Sunteți pe pagina 1din 2

UNITATEA DE ÎNVATAMANT: SCOALA POSTLICEALA SANITARA „CAROL DAVILA” TARGU JIU DIRECTOR,

PROFESOR: DR.CROITORU RĂZVAN DR.HORTOPAN RAMONA CRISTINA


ANUL I – ASISTENT MEDICAL GENERALIST
MODULUL 12: EDUCATIE PENTRU SANATATE

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
ANUL ŞCOLAR 2020/2021
Nr.crt. Unitatea de competenta Competente Continut tematic Nr.ore Saptamana Obs.
12.1. Concepte: sănătate, boală, promovarea sănătății, educația pentru sănătate – definiții.
12.1.1. Relația dintre educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
12.1.2. Delimitarea scopurilor și a obiectivelor educației pentru sănătate în raport cu nevoile de
Educatie pentru sanatate sănătate ale populației. Principii, abordări în educația pentru sănătate/metode de educație 1 1
pentru promovarea sănătății (metoda educațională/furnizării de informații, metoda centrată
pe persoană, metoda situațională, metoda șocului, metoda centrată pe comportament, metoda
minimalizării răului produs, combinații între metode).
12.2. Grupele de determinanți care acționează direct/ indirect asupra stării de sănătate (OMS):
macroeconomici, factorii de mediu (fizic, social), stil de viață, mod de viață, factorii socio-
demografici, educaționali.
12.2.1. Determinanții sănătății: definiție, factori de risc, de protecție /sanogeni, populație țintă,
populație la risc, persoane cu risc înalt. 1 2
12.2.2. Dimensiunile stării de sănătate: emoțională, fizică, ocupațională, intelectuală, spirituală,
socială – abordare holistică. Piramida lui Maslow.
12.2.3. Factorii care pot altera stilul de viață sănătos
12.2.4. Stilul de viață: definiții, stil de viață sănătos, schimbarea comportamentului;
12.3. Caracteristici:
12.3.1. Alimentația,factori care influențează alimentația, promovarea unei
alimentații sănătoase, rolul educației în nutriție, promovarea alimentației sănătoase – acțiuni de
educație publică directă, alimentația - factor de risc.
1 3
12.3.2. Consumul de substanțe potențial nocive pentru organism
12.3.3. Igiena
12.3.4. Mișcarea, exercițiul fizic
12.3.5.Relaționarea cu mediul social
recapitulare 1 4
12.4. Modul de viață:
12.4.1. Cadrul socio-economic, mediul social, condiții de locuit, ocupația (loc de muncă, tipul de
activitate), venitul, tipul de familie
12.4.2. Tipul de consum: servicii de sănătate, alimentar, cafea, țigări, alcool, droguri 1 5
12.4.2. Petrecerea timpului liber
12.4.3. Atitudine față de sine, față de riscuri, față de sănătate
12.4.4. Relații interpersonale
12.5. Rolul profesioniștilor în promovarea sănătății, implicarea și responsabilizarea populației, rolul
mass-media în promovarea sănătății.
12.5.1. Funcția educativă și rolul asistentului medical în educația pentru sănătate.
12.5.2. Strategia OMS "Sănătate pentru toți în secolul XXI".
12.5.3. Nivele de prevenție /profilaxie: primordială, primară, secundară, terțiară. 1 6
12.5.4. Obiective generale –OMS;premisele sănătății, reorientarea serviciilor de sănătate
(Charta de la Ottawa)
Obiective specifice pe domeniile de aplicabilitate (adoptarea unui stil de viață
sănătos, modificarea comportamentului la risc)1
12.6. Identificarea problemelor de sănătate
12.6.1. Informații privind: stilul de viață, modul de viață și caracteristicile socio-demografice
12.6.2. Indicatori privind evaluarea stării de sănătate a populației (speranța de viață,
mortalitate, morbiditate) și a calității vieții 1 7
12.6.3. Identificarea factorilor de risc asociați prin evaluarea stilului de viață (dietă, consum de
tutun, alcool, droguri)
12.6.4. Stabilirea populației țintă, grupuri aflate la risc, a populației cu risc înalt de îmbolnăvire
evaluare 1 8
12.7. Scop, obiective:
Obiective generale și specifice pe domeniile de aplicabilitate. Strategii de intervenție:
12.7.1. Strategia riscului individual ce se adresează direct persoanelor expuse unui
astfel de risc;
12.7.2. Strategia riscului populațional crescut, adresat întregii populații urmărindu-se
reducerea riscului 1 9
12.7.3. Rolul comunicării în educația pentru sănătate (scop, reguli, principii pentru
influențarea comportamentului)
12.7.4. Implicarea profesioniștilor de sănătate (abordări posibile în educația pentru
sănătate: medicală, educațională, orientată spre individ, schimbare socială)
12.8. Utilizarea mass-media în promovarea sănătății
12.8.1. Abordarea comunității
12.8.2. Modele de educație pentru sănătate 1 10
12.8.3. Stabilirea instituțiilor pentru colaborare
12.8.4. Stabilirea echipei de implementare
12.9. Derularea etapelor în procesul de educație pentru sănătate:
12.9.1.Identificarea consumatorilor, identificarea și ierarhizarea nevoilor
12.9.2. Formularea scopurilor, obiectivelor;
12.9.3. Identificarea resurselor pentru formarea unui comportament sanogen (umane, materiale,
financiare, informaționale, mijloace de comunicare, servicii de sprijin, obstacole)
12.9.4. Elaborarea conținutului, alegerea metodelor (chestionare, rezultate ale cercetării socio-
medicale, plan de acțiune, mijloace de educație audio, video, scrise, materiale de promovare a
1 11
programului)
12.9.5. Acțiunea propriu-zisă de influențare, de formare de atitudini, comportamente,
întocmirea rapoartelor de etapă pe parcursul derulării programului.
12.9.6. Evaluarea rezultatelor, compararea cu obiectivele propuse, beneficii obținute (schimbarea
comportamentelor), reprezentarea grafică, comparativă a indicatorilor de sănătate, feed-back:
reevaluarea
activităților, revizuirea procedurilor, gestionarea schimbărilor.
12.10. Formarea experientei clinice adecvate
12.10.1. Identificarea problemelor de sănătate
1 12
12.10.2. Identificarea factorilor sanopatogeni
12.10.3. Elaborarea unui proiect de educaţie pentru sănătate
recapitulare 1 13
evaluare 1 14

PROFESOR,
DR.CROITORU RĂZVAN

S-ar putea să vă placă și