Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu

Comportament nociv pentru sănătate

A elaborat : Munteanu Valeria

Grupa : 2223
Profesorul: Esanu Anatolie
 CUPRINS:

• 1. Definiţie : stil de viaţă şi comportament nociv.

• 2.  Comportamente care afecteaza sănătatea fizică şi mentală
•    2.1.Mananci cand te simti trist, stresat sau plictisit
•    2.2.Consumi des alimente tip junk food
•    2.3.Nu faci suficienta miscare
•    2.4.Ignori sanatatea pielii tale
•    2.5.Petreci prea mult timp in fata ecranelor
•    2.6. Fumezi
•    2.7.Consumi prea mult alcool
•    2.8. Autocritica
•    2.9.Lasi lucrurile pe ultima suta de metri
•    2.10. Te concentrezi doar pe aspectele negative
• 3.Bibliografie 
Definiţie :

Stilul de viață se referă la toate

comportamentele pe care le facem zi de zi,
cum ar fi comportamentul alimentar, sportul,
numărul orelor de somn, activitățile pe care
le facem, nivelul lichidelor pe care le
consumăm, consumul de substanțe nocive
(alcool, cafea, tutun, etc.).
 Comportamentul de risc poate fi definit ca orice
activitate întreprinsă de o persoană cu  o frecvență sau o
intensitate care crește riscul de îmbolnăvire sau de rănire.
Cu alte cuvinte, un comportament de risc poate însemna
chiar ceva ce face deja parte din rutina noastră.
2.Comportamente care afecteaza sănătatea fizică şi mentală​

1. Mananci cand te simti 2. Consumi des alimente tip junk

3. Nu faci suficienta miscare 4. Ignori sanatatea
trist, stresat sau plictisit food pielii tale

5. Petreci prea mult timp in fata 6. Fumezi 7. Consumi prea mult 8. Autocritica
ecranelo alcool
 2.1. Mananci cand te simti trist, stresat sau plictisit

 Exista multe motive pentru care mancam deseori –

nu doar nevoia de a satisface foamea fizica.
Consumul alimentar pe fond emotional poate avea
numeroase efecte negative asupra sanatatii. 
•Poate creste riscul de obezitate 
•inclusiv boli de inima, 
•diabet, 
•probleme de somn etc. 
E important sa invatam sa ne gestionam eficient
emotiile si sa nu folosim mancarea pentru a
masca anumite trairi.
Adopta mancatul constient si stabileste-ti un plan
alimentar – cu ore relativ fixe pentru mese si
gustari.
   Pierderea contactului cu semnalele naturale de
foame si satietate ale corpului poate duce la
supraalimentare si la kilograme suplimentare
nesanatoase – ceea ce creste riscul de diabet, boli
de inima si alte afectiuni grave.
2.3. Nu faci suficienta miscare

 Sedentarismul are consecinte
grave asupra sanatatii fizice si
mentale. Evita statul ore in sir pe
  scaun si incearca sa faci pauze
cat mai dese – in care sa te ridici
de la birou si sa faci cateva
miscari de intindere.
 Se recomanda in fiecare zi cel putin 30
minute de activitate fizica moderata.
Sedentarismul afecteaza nu doar
sanatatea fizica (putand duce la boli de
inima, probleme cu oasele si articulatiile
etc.), ci si sanatatea mentala.

Stabileste-ti un plan de
antrenament adaptat nevoilor
tale si include miscarea in rutina
ta zilnica. Include in rutina de
exercitii fizice atat antrenamente
cardio, cat si antrenamente cu
greutati, exercitii de flexibilitate
si de echilibru.
 2.4. Ignori sanatatea pielii tale

E important să avem grijă de sănătatea

pielii în fiecare zi.
Trebuie să îţi cunoşti pielea,
caracteristicile şi nevoile sale

Este extrem de important să foloseşti zilnic

(inclusiv iarna şi în zilele ploioase) un produs cu
factor de protecţie solară pentru pielea expusă
 Foloseşte produse de
îngrijire sigure şi de calitate,
fără alcool, parfum şi
parabeni. Arsurile solare
contribuie semnificativ la
riscul de cancer de piele.
Evită solarul şi mergi anual
la medic pentru un control
dermatologic de rutină.
 2.5. Petreci prea mult timp în faţa ecranelor

Mulţi dintre noi lucrăm  în faţa

ecranelor multe ore pe zi. În timpul
liber este esenţial să limităm timpul .
petrecut în faţa televizorului,
lăptopului, tabletei sau telefonului.
   Încearca sa reduci orele
petrecute în acest fel şi stabileşte-ţi
limite de timp în fiecare zi.
 
   Înlocuieşte timpul petrecut vizionând
filme, seriale sau pur şi simplu timpul
petrecut pe reţelele de socializare cu
sport, activităţi în aer liber, socializare
cu prietenii faţă în faţă, citiţi sau
diferite hobby-uri şi activităţi.
În mod ironic, studiile au arătat că
social media şi timpul petrecut pe
reţele de socializare duce la sentimente
de izolare.
 Izolarea socială este dăunătoare pentru
starea mentală şi fizică, crescând riscul de
depresie. În loc să petreceţi ore în şir pe
reţelele sociale, este mai bine să investiţi
timpul şi energia în interacţiuni cu alte
persoane faţă în faţă.
2.6. Fumatul

Fumatul este una dintre principalele

cauze pentru decesele care pot fi
prevenite la nivel global. De
asemenea, fumatul este responsabil
pentru numeroase probleme de
sănătate – mai ales boli de inimă,
boli pulmonare, cancere, dar şi
îmbătrânirea prematură a pielii,
îngălbenirea dinţilor, respiraţia urât
mirositoare etc. 
 Fumatul este una dintre
principalele cauze pentru
decesele care pot fi
prevenite la nivel global.
De asemenea, fumatul este
responsabil pentru
numeroase probleme de
sănătate – mai ales boli de
inimă, boli pulmonare,
cancere, dar şi
îmbătrânirea prematură a
pielii, îngălbenirea dinţilor,
respiraţia urât mirositoare
etc. 
 Fumatul pasiv sau expunerea la fum de ţigară are riscuri
similare. Pentru a susţine renunţarea la fumat există şi
diferite soluţii, ca plasturi cu nicotină, gume de mestecat cu
nicotina, spray-uri nazale cu nicotină etc. După renunţarea
la fumat schimbările nu întârzie sa apara – se reduc
efectele asupra sistemului respirator, scad riscurile
cardiovasculare şi starea generală se îmbunătăţeşte
2.7. Consumi prea mult alcool

Alcoolul în exces afectează funcţiile

creierului şi creste riscul de accidentări şi
probleme de sănătate. Consumul crescut şi
frecvent de alcool creşte riscul de boli de
inimă, afectţuni hepatice, probleme cu
pancreasul, diferite tipuri de cancer etc.
Nu există noţiunea de consum recomandat de alcool.Însă, există noţiunea de consum moderat
admis de alcool – maximum 1 băutură pe zi pentru femei si cel mult 2 băuturi pe zi pentru
bărbaţi. O băutură înseamnă o porţie de alcool – adică echivalentul a 30 ml tărie, 150 ml vin,
350 ml bere sau 18 ml alcool pur.
 2.8. Autocritica
Alte comportamente
care îţi afectează
sănătatea ţin de
partea emoţională şi
psihologică.
Mulţi dintre noi avem
tendinţa de a fi prea
duri cu noi ţi
autocritici.
Perfecţionismul are
parţile sale bune, dar
poate fi toxic
 Încearcă să scapi de gândirea tip
„trebuie”, evită să îţi stabileşti
obiective sau standarde
nerealiste şi fii blând şi îngâduitor
cu tine. În general, perfecţionismul
este asociat cu vocea interioară
critică – ce ne spune că ceea ce
facem nu e bine, că nu suntem
suficient de buni şi că nu vom reuşi
să ne îndeplinim obiectivele
propuse.
Perfecţionsimul poate duce la
stres emoţional intens,
disconfort, frustare,
dezamăgire,
vină, autosabotaj, frică de
eşec. Autocompasiunea şi
iubirea de sine sunt foarte
importante, pentru a
ameliora şi reduce
autocritica şi perfecţionismul.
 2.9. Laşi lucrurile pe ultima sută de metri

Amânarea diferitelor sarcini nu face

de obicei decât să crească nivelul
de stres. Lipsa unei organizări pot
duce la epuizare mentală şi fizică în
final, crescând nivelul de stres şi
anxietate. E importantă organizarea
ăn viaţa noastră zilnică,
planificarea atentă pentru a avea un
control mai bun asupra propriei
vieţi.
 O mai bună organizare înseamnă somn mai bun, relaţii mai bune cu cei din jur, productivitate mai
mare, putere de concentrare, echilibru mai bun între muncă şi viaţa personală, risc mai redus de
anxietate, depresie, stres. Pentru a fi mai organizat e esential să îţi planifici obiective, să îţi dezvolţi o
rutină adaptată la stilul tău de viaţă şi să eviţi sursele de distragere.
 2.10. Te concentrezi doar pe aspectele negative

În fiecare situaţie, există două moduri în care

putem reacţiona. Putem să privim
lucrurile într-un mod negativ – chiar ca pe o
catastrofă, sau să învăţăm ceva din fiecare
lucru negativ şi să îl folosim pentru a
îmbunătăţi pe viitor.
Modul în care privim lucrurile este
foarte important şi ne putem
antrena creierul pentru a fi mai
fericiţi –  pozitivi.
Înseamnă să identificam aspectele
pozitive din tot ceea ce ni se
întâmplă, să învăţăm, să fim
recunoscători şi să ne permitem să
experimentăm emoţii de tot felul.
 Bibliografie :

1. https://qlife.ro/10-comportamente-care-iti-afecteaza-sanatatea/

2. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-este-mancatul-emotional-si-cum-ai-putea-sa-l-controlezi

3. https://respiro.ro/consiliere/articole/stilul-de-viata-comportamente-de-risc-in-sanatate

4. https://www.policlinicamedica.ro/ro/blog/ce-inseamna-pentru-tine-un-stil-de-viata-sanatos

5. file:///C:/Users/PC/Downloads/426830145-comportamente-nocive-pentru-sanatate.pdf