-vasculare, a ulcerului, cancerului,
bolilor psihice, a afecţiunilor grave ale creierului. La aceste efecte se mai pot
adăuga afectarea sistemului respirator (laringită, bronşită, pneumonie), tulburări
hormonale, scăderea libidoului, impotenţă, tulburări ale ciclului menstrual. Alte

4
consecinţe pot fi degenerarea fibrelor musculare, tremuratul mâinilor, al
pleoapelor, limbii şi muşchilor gurii sau feţei, crize epileptice sau alte afecţiuni
neurologice. Din perspectivă psiho-patologică, alcoolicii pot manifesta lipsă de
orientare spaţio-temporală, tulburări de memorie şi sindrom paranoic, halucinaţii
alcoolice.
Una dintre cele mai grave consecinţe ale consumului excesiv de alcool, pe
termen lung, este alcoolismul însuşi, considerat ca fiind o boală de către
Organizaţia Mondială a Sănătății.

Atitudinea față de timpul liber

Pedagogul şi antropologul german Erich Weber citat de Lucaciu Gh.
2004, consideră că timpul liber reprezintă „o anumită perioadă din viaţa omului,
pe care acesta o trăieşte „liber de” şi „liber să”, cu alte cuvinte, timpul liber
constituie perioada în care individul se eliberează de orice obligaţii şi este
liber să-şi aleagă anumite activităţi sau preocupări (sau este liber să nu aibă nici
o preocupare)”.
Atitudinea pe care, o avem față de timpul liber poate fi în egală măsură
atât prieten, cât și dușman, de aceea este foarte important să-i acorzi atenția
cuvenită, în așa fel încât să valorifici la maximum avantajele și să încerci să
diminuezi pe cât posibil consecințele neplăcute. Dacă ar fi să enumerăm
avantajele timpului liber, am putea spune că: timpul liber înseamnă foarte multă
mișcare, aer, natură, jocuri, distracție, dobândire de abilități, descoperiere,
experimentare, mulți prieteni și multe altele. De cealaltă parte, dezavantajele pot
fi: timpul liber poate însemna și pericole, accidente de tot felul și situații
imprevizibile, pierderea interesului față de a te reîntoarce la programul normal
de muncă ș.a.m.d.
Previziuni din anii 1950 arătau că datorită mecanizării, automatizării şi
revoluţiei electronice se va ajunge ca în anii 2000 săptămâna de lucru a unei
persoane se va poziţiona între 20 şi 30 de ore. Dar nu a fost aşa, astăzi cei mai
mulţi dintre noi lucrează mai mult de 40 de ore pa săptămână.
Astfel că se poate spune că timpul liber reprezintă o problemă socio-
culturală tipică a lumii contemporane, iar managementul timpului este o
componentă importantă în organizarea vieţii şi a tot ce presupune ea.

5
 Concluzii

Cocluzionând, cele menționate, putem observa cum un comportament

dezechilibrat poate aduce o mulțumie de riscuri stării noastre de sănătate,

punândun-ne astfel în situații critice.

Atitudinea noastră față de toți factorii amintiți trebuie să fie una

cumpătată, fără a avea derapaje în vreo direcție. Trebuie să-i acordăm corpului

hrana optimă pentru a se menține sănătos și pentru a avea un stil de viață

echilibrat. De asemnea, timpul liber petrecut să fie unul recreativ, de bună

calitate pentru a ne descărărca de toate problemele cotidiene și de a ne reface

pentru noi perioade de stres fizic și psihic. Iar pentru a reuși toate aceste lucruri

este imperios, a ne distanța de factorii limitatori precum: alcool, tigări, stres,

depresii etc. Așadar, oferindu-i corpului nostru tot ce are nevoie ne putem feri de

viitoare probleme.

6
 Bibliografie

1. Prof. Dr. Doina, Boala și atitudinea bolnavului în fața ,pdf

2. Lect. univ. dr. Vlad Millea, Atitudinea faţă de consumul de alcool;

determinări şi implicaţii, pdf

3. COMPLEMENTARITATEA ȘCOALĂ-PĂRINȚI ÎN EDUCAREA

ELEVILOR PENTRU TIMPUL LIBER, pdf

4. Şalaru Ion, Rodica Zloteanu, Tabuncic Nelea, Creţu Cristina, Nourenco

Olesea, Ghid de terapie antitabac: consiliere și tratament, Chșinău, 2013