ALIMENTATIA, FACTOR DE INFLUENTA IN STAREA DE SANATATE

Niciodata, ca acum nu s-a acordat o atat de mare importanta nutritiei in profilaxia si patologia
umana. In ultimele decade ale nutritiei un rol foarte important si din ce in ce mai important se acorda
relatiei alimentatie-boala, in speranta ca se vor putea elabora strategii precise pentru complexul
alimentatie-sanatate. Problema a depasit limitele stiintei capatand valente politice, economice cu implicatii
sociale care in cadrul unui concept alimentar unitar, care decid strategia nutritionala, starea de nutritie si de
sanatate a unei natiuni.
In prezent se considera ca nutritia este implicata in toata patologia umana, mai putin accidentele si
bolile infectioase desi daca ne gandim bine, o serie de boli infectioase au drept etiologie, o proasta igiena a
alimentelor care induc grave perturbari in starea de sanatate(boli diareice acute de diverse etiologii -
salmonela, shigela, stafilococul,clostridium botulinum, toxiinfectiialimentare,etc).
Peste 90% din bolile cardiovasculare, metabolice, canceroase, alergice, aterosclroza,
hipovitaminozele,denutritia energoproteica deriva sau sunt induse de o alimentatie deficitara fie ca este
vorba de malnutritia de exces , fie ca este vorba de malnutritia deficitara.
Numeroase studii epidemiologice nationale si mondiale certifica faptul ca intre alimentatie si
boala este o stransa corelatie care se evidentiaza tot mai pregnant in declansarea cancerului, determinand
lumea stiintei sa indice o noua orientare dand prioritate programelor de studii privind rolul factorilor
alimentari in incidenta cancerelor dar si a bolilor metabolice, cardiovasculare, etc.
Complexitatea relatiei om-aliment, se evidentiaza pe multiplele cai prin care nutritia afecteaza fiinta umana.
Ca este vorba de metabolism, homeostazie, imunocompetenta, echilibrul energetic si termic, dezvoltarea
celulara, activitatea motorie si comportamentul, nutritia exercita o mare influenta asupra acestora si in final
modifica comportamentul. Dezechilibrul dintre aport si necesarul de substante biologic-active determina
profunde modificari metabolice care amprenteaza patologia omului modern. Interactiunea complexa dintre
alimentatie si starea de sanatate au determinat relevarea unor aspecte deosebite si noi orientari in nutritie cu
consecinte majore in cercetare, secolul XX, fiind numit pe buna dreptate "SECOLUL NUTRITIEI".
Astazi organiztia noastra profesionala a gasit de bun ca intalnirea noastra, devenita aproape obisnuinta
lunara, sa aiba in dezbatere publica “Alimentatia – Factor de influenta in starea de sanatate”. Ca este sau
nu adevarata sintagma Alimentatie sanatoasa - Corp sanatos, ramane sa dezlegam pe parcursul sesiunilor
temei propuse in discutie, dar pana una alta un lucru este cert: “lucrurile bune sau rele din viata noastra nu
vin pur si simplu de la sine, la intamplare”; fie ca realizam sau nu contribuim in mare parte la sanatatea,
fericirea si echilibrul nostru psihofizic, dar si la suferinta, deceptiile si bolile care ne ataca mai curand sau
mai tarziu.
Fiecare gand, orice emotie, cel mai mic dezechilibru conteaza in economia starii de sanatate. Ca ne place
sau nu, sanatatea noastra este puternic influentata de modul cum traim, cum ne alimentam si ce este cel mai
important dintre toate acestea, este ca modul cum fiecare ajunge sa traiasca este alegerea lui personala.
Nimeni si nimic nu poate avea putere decizionala asupra unui astfel de comportament fata de semenul sau.
Poate ca va intrebati “De ce un asemenea subiect la o manifestare profesional stiintifica a asistentilor?”
Sunt n teme importante, legate de profesia noastra care ne dau framantari si batai de cap.
In definitiv alimentatia, dieta cum ii spunem noi, sau regimul dietetic face parte din arsenalul de restabilire
al sanatatii individului impreuna cu ceilalti factori implicati, fie ca este vorba de tratamentul medicamentos,
fie ca este vorba de ingrijirile igienice, psihoterapice, sau ingrijirile paliative.
In prezent, cercetarile din domeniul nutritiei si alimentatiei cauta sa evidentieze interactiunea
complexa dintre alimentatie si starea de sanatate determinand noi orientari.

EXEMPLE:

1. In ulcerul peptic, cercetarile actuale gasesc ca nefondate stiintific asocierea dintre anumite
obiceiuri alimentare si aparitia bolii. Studiile releva o legatura intre alimentatia saraca in proteine
si fibre vegetale dar bogata in carbohidrati insa lipseste fundamentul stiintific. Nu exista o dovada
stiintifica cum ca mirodeniile, condimentele, cafeaua, ceaiul ar fi legate de aparitia ulcerului
gastric sau duodenal dar exista dovezi clare ca acestea sunt iritante ale mucoasei gastro-
duodenale si declansatoare de crize acute.(Romania Update nr. 1/ 1996).
2. Cresterea consumului de fructe , legume si verdeturi la doua portii/zi, poate reduce riscul
bolilor cardio-vasculare cu cca 30%,protejeaza impotriva cancerului mai ales colo-rectal,gastric,
hepatic,etc, a diabetului zaharat, a altor boli metabolice.

referat.clopotel.ro
3. Aportul crescut de grasimi mai ales cele de origine animala creste riscul de : HTA, cardiopatie
ischemica, atac cerebral , in general prin cresterea colesterolului si depunerea lui pe vase sub
forma de placi de aterom.
4. Scaderea aportului de sare sub 3g/zi, plus sarea endogena poate reduce semnificativ riscul
bolilor renale, a celor cardio-vasculare, a bolilor degenerative , etc.
5. In schimb cresterea consumului de peste poate scadea numarul deceselor prin afectiuni
cardio-vasculare cu pana la 30%, datorita aportului de acizi grasi polinesaturati care
contracareaza efectele acizilor grasi saturati.

Alimentatia este deci obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea noastra.
Nu numai ce mancam dar si cum mancam, cand mancam, cat mancam precum si timpul acordat
servirii mesei, afecteaza organismul nostru.

Trebuie sa invatam sa ne hranim sanatos potrivit cu nevoile fiziologice , cu activitatea

fizica depusa, tipul constitutional dar si intr-un mod placut.
Modificarile stilului alimentar nu trebuie sa fie dramatice pentru a realiza o imbunatatire a
sanatatii insa beneficienta va creste atunci cand le vom corela cu alte obisnuinte sanatoase: aer,
apa, soare, miscare temperanta si o buna dispozitie mentala.

Alimentatia si obiceiul de a manca sunt cele care se repeta cel mai constant de-alungul
vietii si sunt procese constiente si voluntare deaceea educabile. Aceasta depinde de libera
alegere a fiecaruia si aderarea la obiceuiri sanatoase reclama o convingere profunda.

Nutritia, dimpotriva este un act involuntar si inconstient care include toate procesele si
transformarile pe care alimentele le sufera in organism pana la completa lor asimilare. In conditii
normale daca nu exista nici un proces patologic, o alimentatie buna are ca urmare o nutritie
buna.

Rolul asistentei medicale in promovarea alimentatiei ca factor important al starii de

sanatate:

1. Prin pregatirea de baza si postbaza, asistenta medicala poate fi de un real folos pacientilor pe
care-i ingrijeste, familiei acestora sau celor care se ocupa de regimul dietetic al acestora.
2. Pe langa rolul de a educa pacientii cu privire la prevenirea, combaterea si minimalizarea
riscului de transmitere a infectiilor, are rolul fundamental de a-i indruma si a discuta cu acestia
modul de a se alimenta potrivit cu boala de care sufera, in modul cel mai complet si corect pentru
a reduce efectele celei deja existente si a preveni altele.
3. Se spune ca in afara de seringa si fasa o buna asistenta medicala se va dota si cu o carte de
bucate, sanatoasa.
4. Asistenta medicala poate pune in discutie cu pacientul regimul dietetic prescris de medic,
explica beneficiile acestuia in cadrul bolii sale, ofera retete si metode de preparare a unor
meniuri sanatoase, se intereseaza de posibilitatile fizice si materiale si ofera informatii in functie
de aceste aspecte.
5. Importanta discutiei cu pacientul si cu apartinatorii in privinta regimului permite alagerea dietei
dupa posibilitati, gust si preferinte.
6. In anumite boli sau stadii de boala in care se impun diete mai stricte este important ca
pacientul sa fie educat cu privire la aport si nevoi pentru a preveni malnutritia de insuficienta cat
si pe cea de exces.
7. Pentru toate acestea asistenta medicala trebuie sa fie bine pregatita atat scolastic cat si psihic
si in acelasi timp bine motivata.

Si in final ca un motto:

Educatia medicala pentru o alimentatie sanatoasa, facuta bine, cu constiinta si cu credinta poate sa
miste omul din loc.

referat.clopotel.ro