Stil de viata

sanatos
 Introducere
„Sănătatea nu este totul”, a spus cineva, „însă, fără sănătate,
totul este nimic”. Iar filozoful german Schopenhauer afirma: „Nouă
zecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate”. Şi fiindcă toţi
oamenii vor să fie fericiţi, nu ne mirăm de ce se vorbeşte atât de
des despre sănătate.
Este adevărat că, până la o anumită vârstă, sănătatea pare să fie
ceva de la sine înţeles, la care majoritatea oamenilor n-au timp să
se gândească, de parcă sănătatea ar fi un cont inepuizabil în bancă,
de miliarde. Aşa se face că, în vâltoarea multiplelor preocupări, cei
mai mulţi nici nu se gândesc că ar avea rost să facă ceva pentru
sănătatea moştenită fără vreun efort special, de la părinţi, şi pe care
speră s-o transmită urmaşilor lor. Nu-şi dau seama cât de mult putem
face în favoarea sau în defavoarea sănătăţii şi nici nu se gândesc la
consecinţele care, mai devreme sau mai târziu, vor apărea negreşit.

Câte tinere ştiu că prin modul lor de viaţă – alimentaţie, fumat,

consumul de cafea, alcool sau droguri – determină starea de sănătate
a copiilor lor, contribuind astfel, într-un mod hotărâtor, la fericirea
sau la nefericirea acestora pentru toată viaţa?
Câţi ştiu că principala problemă pentru cele mai periculoase
boli din zilele noastre este lipsa de activitate fizică?
Câţi dintre cei care se mândresc cu pofta lor de mâncare ştiu că
fiecare al doilea cancer se datorează alimentaţiei?

Vesnic tanar
Alimentaţia sănătoasă, evitarea fumatului şi a alcoolului,
precum şi activitatea fizică, pentru a nu aminti decât câţiva factori,
ar putea prelungi viaţa cu 10 până la 20 de ani.
Înainte de toate, e nevoie de o anumită atitudine. Cum vedeţi
paharul? Pe jumătate gol sau pe jumătate plin? Optimismul, bucuria,
ce pot izvorî chiar şi din lucrurile cele mai neînsemnate cu care am
fost binecuvântaţi, constituie izvorul numărul unu al tinereţii. Manifestaţi
iubire nu numai faţă de cei din casa dumneavoastră, ci faţă de toţi
semenii. Zâmbiţi mereu şi nu fiţi zgârciţi în cuvinte de apreciere,
chiar şi faţă de şoferul troleibuzului.
A doua măsură pentru a rămâne tânăr ţine de alimentaţie. Îmi
vine greu să repet că mâncarea multă îmbătrâneşte, chiar dacă e total
vegetariană. Cine are grijă să nu încarce mereu organismul – cu
sosuri, grăsimi, carne, brânzeturi, unt, smântână, frişcă şi dulciuri –
adună ani buni în contul vieţii.
În al treilea rând, cine doreşte să rămână tânăr trebuie să fie
atent cu radicalii liberi. Aceştia sunt compuşi de oxigen, cu o
agresivitate foarte mare, care iau naştere în cantităţi mari în decursul
metabolismului, după expunerea la diferite toxice, de exemplu
fumul de tutun, unele medicamente şi toxine, razele ultraviolete
sau inflamaţii. Radicalii liberi atacă celulele sănătoase, lezând
ţesuturile şi organele.
A patra măsură care ne măreşte şansele de a rămâne biologic
tineri este activitatea fizică regulată. Pe lângă efectele favorabile
asupra aparatului cardiovascular, exerciţiul fizic întăreşte musculatura
şi scheletul, prevenind osteoporoza şi bolile articulare degenerative.
Cine doreşte să-şi păstreze aspectul tineresc are nevoie de somn
suficient şi de oxigen. În consecinţă, pentru majoritatea femeilor,
îngrijirea tegumentelor constituie punctul principal în programul de
combatere a îmbătrânirii, iar activitatea fizică şi alimentaţia sunt
lăsate pe un plan secundar. Ar fi bine ca ordinea priorităţilor să fie
schimbată. Alimentaţia sănătoasă şi sportul pot face mai mult pentru
tegumente decât toate cremele şi loţiunile, oricât de scumpe.
Expunerea prelungită la soare îmbătrâneşte pielea, crescând
riscul cancerului cutanat. Acelaşi efect îl au solariile pentru bronzare,
care sunt la modă, chiar dacă se spune că, prin filtrele existente,
ultravioletele B sunt oprite. Cine doreşte să aibă o faţă plăcută nu
va recurge la ele, va evita arsurile de soare şi, ştiind că fumatul
reduce circulaţia sanguină a tegumentelor, nu va fuma niciodată.
În sfârşit, să nu uităm că, în fond, nu medicul răspunde de
sănătatea noastră, ci noi. O serie de boli se pot vindeca, dacă sunt
descoperite la timp. Cine se prezintă la medic în mod regulat, când
încă se simte perfect sănătos, poate evita o serie de surprize
neplăcute şi poate adăuga ani buni la viaţă. Controlul tensiunii
arteriale, al grăsimilor, al colesterolului şi al zahărului din sânge,
examinarea sânilor, căutarea hemoragiilor oculte în scaun şi
controalele regulate la ginecolog, urolog, gastroenterolog şi
cardiolog aparţin măsurilor de prelungire a vieţii.

Batranetea fericita
Profesor dr. Ursula Lehr, de la Centrul German de Studiu al
Îmbătrânirii, de la Universitatea Heidelberg, susţine că îmbătrânirea
sănătoasă se sprijină pe patru piloni:
1. Crearea de condiţii optime de dezvoltare în copilărie. Ce păcat
că, dintr-o iubire greşit înţeleasă, părinţii şi bunicii îi obişnuiesc pe
copii cu nenumărate alimente nesănătoase – să amintim doar
varietatea infinită a dulciurilor!
Iar a fuma şi a consuma băuturi alcoolice în prezenţa copiilor este o
adevărată crimă.
2. Al doilea pilon pentru o îmbătrânire sănătoasă constă în
prevenirea bolilor şi în împiedicarea apariţiei fenomenelor degenerative
şi de uzură.
3. Al treilea pilon constă în tratarea corectă a bolilor şi în remiterea
cât mai bună nu numai a tulburărilor organice, ci şi a celor psihice,
survenite după unele evenimente triste, de exemplu: pierderea
partenerului de viaţă, pensionarea sau intrarea într-un cămin de
bătrâni.
4. Al patrulea pilon pentru o îmbătrânire sănătoasă constă în
dezvoltarea capacităţii de a rezolva şi de a depăşi crizele din viaţă,
precum şi în crearea unei dispoziţii de a accepta unele situaţii
inevitabile, fiind dispus a trăi cu ele.
 Ce determina stilul de viata sanatos?
Desigur, în primul rând preluăm, într-o măsură mai mare sau
mai mică, obiceiurile părinţilor – obiceiuri cu care am fost obişnuiţi
din fragedă copilărie. Aşadar, influenţa părinţilor e incontestabilă.
Dar stilul de viaţă e influenţat şi de educaţia din afara familiei,
de societatea în mijlocul căreia trăim.
Interesant însă că cei care provin din familii în care se fuma şi
se consuma alcool fumează şi beau într-o proporţie mai mare decât
cei cu părinţi abstinenţi, chiar dacă au aceeaşi educaţie şi trăiesc în
acelaşi mediu social.
Nu putem trece sub tăcere nici faptul că mulţi copii din familii
abstinente, datorită influenţelor celor din jur, devin sclavii fumatului
şi ai alcoolului.
Chiar dacă ne găsim într-o societate secularizată, stilul de viaţă
e influenţat şi de un alt factor, şi anume de credinţa religioasă.
Poate că unii nu sunt convinşi că religia te ajută şi în problemele
de sănătate şi că un stil de viaţă marcat de o anumită convingere
religioasă poate duce la o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă.
Stilul de viata sanatos influenteaza sanatatea si longevitatea
Factorii care influenţează sănătatea noastră se pot împărţi în
patru grupe:
* factori biologici: înzestrarea sau predispoziţia genetică,
vârsta, diferite infecţii, alergii;
*factori de mediu: ocupaţia, aerul, apa, mijloacele de circulaţie,
statutul social;
* stilul de viaţă: alimentaţia, sedentarismul, stresul, drogurile,
medicamentele;
*sistemul de organizare a societăţii: asigurările de boală,
măsurile profilactice, cheltuielile legate de îngrijirea sănătăţii;
Singurul domeniu care ţine de voinţa noastră este acela al stilului
de viaţă: ce şi cât mâncăm, viaţa activă sau sedentară, consum de
alcool, cafea, tutun sau alte droguri.
Iată cei 7 factori de sănătate, găsiţi de Belloc şi Breslow, de care ţine
longevitatea:
*Zilnic, 7 sau 8 ore de somn.
*Să nu se mănânce nimic între mese (doar un fruct ,o leguma)
*Masa de dimineaţă să fie luată cu regularitate.
*Menţinerea greutăţii corporale în limite normale.
*Activitatea fizică efectuată în mod regulat.
*Abţinerea de la alcool sau, cel puţin, un consum moderat.
* Abţinerea de la fumat.

Fără îndoială, stilul de viaţă poate grăbi sau poate încetini

procesele de îmbătrânire. Oricât ar părea de curios, dacă mâncăm în
fiecare dimineaţă, contribuim la prelungirea vieţii. Mulţi găsesc
numeroase motive pentru a nu mânca nimic dimineaţa.
Unul dintre motivele invocate cel mai frecvent e lipsa senzaţiei
de foame. Unii sunt chiar fericiţi pentru faptul că măcar dimineaţa nu le e
foame, fără să-şi dea seama că lipsa aceasta a senzaţiei de
foame se datorează mesei de seară, care a fost abundentă sau luată
la o oră prea târzie şi neurmată de vreo activitate fizică. Inapetenţa
matinală poate fi rezolvată printr-o cină frugală sau, şi mai bine,
renunţând pentru o săptămână la masa de seară.
Un alt motiv pentru a nu mânca dimineaţa este dorinţa de a nu
câştiga în greutate, de a evita kilogramele în plus. Credinţa că
evitarea micului dejun contribuie la pierderea în greutate este un
mit. Adevărul e că o masă consistentă de dimineaţă face parte
dintr-un program eficient de reducere a greutăţii corporale.

Şi ce-ar trebui să conţină masa de dimineaţă?

În primul rând, trebuie să fie bogată în glucide sau în hidraţi de
carbon, pentru a furniza glucoza, combustibilul prin excelenţă al
creierului şi al întregului organism.
Însă pentru a fi eliberată treptat, pe o durată mai lungă, glucoza
NU trebuie să provină din zahăr, miere sau alte dulciuri, ci din
produse cerealiere integrale, vegetale şi fructe.
De exemplu, legume fierte în aburi, cu orez nedecorticat sau
pâine integrală, eventual cu iaurt din lapte de soia sau cu o cremă
făcută cu mixerul din seminţe, nuci sau alune.
O altă posibilitate ar fi: pâine integrală cu nuci şi mere, fulgi de
ovăz cu lapte de soia, nuci şi fructe proaspete ori uscate sau cartofi
copţi în câteva minute la microunde cu tofu, avocado, măsline şi
salată de roşii sau cu alte salate.
Printr-o justă folosire a voinţei, stilul de viaţă poate fi schimbat,
deoarece puterea de a decide, de a face alegeri şi de a urma calea
aleasă fac parte din natura umană. Şi pentru a lua hotărârile necesare
trebuie să fim, în prealabil, informaţi.
Vestea cea mai bună pe care v-o putem transmite este că e
posibilă nu numai prevenirea bolilor, ci, în multe cazuri, şi
recâştigarea sănătăţii pierdute...
O observaţie la îndemâna oricui: oamenii îşi îngrijesc mai bine
automobilul decât propriul organism.

Factorul uman in alegerea si consumul de

alimente
Cultura este, poate, factorul care influenţează cel mai mult
preferinţele şi alegerea hranei. Azi se observă că şi în cadrul unor unităţi
culturale mai mari există subgrupe care manifestă normele şi
comportamentele lor proprii.
Cel mai bun exemplu este acela al adolescenţilor şi al adulţilor tineri,
care şi-au însuşit normele difuzate de McDonald’s.
Natura oferă hrana, iar oamenii au creat obiceiuri ca, de exemplu, de mai
multe ori pe zi să servească ceai sau cafea cu dulciuri sau alte produse cu
o densitate energetic mare, în loc de morcovi, salată verde sau floricele.
Pentru mulţi ar fi greu de imaginat o masă festivă fără carne. Iar
însuşirea acestor obiceiuri are loc deja în fragedă copilărie, determinând
un anumit mod de alimentaţie, care va fi considerat ca normal şi sănătos
pentru tot restul vieţii.
Gospodinele să încerce reducerea treptată a cantităţii de ulei care se
adaugă de obicei alimentelor. Se va vedea că volumul de hrană consumat
va rămâne acelaşi, însă aportul de calorii va fi mult mai mic. Iar cele care
vor ajunge să gătească fără nici un pic de grăsime vor observa că spălatul
vaselor va devein aproape o plăcere, pe lângă economia de detergenţi.

Alimentaţia și sistemul imunitar

Sistemul imunitar e alcătuit din două compartimente funcţionale:
Primul e acela al imunităţii înnăscute, cu care venim în lume şi
care reprezintă apărarea de bază împotriva bolilor.
Al doilea este compartimentul imunităţii dobândite, ce poartă
denumirea şi de imunitate specifică, pentru că fabrică o anumită
substanţă cu acţiune specifică împotriva fiecărui virus. În realitate,
sistemul imunitar e mult mai complex, dar acum am dori să subliniem
doar faptul că este influenţat de factorii de mediu, şi, prin stilul nostru de
viaţă, îl putem ajuta să-şi îndeplinească multiplele funcţii, dar foarte uşor
îl putem şi frâna, trecând de partea duşmanilor noştri.
Studii efectuate în numeroase ţări arată că produsele cerealele
integrale, legumele, zarzavaturile şi fructele scad frecvenţa bolilor
canceroase.
Numeroasele reclame, pornind din interese pur comerciale, încearcă să
convingă populaţia de foloasele suplimentării cu antioxidanţi şi cu
vitamine sub forma tabletelor. Aşa ceva e cu totul inutil, uneori putând fi
chiar dăunător.
Nici o pilulă nu poate oferi ceea ce a aşezat Creatorul în fructe,
zarzavaturi, legume şi cereale.
În afara vitaminelor, mai există o serie întreagă de substanţe
bioactive, cel puţin la fel de importante pentru sănătatea noastră.
Lumea plantelor furnizează un număr impresionant de substanţe
active, aşa-numitele substanţe vegetale secundare, care, printer altele, au
o puternică acţiune anticancerigenă.
Iată câteva exemple:
Licopenul din roşii, cu o puternică acţiune anticancerigenă, în
special împotriva neoplasmului de prostată. Efectul protector începe
cu 6 mg/zi. O roşie mijlocie conţine 3 mg. Se pare că licopenul din
roşiile fierte e şi mai bine utilizat. Un pahar de suc de roşii conţine
între 15 şi 30 mg.
Glucosinatele, din ridichi, varză, conopidă, năsturel, ajută
sistemul imunitar în combaterea infecţiilor şi a cancerului.
Fitoestrogenele, din soia, cereale, seminţe de in şi toate
soiurile de varză şi de conopidă, inclusiv broccoli, au o acţiune
protectoare împotriva neoplaziilor în care există şi o componentă
hormonală, ca în cancerele de sân, uter şi prostată, dar şi în cel
de colon.
Fitosterinele, care se găsesc în seminţele de floarea-soarelui,
nuci, alune, susan, scad riscul cancerului de intestin gros.
Flavonoidele, care se găsesc în coaja fructelor şi a zarzavaturilor
de culoare roşie, galbenă şi violet, în cireşe, vişine, fragi, căpşuni,
mure, afine, mere, varză şi sfeclă roşie, cartofi, ardei şi ceapă,
favorizează lupta împotriva infecţiilor şi a tumorilor.
Fenolii, care se găsesc în tărâţele cerealelor şi în nuci, împiedică
dezvoltarea bacteriilor şi a virusurilor, au o acţiune antioxidantă şi
un efect protector împotriva infarctului miocardic.

Suntem ceea ce mâncăm

“ Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o
strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes. “ (Diderot)

În cursul vieţii, un om consumă 40 până la 50 de tone de

alimente. Deci, nu e de mirare că obiceiurile alimentare sunt decisive
pentru sănătatea noastră.
Se pare că drumul spre o sănătate mai bună ocoleşte restaurantele
fast-food, de tipul McDonald’s, raioanele cu carne, brânzeturi şi
dulciuri, conducându-ne înapoi, spre hrana dată iniţial omenirii:
boabele de aur ale cerealelor, vegetalele şi fructele. Concepţia că
bolile civilizaţiei apusene sunt legate de stilul de viaţă şi că ele pot
fi prevenite reprezintă cea mai importantă descoperire medicală a
secolului XX.
Pentru a schimba un obicei, trebuie să dorim schimbarea.
Obiceiurile vechi sunt comode şi, pentru a scăpa din braţele lor, e
nevoie de o dorinţă puternică.
Dar dorinţa singură nu poate schimba vechile obiceiuri ale
stilului de viaţă. Trebuie să ştim ce să schimbăm şi să înţelegem de
ce. Apoi trebuie un efort conştient pentru a pune în practică noul
mod de a trăi, care, cu timpul, va deveni ceva automat. „Alege ce
este mai bun”, a spus Pitagora, „şi obişnuinţa îl va face plăcut şi
uşor.”

O dieta sanatoasa pentru toata viata

Principii:

1. Nu mai luati aminte la etichete

O alegere corecta pe baza etichetelor este aproape imposibila, daca nu
stii sa "descifrezi" terminologia specifica.
Orice cifra este relativa, iar producatorii din industria alimentara sunt
foarte selectivi in legatura cu informatiile pe care aleg sa le noteze pe
ambalaj.
2. Mananca de trei ori pe zi si
In general, e vorba despre o masa principala, o gustare sau o
masa de tip pranz si un mic dejun. E posibil sa aveti nevoie de
doua gustari mai mici, cum ar fi un fruct, un sandvis mic sau o
bucata de prajitura, intre doua mese mici, in functie de ritmul
organismului.
3. Alegeti proteine sarace in grasimi
Peste, crustacee, carne rosie slaba, pui, vanat, oua, toate acestea
furnizeaza necesarul de proteine al corpului fara un continut
daunator de grasimi.
4. Obisnuiti-va sa gatiti cu putina grasime
Puteti folosi unt, ulei de masline, de alune sau de susan pentru a
da gust mancarii, insa incercati sa folositi cat mai putin.
5. Mancati cat mai putine produse dulci
Prea mult zahar intrerupe echilibrul energetic natural si poate
produce dureri de cap. In cantitati mari, zaharul rafinat duce la
schimbari bruste ale starii de spirit, hipoglicemie sau diabet.
6. Beti intre doi si trei litri de apa pe zi
Apa ajuta fibrele din alimentatie sa se umfle si sa-si
indeplineasca sarcinile in interiorul sistemului digestiv. Ajuta la
metabolizarea altor nutrienti din mancare, mentine sanatatea
pielii si parului si previne deshidratarea.
7. Incercati sa nu beti mai mult de trei cesti de cafea, ceai sau
cola
Toate aceste bauturi contin cafeina, care inhiba absorbtia
vitaminelor si mineralelor, determina corpul sa excrete nutrienti
vitali si interfereaza cu mecanismul energetic al corpului.
8. Incearca sa mananci in mod regulat si sa nu ai stomacul gol
mai mult de cinci-sase ore
Asta ajuta stomacul sa functioneze eficient. Mancatul regulat
stabilizeaza aprovizionarea cu enzime digestive, protejeaza
stomacul de excesul de secretii acide si ii permite sa
metabolizeze mancarea in mod eficient, echilibrand nivelul
energiei si starea de spirit.
9. Consuma moderat alcool
Unele vinuri, cum ar fi cele rosii, tinere, contin vitamine si
minerale antioxidante care reduc riscul de cancer si boli de inima.
Berea si sampania au si ele nutrienti benefici. Bautul poate fi o
parte foarte placuta a vietii, insa in exces poate produce probleme
ficatului, starii de spirit si nivelului energiei.
10. Propune-ti sa mananci cinci portii de fructe si legume
proaspete pe zi
Asta ii ofera organismului o buna sursa de vitamine, minerale si
fibre necesare pentru lupta impotriva bolilor.
In plus, nivelul energetic este la cote stabile.