Sunteți pe pagina 1din 43

0

CUPRINS
 CAPITOLUL 1 Ce intelegem prin “sanatate” ?....................................................pag 1

 CAPITOLUL 2 Educatie in vederea dobandirii unui stil de viata sanatos…….pag 6

 CAPITOLUL 3 Promovarea şi menţinerea sănătăţii.............................................pag 9

 CAPITOLUL 4 Sanatatea cavitatii orale………………………………………...pag 12

 CAPITOLUL 5 “Costurile” nerespectarii unui stil de viata sanatos…………..pag 16

 CAPITOLUL 6 Strategia pentru un stil de viata sanatos in diferite state..........pag23

 CAPITOLUL 7 Studii de caz……………………………………………………...pag 29

 CAPITOLUL 8 Promovarea unui stil de viata sanatos


–modele mass media......................................................................pag 35

CAPITOLUL 1

CE INTELEGEM PRIN “ SANATATE” ?

,,Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste tot atat de mult


societatea in intregime - sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este
nimic’’ (Schopenhauer).

 Ce este sanatatea si care sunt factorii care influenteaza starea de


sanatate a unei persoane?

1
Sanatatea este definita ca starea de bine fizica, mentala si sociala a unei persoane. Sanatatea
nu presupune doar absenta bolii sau a infirmitatii (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2000).

 Perspective diferite asupra sanatatii


In secolul al XIX-lea si la inceputul secolului XX, sanatatea era definita doar ca absenta a
bolii. Aceasta perspectiva asupra sanatatii este denumita modelul biomedical al sanatatii. Engel a
constatat ca exista si alti factori care pot influenta starea de boala in afara de cei identificati pâna in
acel moment, adica cei biologici. Acesti factori au fost denumiti factori psihosociali. Sanatatea este
astfel redefinita din perspectiva acestei noi abordari biopsihosociale. Boala nu este explicata doar in
termini de prezenta a unor disfunctii la nivel biologic, chimic sau genetic, ci si prin aspectele
psihologice si sociale ale sanatatii.

 Ce este stilul de viata?


Stilul de viaţă al omului exprimă modul său general de a trăi, raportul dintre condiţiile în
care el îşi duce traiul şi condiţiile de activitate, de asemenea şi modelele individuale de
comportament determinate în anumită măsură de factorii socio-culturali, caracteristicile
personale şi educaţionale. Stilul de viaţă se referă la decizii, acţiuni şi condiţii de viaţă.
Elementele stilului de viaţă pot fi:
« sanogene – cele, care promovează şi fortifică sănătatea;
« patogene – cele, care reprezintă factorii cauzali sau de risc pentru anumite îmbolnăviri.
Stilul de viaţă sanogen se cultivă încă din fragedă copilărie în cadrul familiei,ulterior în
grădiniţe, şcoli, societate. Elementele patogene ale stilului de viaţă includ: fumatul,
alcoolismul,narcomania, toxicomania, huliganismul, alimentaţia excesivă sau carenţială, prac-ticile
sexual “riscante”, sedentarismul.

Stilul de viata constituie o valoare si o conditie indispensabila pentru toate celelalte activitati
umane, pentru nivele inalte de competenta si performanta, pentru bucuria de a trai, pentru
sentimentul de bine si siguranta oferit celor pe care ii iubim. In acelasi timp, sanatatea reprezinta acel
proces in care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza laolalta, intr-un mod integrat,
Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si convingerile sunt
toate interrelationate.
Promovarea stilului de viata sanatos este cea mai eficienta modalitate de prevenire
aimbolnavirilor si de mentinere a starii de sanatate (Woolf s. a., 1996 apud. Courtaney, 2000).

Pentru a ajunge la o stare de sanatate optima, este necesar sa fim


constienti de factorii de risc si de cei de protectie, sa detinem
informatii corecte si cunostinte adecvate despre acestia, sa avem o
atitudine pozitiva fata de factorii de protectie si una negativa fata de
cei de risc, sa practicam comportamentele sanatoase si sa le evitam
pe cele nocive.

Comportamente sanatoase Comportamente de risc

- alimentatie sanatoasa; - alimentatie nesanatoasa;


- exercitiu fizic; - sedentarism
- echilibru somn-veghe; - fumat, consum de alcool, droguri;
2
- comportament sexual protejat; - comportament sexual neprotejat;
- gandire pozitiva - gandire negativa

ALIMENTATIA

Alimentatia reprezinta o componenta principala a sanatatii deoarece alimentele ingerate si


obiceiurile alimentare au consecinte directe asupra sanatatii. Numerosi factori de risc decisivi pentru
moartea prematura, cum ar fi tensiunea arteriala, colesterolul, indicele de greutate corporala si
diabetul, depind de felul in care ne hranim.
Pentru a fi sanatos, organismul are nevoie de un aport echilibrat de substante nutritive.
Acestea sunt reprezentate de proteine, grasimi, carbohidrati, vitamine, minerale, fibre si apa, fiecare
categorie de substante avand un rol vital in functionarea organismului.
Alimentatia sanatoasa reprezinta aportul de alimente care contin toate categoriile de substante
nutritive, in cantitati care sa nu depaseasca nevoile energetice ale organismului.

Rolul substantelor nutritive pentru organism:


Proteinele repara tesuturile distruse, sprijinia procesul de crestere (a muschilor si oaselor) si
furnizeaza energie;
Grasimile (lipidele) protejeaza organele vitale de socuri mecanice si faciliteaza absorbtia
vitaminelor liposolubile (A, D si E).
Carbohidratii furnizeaza energia necesara creierului si altor parti ale sistemului nervos.
Vitaminele ajuta la functionarea normala a celulelor organismului. Principalele vitamine sunt A, C,
D, E si grupul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, B12);
Mineralele sunt necesare pentru cresterea si mentinerea tesuturilor organismului, facilitand totodata
si eliberarea energiei celulare. Principalele minerale sunt calciu, fier, fluor, iod, magneziu, fosfor,
potasiu, selenium, sodium, zinc;
Fibrele nu aduc un aport nutritional organismului dar sunt deosebit de importante in asigurarea
tranzitului intestinal regulat si in prevenirea constipatiei, reprezentand un factor de protectie pentru
cancerul de colon;
Apa reprezinta un mediu pentru desfasurarea reactiilor chimice, pentru transportul diferitelor
substante in organism, facilitand eliminarea produsilor toxici si reglarea temperaturii corpului.

Un indice ce arata normalul si abaterea de la normalitate indicand graduri diferite de obezitate


este IMC.

indicele de Masa Corporala (IMC), sau BMI - Body Mass Index in limba engleza, este un raport
bazat pe greutatea si inaltimea fiecarei persoane. IMC-ul este un instrument de identificare a
problemelor ce pot aparea la adulti, dar nu este folosit ca instrument de diagnosticare. Doar pe baza
3
acestui indice nu se poate determina starea de sanatate a unei persoane. Pentru aceasta sunt necesare
teste suplimentare din partea medicului.

Interpretarea IMC-ului

IMC Ce inseamna
sub 18,5 subponderal
intre 18,5 si 24,9greutate normala
intre 25 si 29,9 supraponderal
intre 30 si 34,9 obezitate clasa I
intre 35 si 39,9 obezitate clasa II
peste 40 obezitate morbida

EXERCITIUL FIZIC

Miscarea contribuie la dezvoltarea armonioasa fizica si intelectuala. Aceasta este


recomandata zilnic, astfel incat cel putin 30 de minute trebuie alocate activitatii fizice.
Pentru persoanele care nu agreaza sportul si mersul la sala, exista metode alternative la fel de utile si
benefice pentru organism:

4
 mersul pe jos in ritm rapid;  mersul pe role;
 urcatul scarilor;  plimbatul catelului;
 mersul cu bicicleta;  gradinaritul;
 activitatile de curatenie in casa;  shopping-ul.
 dansul;

Beneficiile exercitiului fizic:


 furnizeaza energie;  faciliteaza dezvoltarea relatiilor sociale
 previne imbolnavirea prin dezvoltarea si petrecerea timpului liber in mod
abilitatilor fizice ale organismului placut;
(capacitate cardiaca, pulmonara, masa  protejeaza impotriva efectelor negative
musculara, densitate osoasa); ale stresului prin stimularea secretiei
 reduce riscul aparitiei bolilor de endorfine la nivelul creierului care
cardiovasculare, diabetului, cancerului; genereaza o stare de relaxare si
euforie;
 creste rezistenta sistemului imunitar;
 creste sentimentul de autocontrol si de
 reduce simptomele depresiei si
incredere in sine;
anxietatii;
 ofera sens si calitate vietii.
 controleaza greutatea corporala;

SOMNUL
Rolul somnului este esential in mentinerea sanatatii mentale si fizice, dar si a starii de bine. Somnul
este o parte integranta a functionarii organismului astfel ca, fara acesta, abilitatea de a realiza chiar si
cea mai simpla sarcina poate fi redusa semnificativ.
Lipsa somnului sau somnul insuficient reduce atentia si capacitatea de concentrare si genereaza in
timp aparitia unor afectiuni precum depresia, bolile cardiovasculare, diabetul.
Specialistii recomanda 8 ore de somn pe timpul noptii.

Beneficiile somnului asupra starii de sanatate:


 intareste sistemul imunitar;  grabeste refacerea organismului in
 regenereaza organismul, ajutandu-l sa cazul persoanelor aflate in
elimine toxinele si sa asimileze convalescenta.
energie; efectul regenerator se remarca
si in planul frumusetii fizice printr-un
ten proaspat si luminos;

GANDIREA
Modul in care gandim are o foarte mare influenta asupra starii de sanatate. Un proverb
chinezesc spune ,,Esti ceea ce gandesti!. Gandurile pozitive atrag starea de bine, de sanatate, in timp
ce gandurile negative provoaca dezechilibre energetice care conduc la aparitia bolilor.
Gândirea pozitivă este un stil de viata care se invata
Cercetările ştiinţifice arată că oamenii cu gândire pozitivă se descurcă mai bine în situaţii dificile, au
o mai mare capacitate de efort fizic şi intelectual, rezistă mai bine la situaţii stresante şi la
îmbolnăvire.

5
STRESUL
Termenul de stres este folosit in mod frecvent de foarte multi oameni, iar semnificatia sa este variata.
In mod obisnuit, stresul este folosit pentru a descrie o reactie de disconfort a organismului
(nervozitate, neliniste, tensiune), determinata de un eveniment negativ.
In situatii de stres, oamenii adopta diferite raspunsuri comportamentale. O parte dintre acestea nu
ajuta la reducerea stresului si au consecinte negative asupra sanatatii: fumatul, consumul de alcool
sau alte droguri, consumul excesiv de alimente.
Expunerea prelungita la stres determina un dezechilibru energetic la nivelul organismului si
favorizeaza aparitia bolilor cardiovasculare, digestive, psihice, hormonale, a migrenelor si
insomniilor.

6
Capitolul 2:

Educatie in vederea dobandirii unui stil de viata sanatos

“Un organism sanatos este camera de oaspeti a sufletului, un organism bolnav este o
inchisoare.” Francis Bacon

Dreptul la sanatate este unul fundamental, asa cum este si dreptul la educatie.
Pentru a ajunge la o stare de sanatate optima este necesar sa fim constienti de factorii de risc
si de cei de protectie, sa avem informatii corecte despre acestia, sa avem o atitudine pozitiva fata
de factorii de protectie si una negativa fata de cei de risc. Fiecare copil si tanar are dreptul sa fie
educat intr-o scoala care promoveaza sanatatea; scoala trebuie sa devina locul central in care
accesul la sanatate este facilitata prin educatie.

Sanatatea se intretine printr-o serie de comportamente, denumite comportamente sanatoase, cum


ar fi: exercitiul fizic, alimentatie sanatoasa, echilibru somn-veghe, comportament sexual protejat,
vizite medicale regulate, utilizarea echipamentelor de protectie in diferite situatii, etc. Cateva
dintre comportamentele de risc de care trebuie sa ne ferim sunt: sedentarism, alimentatie
nesanatoasa, fumatul, consumul de alcool sau droguri, comportament sexual neprotejat,
neutilizarea echipamentelor de protectie, nerespectarea unui program de controale medicale
periodice.

Există mai multe argumente ce pot fi aduse în favoarea realizării educaţiei pentru sănătate în
cadrul unităţilor de învăţământ.
În primul rând, unul dintre scopurile în sine ale activităţii din învăţământ este informarea
autorizată a copiilor şi adolescenţilor privind diferite domenii ale culturii şi ştiinţei, în paralel cu
dezvoltarea de abilităţi practice. În acest sens, educaţia pentru sănătate, ca parte a ştiinţelor
medicale, vizează nu numai transmiterea către elevi a unui bagaj informativ corect din punct de
vedere ştiinţific, cât mai ales crearea unor comportamente individuale sănătoase, a unor atitudini
ce corespund idealului educaţional.

Şcoala este un loc ideal pentru difuzarea acestor cunoştinţe în rândul maselor de tineri; nici o altă
instituţie nu are abilitatea şi capacitatea de a cuprinde şi de a se adresa, în timp, unui procent atât
de ridicat din populaţie.

Unul dintre elementele esenţiale pentru dezvoltarea impactului dorit este iniţierea şi realizarea
programelor de educaţie pentru sănătate la vârste cât mai tinere. Conduita preventivă devine
astfel un comportament care se edifică în timp în paralel cu dezvoltarea educativă. Asupra unei
persoane deja formate, adulte, astfel de activităţi au întotdeauna un impact mai redus decât
acţiunile similare, realizate la vârste mai timpurii.

7
Şcoala reprezintă, în acelaşi timp, o instituţie cu mare autoritate morală, oferind cadrul educaţiei
formale, informale şi nonformale, iar materiile de studiu oficiale din şcoli dobândesc implicit, la
nivelul psihologic individual, o importanţă mai mare decât subiectele nesusţinute de acest for
competent.

Educatia pentru sanatate este cea mai eficienta modalitate de prevenire a imbolnavirilor, de
imbunatatire si mentinere a starii de sanatate, de dezvoltare a unui stil de viata sanatos prin
intarirea comportamentelor sanatoase.
.
Comunicarea consecintelor negative ale comportamentelor nesanatoase a fost prinicipala
activitate in programele de educatie pentru sanatate, cum ar fi preventia fumatului sau a
consumului de alcool/droguri. Dar aceste programe nu sunt suficiente: copiii, de exemplu, invata
comportamentele sanatoase si cele de risc de la membri ai familiei, prieteni, anturaj, mass-media.

O buna preventie a comportamentelor de risc trebuie sa inceapa de timpuriu. Copiii invata mai
eficient cand sunt implicati in luarea deciziilor cu privire la acel comportament, ei respecta
regulile negociate impreuna cu ei si nu cele impuse de adult. Este mai eficient ca preventia sa se
focalizeze pe consecintele pe termen scurt ale unui comportament de risc.

Prescolarul – este recomandat ca programele sa accentueze aspectele pozitive ale unor


comportamente, sa contribuie la dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziilor; se folosesc metode
adecvate varstei (jocuri).
Scolarul mic – apar noi roluri (elev), noi interactiuni (cu profesorii), aceasta este perioada in
care isi insusesc relatia cauza-efect si raspund bine la reguli. La aceasta varsta educatia pentru
sanatate este un proces gradual de transfer al responsabilitatii catre copil.

Adolescentul – este o perioada de risc pentru dezvoltarea comportamentelor nesanatoase, tinerii


cauta solutii la problemele cu care se confrunta. Este necesar sa fie intarite comportamentele care
au consecinte pozitive asupra sanatatii si ignorate cele cu consecinte negative.

8
Adolescentii incep sa consume alcool sau sa fumeze din motive diferite. Factorii care
influenteaza consumul de substante nocive la copii si adolescenti sunt reprezentati de: influenta
grupului de prieteni; atitudinea familiei si a scolii; accesibilitatea procurarii tigarilor si a
bauturilor alcoolice; expunerea copiilor la campanii publicitare de promovare a tutunului si a
bauturilor alcoolice in mass-media. Cea mai eficienta metoda de modificare a comportamentului
de consum de substante toxice este prevenirea, deoarece consumarea frecventa a acestora
provoaca dependenta.
Educatia sexuala ofera copiilor si adolescentilor o modalitate prin care primesc informatii
adecvate varstei lor si oportunitatea de a-si forma perspective pentru o dezvoltare sexuala si
relatii interpersonale optime. Este recomandat ca in educatia sexuala sa fie utilizate discutiile in
grup, dezbaterea, studiile de caz, prezentarea unor cazuri sau povesti.
Legat de medicina dentara, educatia pentru sanatate este parte integranta a oricarui tratament
dentar. Dincolo de terenul pacientului exista numerosi factori favorizanti pentru carie si
complicatiile ei, boala parodontala si cancer. Igiena deficitara sau incorecta, absenta fluorizarii,
alimentatia bogata in glucide, consumul de alcool si tutun, neprezentarea la medic pentru
controale regulate sunt exemple de comportamente nesanatoase care favorizeaza instalarea
afectiunilor cavitatii orale.
Din aceste motive, educatia pentru sanatate trebuie sa fie parte integranta a oricarui program
preventiv, indiferent de categoria de varsta careia i se adreseaza. Sanatatii dentare i se acorda mai
putina importana in ceea ce priveste identificarea simptomelor care pot compromite un trai
sanatos. Datorita prevalentei crescute a cariilor dentare si a durerii cauzate de acestea, sanatatea
orala deficitara este recunoscuta in mod evident ca fiind importanta pentru sanatate, confort,
pentru calitatea vietii. Cateva dintre sfaturile de urmat pentru a avea dinti sanatosi sunt: periajul
zilnic, de cel putin doua ori, folosirea unei paste de dinti cu fluor, reducerea consumului de
carbohidrati, alimentatia sanatoasa, fluorizari regulate, vizite la medicul dentist pentru control,
detartraj si periaj profesional.

9
Capitolul 3

Promovarea şi menţinerea sănătăţii


“Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de pierdut; totuşi cel mai prost
păzită.” Emile Augier

Promovarea sănătăţii este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi
creşte controlul asupra determinanţilor sănătăţii şi, prin aceasta, de a-şi îmbunătăţi starea de
sănătate. Reprezintă un concept unificator pentru cei care recunosc nevoia fundamentală de
schimbare atât a stilului de viaţă, cât şi a condiţiilor de trai. Promovarea sănătăţii reprezintă o
strategie de mediere între individ şi mediu, combinând alegerea personală cu responsabilitatea
socială şi având drept scop asigurarea în viitor a unei mai bune stări de sănătate.

Promovarea şi menţinerea sănătăţii se realizează, prin educaţia pentru sănătate in cadrul orelor de
dirigenţie, a orelor de consiliere şi a programelor de voluntariat la care participă elevii sub
coordonarea profesorului-consilier şi/sau a unui cadru medical. Dezvoltarea programelor de
educaţie pentru sănătate în şcoală şi comunitate este esenţială pentru formarea unor valori
pozitive faţă de sănătate. Profesorul-consilier în colaborare cu alte instituţii şi asociaţii
guvernamentale şi nonguvemamentale are rolul de a stimula dezvoltarea acestor programe.

Promovarea şi menţinerea sănătăţii, în care cadrul medical are un rol extrem de important, se
realizează prin programele de prevenţie şi cele de educaţie pentru un stil de viaţă sănătos.
Recunoaşterea importanţei prevenţiei pentru sănătatea publică reprezintă cel mai semnificativ
aspect al promovării sănătăţii fizice şi mentale. .

10
Prevenţia are trei componente:

1. Prevenţia primară are ca obiective reducerea riscului de îmbolnăvire prin adoptarea


comportamentelor protectoare a sănătăţii. Prevenţia primară se realizează mai ales în familie şi
şcoală. Aici se dezvoltă atitudini de respingere a comportamentelor de risc - fumat, consuni de
alcool, droguri, alte comportamente de risc, cum sunt cele sexuale, legate de siguranţă - prin
activităţile de educaţie pentru sănătate, în şcoală, în cadrul orelor de dirigenţie, consiliere şi
orientare, educaţie pentru sănătate etc.

2. Prevenţia secundară implică reducerea factorilor de risc la grupurile cu risc crescut pentru
îmbolnăvire. Aceste grupuri sunt cele care au adoptat deja comportamentul de risc. Şcoala poate
să aibă un rol important şi în prevenţia secundară. De exemplu, se realizează prevenţia secundară
la elevii care fumează sau care consumă alcool şi droguri prin realizarea unui plan de
intervenţie pentru modificarea acestor comportamente şi atitudini negative faţă de un stil de viaţă
sănătos.

3. Prevenţia terţiară are ca obiective reducerea duratei îmbolnăvirii şi creşterea calităţii vieţii
persoanelor care suferă de o boală. Prin proiectele de voluntariat în care este implicată şcoala şi
în care e vitală implicarea cadrelor medicale, elevii pot contribui la creşterea calităţii vieţii unor
persoane cu anumite boli terminale.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că promovarea sănătăţii în locurile în care oamenii
trăiesc, muncesc, învaţă sau se joacă este cel mai eficient mod de a le îmbunătăţi calitatea vieţii.
În prezent, programele preventive se orientează către dezvoltarea responsabilităţii individuale
faţă de propria sănătate. Astfel, igiena corectă, fluorizarea locală, urmată de creşterea rezistenţei
smalţului, alimentaţia corectă, săracă în glucide, renunţarea la consumul excesiv de alcool sau la
tutun şi vizitele periodice la medicul dentist sunt comportamentele care pot asigura sănătatea şi
echilibrul. Din păcate, în ţara noastră, iniţiativele de promovare a sănătăţii şi programele
preventive sunt modeste, probabil din lipsă de resurse financiare şi umane.

11
Cele mai multe afecţiuni orale pot fi prevenite ceea ce ar reduce durerea, suferinţa şi cheltuielile
pentru îngrijirile de sănătate. Strategiile de prevenţie şi control vizează în principal reducerea
nivelului de expunere la factorii majori de risc şi promovarea unui stil de viaţă sănătos. Prevenţia
şi controlul afecţiunilor orale trebuie să constituie priorităţi importante pentru societate.
Promovarea sănătăţii orale la nivel individual şi comunitar reprezintă o strategie cost-eficienţă cu
scopul de a reduce povara afecţiunilor orale şi de a menţine sănătatea orală şi calitatea vieţii. De
aceea, orice efort de a promova şi implementa măsuri preventive reprezintă o investiţie
înţeleaptă.

Promovarea sănătăţii orale la nivel individual şi comunitar reprezintă o strategie costeficientă de


a reduce povara afecţiunilor orale şi de a menţine sănătatea orală şi calitatea vieţii.
• Prevenţia şi controlul afecţiunilor orale trebuie să constituie priorităţi importante pentru
societate.
• Strategiile de prevenţie şi control vizează în principal reducerea nivelului de expunere la
factorii majori de risc şi promovarea unui stil de viaţă sănătos

12
CAPITOLUL 4

SANATATEA CAVITATII ORALE


“E trist când căderea dinţilor coincide cu căderea frunzelor. “Mihail Kuzmin

Igiena orala are un rol extrem de important in starea generala de sanatate si de bine,fiind parte integranta a
educatiei pentru sanatate. Aceasta presupune spalatul pe dinti si folosirea atei dentare cu regularitate,
vizite la medicul stomatolog pentru controale de rutina, curatarea dintilor si o alimentatie optima pentru
sanatatea cavitatii bucale.

Studiile precizeaza ca romanii, din punct de vedere cantitativ, consuma pasta de dinti in medie de 5 ori
mai putin decat ceilalti europeni. De asemenea, doar 5% dintre ei au dintii perfect sanatosi, 3 din 4 au
carii si peste 50% au placa dentara si respiratie urat mirositoare, motiv pentru care trebuie sa acordam o
atentie deosebita igienei orale.

Pentru a ne mentine sanatatea dintilor si a gingiilor sunt necesare respectarea urmatoarelor reguli:

- se foloseste ata dentara cel putin o data pe zi, si se spala dintii dupa fiecare masa sau gustare si inainte
de culcare. Aceste lucruri inlatura depunerile ce pot determina distrugerea dintilor, gingiilor si a oaselor
cavitatii bucale.

- folosirea unei paste de dinti ce contine fluor . Fluorul este un ingredient esential in pastele de dinti. Alte
ingredient limiteaza proliferarea bacteriana, depunerea tartrului, sensibilitatea dentara si ajuta la albirea
dintilor.Se mai pot utiliza: apa de gura ce contin fluor sau pasta de dinti ce inlatura tartrul.De asemenea,
este recomandat sa inlocuim periuta de dinti la fiecare 3 luni si chiar mai devreme daca perii acesteia
incep sa se toceasca sau sa isi schimbe forma. Periutele de dinti electrice asigura un mai bun periaj si mai
controlat decat periajul manual.

- se evita alimentele cu cantitate crescuta de zahar. Zaharul favorizeaza formarea tartrului.

- se evita tutunul pentru ca acesta produce afectiuni ale gingiilor si poate produce cancer al cavitatii
bucale. Expunerea pasiva la tutun (respirarea aerului cu fum de tigara) poate de asemenea determina boli
ale gingiilor.

- se practica curatirea limbii, cu un instrument special pentru acest lucru sau cu o periuta de dinti moale.
Se curata din spate in fata. Curatirea limbii este deosebit de importanta la persoanele care fumeaza sau la
cei cu un relief al limbii mai accentuat (santuri multe si adanci ce brazdeaza limba).

- vizite regulate la medicul dentist, in functie de aparitia problemelor sau de cat de frecventa este necesara
curatirea cavitatii bucale.

13
Foarte important este si periajul dintilor, acesta reprezentand cel mai simplu proces in igiena dentara. S-a
constat ca periajul dintilor este in mare parte efectuat gresit atat la adulti cat si la copii .Un periaj obisnuit
dureaza in jur de 2 minute, mai exact 120 secunde - in mod ideal intre 3 si 5 minute. Periajul dintilor se
efectueaza usor, cu miscari line, acordand atentie speciala gingiilor, zonelor din spatele dintilor, zonelor
plombate si altor zone restaurate. Periajul dentar se concetreaza pe fiecare sectiune, atat exterioara cat si
interioara (din partea de sus si partea de jos), zona de masticatie si suprafata limbii (pentru o respiratie
placuta).

Mai exact, un periaj corect se va realiza astfel:

1. Dupa ce ati umezit periuta de dinti, adaugati putina pasta (incercati pasta de dinti cu fluor)

14
2. Incepeti periajul eventual cu dintii din spate, partea de sus, si folositi miscari in directia acelor de
ceasornic. Periati si linia gingiei, la un unghi de 45 grade. Adoptati o miscare scurta circulara pentru
aproximativ 20 secunde.

3. Dupa 20 secunde, cu miscari rotative periati dintii pentru a elimina resturile alimentare si placa.

4. In continuare periati in sensul acelor de ceasornic pana ce ajungeti la molarii mici. Repetatii pasii si in
aceste zone.

5. Periati suprafata din spate a dintilor din fata, cu varful periutei, pana la linia gingiei. Folositi micari
usoare in jos.

6. Dintii din partea de jos a mandibulei vor fi periati la fel ca si cei din partea superioara.

7. Cu miscari circulare periati suprafetele premolarilor inferiori si superiori.

8. Limba va fi periata printr-o miscare circulara blanda (cam 30 secunde). Acelasi lucru se va efectua si in
interiorul obrajilor.

9. La final, nu uitati sa clatiti.

15
A avea o igiena orala impecabila presupune si o alimentatie sanatoasa si corecta , in care sa consumam
diferite produse alimentare, in asa fel incat sa fie reprezentate toate grupele de produse cunoscute; se vor
consuma urmatoarele: lapte si branzeturi (15%), carne, peste si derivate (8%), oua (3%), legume si fructe,
derivate din cereale si leguminoase, grasimi alimentare si produse zaharoase in cantitati mici; repartitia
ratiei alimentare pe diferite momente ale zilei: dimineata (25%), gustare (5%), pranz (45%), gustare (5%),
seara (20%). Un stil de viata sanogen trebuie sa respecte orarul zilnic al meselor, consumarea de mese
gatite, limitarea viciilor si nu in ultimul rand practicarea exercitiilor fizice.

Afirmatia ca zaharul este singura cauza a cariilor dentare este una indrazneata, insa este ceea ce un studiu
de la Colegiul Universitar din Londra si Scoala de Igiena si Remedii Tropicale din Londra a descoperit .
Cercetatorii au prelevat mostre din bazele de date publice de la populatiile din intreaga lume si conform
acestora, cu cat o populatie consuma mai mult zahar, cu atat mai mare este prevalenta cariilor
dentare.Cand consumam cantitati mari de zahar nu ne punem numai sanatatea orala in pericol, ci acesta
afecteaza si actiunea de pompare a inimii, mareste riscul de insuficienta cardiaca, contribuie si la
obezitate, diabet zaharat de tip 2 si multe alte afectiuni.

Există o legătură directă şi între frecvenţa consumului băuturilor răcoritoare şi numărul de carii. Astfel,
există autori care apreciază frecvenţa consumului de alimente şi băuturi conţinând hidrocarbonate mai
importantă în etiologia cariei dentare decât cantitatea acestora. Dinţii trebuie să fie puşi în condiţii de
,,repaus“ pentru a da timp tuturor mecanismelor protective să acţioneze. Pentru aceasta trebuie să se
aştepte cel puţin 2 ore între prizele alimentare şi de băuturi dulci. Rezultatele celor mai recente studii
sugerează că un număr de 7 prize de alimente şi băuturi poate fi considerat sigur în condiţiile menţinerii
unei igiene orale corespunzătoare şi a folosirii pastelor de dinţi cu F de 2 ori pe zi (conform unui studiu
recent al Leeds Dental Institute). Raportul Eurodiet (Public Health Nutrition 2001), pe baza rezultatelor
mai multor studii formulează recomandarea limitării numărului de prize alimentare între mese la un
număr de patru.

O.M.S. recomandă ca, pe lângă obiectivele de dietă pentru prevenirea tuturor bolilor cronice majore
legate de dietă, o dietă bogată în fructe, legume şi alimente cu cereale integrale şi amidon şi săracă în
zahăr liber şi grăsimi este posibil să îmbunătăţească multe aspecte ale sănătăţii orale, inclusiv prevenirea
cariilor dentare, situaţia parodontală, bolile infecţioase orale, precum şi cancerul oral.Educaţia pentru
sănătate orală a pacientului reprezintă influenţarea pozitivă a comportamentelor pentru păstrarea sănătăţii
orale, influenţarea indivizilor pentru dezvoltarea atitudinilor pozitive faţă de sănătate şi a practicilor
sanogene, adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi dezvoltarea unui nivel înalt de autoapreciere şi creşterea
calităţii vieţii.

16
CAPITOLUL 5

“Costurile” nerespectarii unui stil de viata sanogen

Boli cardiovasculare
Acestea reprezinta o cauza principala a mortalitatii in România in Europa in general. Cifrele arata ca, in anul
2000, au existat la noi in tara 667,8 decese datorate acestei cauze la 100.000 de locuitori, comparative cu
doar 257,8 decese la 100.000 de locuitori `n Uniunea Europeana in 1999.In 1993, la persoanele intre 35 si
74 de ani, aproximativ 380 din 10.000 de decese la barbati si 150 din 10.000 de decese la femei s-au datorat
bolilor cardiovasculare. Mai grav este cai ntre 1983 si 1993,România a inregistrat cea mai mare crestere a
numarului de decese datorate acestor boli, comparativ cu alte state europene, si anume o crestere de 43%
pentru barbati si 25% pentru femei .

In 2001, numarul de femei care au murit datorita bolilor cardiovasculare il depaseste pe cel al barbatilor:
82.459 de decese (din 120.054 de femei decedate) comparativ cu 76.781 (din 139.549 de decese la barbati).
Adica aproximativ 68% dintre femeile decedate si 54% dintre barbati au murit datorita bolilor
cardiovasculare

Trebuie retinut ca principalul rol in prevenirea bolilor cardiovasculare il joaca alimentatia adecvata si
exercitiul fizic, evitarea fumatului si a consumului de alcool, precum si managementul adecvat al stresului.

Cancer
Diferitele forme de cancer reprezinta a doua cauza a mortalitatii in România si in Europa. In 2001, 17.729 de
femei (din 120.054 de femei decedate) comparativ cu 25.021 de barbati (din 139.549 de decese la barbati )
au murit datorita cancerului La femei, cele mai frecvente cazuri de cancer sunt cele de sân si de col uterin
(ultimul având de fapt o rata relativ buna de vindecare, daca e descoperit la timp), iar la barbati cancerul
pulmonar, cel ORL (datorat in principal fumatului) si cel de prostata. In prevenirea cancerului sunt
importante alimentatia adecvata, exercitiul fizic, managementul stresului, dar si controalele medicale
periodice.

Consum de substante nocive Fumatul. Alcoolul. Drogurile


Fumatul, obicei comportamental, profund dăunător sănătăţii, se plasează pe primul loc în scara
omponentelor stilului de viaţă. Fiind foarte răspândit, fumatul reprezintă una dintre cele mai extinse forme de

17
toxicomanie. El prezintă cauza multor maladii grave, cum ar fi o serie de localizări ale cancerului (îndeosebi,
cancerul bronho-pulmonar), bolile pulmonare cronice, unele boli digestive. Tabagismul poate fi considerat
drept prima problemă de sănătate evitabilă. J.A. Calitano afirmă că „este indiscutabil că fumatul reprezintă o
sinucidere lentă”. În Europa circa 25,2 mln bărbaţi (26,7%) şi 23,2 mln femei (22,8%) sunt fumători, fiind
expuşi riscului sporit de boală cardio-vasculară. Circa 4,1 mln adolescenţi în vârstă de 12–17 ani sunt fu-
mători şi aproximativ 3 400 adolescenţi încep a fuma zilnic. Conform raportului OMS din 1979, cele mai
ridicate valori ale consumului de tutun (adult/an) exprimat în kg se înregistrează în Turcia (4,8 kg), Olanda şi
Canada (4,5 kg), Elveţia (4,3 kg), Belgia (3,9 kg), Danemarca (3,6 kg), iar cele mai scăzute valori au fost
înregistrate în Malawi (0,2), Kenya (0,4), Ghana, India şi Sierra Leone (0,6), Indonezia (0,8). În cadrul unui
studiu din 1950, efectuat de medicii britanici Richard Doll şi Bradford Hill, sa stabilit că bărbaţii fumători în
vârstă de 35 ani au mai puţine şanse să supravieţuiască până la vârsta de 65 de ani (72%) decât cei
nefumători (85%) şi foştii fumători (81%).

Fumatul este o problemă:

- socială – scade capacitatea de muncă a angajaţilor, scad indicii calitativi şi cantitativi de producere;

- materială – consumul de bani din bugetul familiei;

- biologică – influenţa nocivă asupra sănătăţii.

În totalitate, durata vieţii unui om fumător scade cu 4–10 ani. Fumatul prezintă un pericol major pentru
sănătate şi poate fi cauza cancerului pulmonar, cardiopatiei ischemice, bronhopneumopatiei cronice
obstructive şi a ictusului cerebral. În Republica Moldova 86,4% bolnavi de cancer bronhopulmonar sunt
fumători. În SUA 90% din bărbaţi şi 78% femei, care au decedat din cauza cancerului bronhopulmonar, au
fost fumători.

Actualmente în Republica Moldova se manifestă o tendinţă considerabilă de micşorare a vârstei fumătorilor


până la 12–15 ani, nu numai printre băieţi, dar şi printre fete. Este foarte dăunător, de asemenea, „fumatul
pasiv” – deci prezenţa persoanelor nefumă-toare, inclusiv a copiilor, în odaia unde se fumează şi se inspiră
aerul poluat cu fum de ţigară.

Datele statistice demonstrează că în unele ţări dezvoltate (SUA, Anglia) fumatul este în scădere. Aceste
realizări sunt rezultate ale unor companii antitabac bine organizate şi deosebit de eficiente. În unele ţări s-au
elaborat programe pe termene lungi, precum şi planuri de acţiune pe termene limitate, care cuprind o vastă
gamă de activităţi pentru reducerea riscului de expunere a populaţiei la influenţa fumatului. Printre aceste
activităţi sunt:

- interzicerea tuturor modalităţilor de promovare a tutunului;

- ridicarea preţurilor la ţigări prin impozitare;

- educaţia publică şi lansarea programelor de informare;

18
- avertismente pregnante şi eficiente despre dauna fumatului;

- interzicerea fumatului în locurile publice;

- interzicerea comercializării ţigărilor către minori;

- reducerea toxicităţii fumului de ţigară;

- ajutor în procesul de renunţare la fumat;

- reducerea cultivării tutunului, retragerea subvenţiilor etc.

Fumatul reprezinta un pericol atat pentru sanatatea persoanelor care fumeaza, cat si pentru cele care nu
fumeaza dar se afla in preajma fumatorilor.

Tutunul contine trei substante principale (printre alte cateva sute) care au efecte negative asupra sanatatii:

Nicotina, care odata ajunsa in sange, este transportata catre celulele organismului si modifica functionarea
acestora. Aceasta substanta stimuleaza activitatea cardiaca si respiratorie si creste riscul bolilor cardiace si
respiratorii ca urmare a suprasolicitarii;

Monoxidul de carbon produce efecte de distrugere a cililor pulmonari cu rol in protectia virala si bacteriana,
crescand riscul bolilor pulmonare;

Gudronul este o substanta cancerigena, asemanatoare cenusii, produsa prin arderea hârtiei de tigara. Aceasta
se depune pe caile tractului respirator (laringe, traheee bronhii, bronhiole, alveole pulmonare) si creste riscul
aparitiei cancerului.

Ca si in cazul alcoolului, consecintele fumatului pe termen lung sunt devastatoare, constand in aparitia
bolilor cardiovasculare, pulmonare, hormonale, a diabetului, cancerului, ulcerului, osteoporozei, etc.

19
Din punct de vedere estetic, fumatul ingalbeneste pielea, unghiile, dintii, favorizeaza aparitia ridurilor si
caderea parului. In România adultii cu vârsta intre 25 si 44 de ani fumeaza in proportie de 43,45%. Dintre
barbati 61,7% fumeaza, iar dintre femei doar 25% De asemenea, 2,8% dintre tinerii de 14 ani si 12,3% dintre
cei de 16 ani fumeaza .

La nivel mondial s-a inregistrat o crestere semnificativa a numarului de fete si femei care fumeaza. In cazul
persoanelor cu vârsta intre 35 si 69 de ani, 24 din 1.000 de decese la barbati si 2,3 din 1.000 de decese la
femei sunt atribuite afectiunilor cauzate de tutun.

Alcoolismul este un alt factor de risc al stilului de viaţă, carac-terizat prin autoadministrarea repetată sau
episodică excesivă de alcool, care determină efecte medicale şi socio-economice nefaste. În Republica
Moldova alcoolismul constituie una din cele mai grave probleme sociale. Alcoolismul are un impact
considerabil în morta-litatea generală, apariţia afecţiunilor hepatice, accidentelor rutiere, morţii violente,
afecţiunilor digestive, respiratorii, bolilor cardiovas-culare şi ale sistemului nervos.

La noi în ţară către 01.01.2004 se aflau la evidenţă în insti-tuţiile narcologice 47 678 bolnavi de alcoolism
cronic (în anul 2002 erau 48081). În anul 2003 au fost luaţi la evidenţă pentru prima dată 2 940 bolnavi cu
alcoolism cronic şi psihoze alcoolice. Este înaltă şi ponderea femeilor bolnave de alcoolism. Producţia
mondială de băuturi alcoolice se află în continuă creş-tere. De asemenea, în creştere este consumul de alcool.
S-a eviden-ţiat o corelaţie între consumul de alcool şi morbiditatea prin gastrită cronică, ciroza hepatică,
bolile cardiovasculare.

Problema aceasta este în supravegherea statală şi internaţională permanentă. Organizaţia Mondială a sănătăţii
recomandă şi promo-vează realizarea proiectelor de combatere a alcoolismului, progra-melor de educaţie
sanitară antialcoolică şi alte măsuri de prevenţie.

Alcoolul consumat in exces afecteaza buna functionare a organismului pe termen scurt si are consecinte
devastatoare asupra sanatatii pe termen lung, prin dezvoltarea bolilor cardiovasculare, cancerului, bolilor
hepatice, pancreatice, renale, etc.7,4% din totalul cazurilor de boala sau moarte prematura din Uniunea
Europeana sunt cauzate de consumul abuziv de alcool. Consumul de alcool nu produce efecte negative doar
asupra starii de sanatate ci si asupra comportamentului si a societatii in general.

Probleme asociate consumului de alcool:

conflicte;

violenta;

huliganism;

infractionalitate;

probleme familiale;

20
excluderea din societate;

accidente rutiere;

abuzuri;

scaderea productivitatii muncii

Consumul de alcool a crescut de asemenea semnificativ in ultimii 10 ani, atât in rândul femeilor cât si al
barbatilor. In cazul femeilor, consumul este mai dificil de estimat, deoarece ia de cele mai multe ori forma
consumului de alcool "pe ascuns" (datorita normelor sociale nepermisive pentru femei, dar foarte permisive
pentru barbati in ceea ce priveste consumul de alcool). 56,2% dintre românii peste 15 ani consuma alcool
(66,3% dintre cei intre 25 si 44 de ani), 3,7% fiind dependenti de alcool . Este important de retinut faptul ca
in majoritatea cazurilor de violenta domestica din România este implicat - ca factor determinant - si o
persoana alcoolica

Drogurile
Prezente in orice societate, drogurile au devenit astazi o problema majora pentru intreaga lume. Termenul de
“drog” se refera la substante chimice care influentează functionarea sistemului nervos uman.

Cele mai cunoscute si utilizate droguri sunt cocaina, heroina, metamfetamina, ecstasy, marijuana, opiu.

Efectele drogurilor reprezinta totalitatea reactiilor si senzaţiilor fizice care apar in urma administrarii unui
drog, printre acestea numarandu-se:

tulburari mintale ;

sufocari ;

inhibare emotionala ;

stare de nervozitate ;

stare de agitatie ;

21
Sunt 3 categorii de factori de risc, ce contribuie la apariţia narcomaniei:

- factorii legaţi de personalitate: genetici, mediul familial, dezvoltarea sexuală, stresul;

- factorii legaţi de mediul social: situaţia familială, ocupaţia, starea materială, statutul social, situaţia juridică,
religia, atitudinea privind drogurile, influenţa anturajului, moda etc.;

- factorii legaţi de proprietăţile drogului: modul de administrare, doza, accesibilitatea lui, timpul de acţiune,
obişnuinţa, reacţiile or-ganismului

Dependenta de droguri poate duce la supradozare acuta, care, la randul sau, cauzeaza moartea din cauza
depresiei respiratorii.

Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) estimează ca abuzul de droguri din Uniunea
Europeana este cauza a 6.500-9.000 de decese (prin supradoza) pe an. Injectarea in sine constituie una dintre
caile principale de contactare a infectiilor transmisibile prin sange, precum HIV/SIDA si hepatita B şi C.

Comportament sexual
Pentru unele persoane viata sexuala face parte dintr-o relatie de lunga durata, in timp ce pentru altele nu
implica neaparat o legatura stabila.

Asociat acestui aspect este riscul reprezentat de bolile cu transmitere sexuala (BTS).

Nu trebuie sa va bazati pe principiul "Mie nu o sa mi se intample" cand vine vorba despre bolile cu
transmitere sexuala.

BTS sunt boli ce se pot transmite de la o persoana la alta in timpul actului sexual. Cele mai grave dintre
acestea sunt HIV/SIDA, sifilisul si hepatita B si C care pot fi fatale, urmate de o serie de tipuri de infectii
provocate de diverse bacterii, care, daca nu sunt tratate la timp, pot duce la sterilitate (candida, chlamidia,
gonoreea, etc).

In cazul unor boli, primele semne apar destul de tarziu, de aceea este bine sa faceti un control medical pentru
a fi tratati la timp si pentru a evita transmiterea bolii altor persoane.

Singura metoda care ofera protectie atat impotriva bolilor cu transmitere sexuala cat si impotriva sarcinilor
nedorite este prezervativul, cu conditia sa fie folosit la fiecare contact sexual, inca de la inceputul actului.

22
Hiv/Sida
in luna decembrie a anului 2001, erau inregistrate 7.761 de cazuri de persoane cu SIDA (numarul de baieti
sau barbati infectati fiind mai mare decât cel de femei: 4.494 comparativ cu 3.267 cazuri), dintre care 6.363
de copii. In cazul adultilor, majoritatea cazurilor de infectare (aproximativ 42%) se datoreaza contactelor
sexuale neprotejate de tip heterosexual. La copii, cauzele infectarii au fost independente de acestia, fiind
vorba in principal de infectii nozocomiale sau transfuzii de sânge infectat .

Este sănătatea orală afectată de medicamente?


Da, medicamentele pot avea efecte secundare la nivelul mucoasei bucale – gura uscată este
efectul cel mai frecvent. Nu uitaţi să informaţi medicul dentist despre orice medicamente pe care
le luaţi, chiar dacă sunt din categoria fără prescripţie medicală.

Medicamentele care au drept efect secundar gura uscată


sunt:

 Antihistaminicele
 Decongestionantele
 Analgezicele
 Diureticele
 Antihipertensivele
 Antidepresivele

Alte tipuri de medicamente pot provoca hemoragii la periaj şi la folosirea aţei dentare, inflamare
sau ulceraţii ale ţesutului, senzaţia de arsură, amorţeală sau furnicături la nivelul gurii, probleme
de masticaţie şi alterarea gustului.

23
CAPITOLUL 6

STRATEGIA PENTRU UN STIL DE VIATA SANATOS IN


DIFERITE STATE

Sanatatea este parte integranta a conceptului dezvoltarea durabila, dar a fost, si mai este inca
privita, ca un domeniu separat, de multi dintre cei care se ocupa cu formularea si,
respectiv,implementarea strategiilor de dezvoltare durabila si a politicilor promovate in acest
scop. In ultimii ani, problematica sanatatii
a castigat un teren fara precedent, sanatatea fiind considerata principalul vehicul al progresului
socio-economic. Saracia contribuie la o stare proasta de sanatate, iar starea proasta de sanatate
atrage dupa sine saracia. O sanatate mai buna permite oamenilor sa iese din saracie si sa
cheltuiasca veniturile obtinute pentru altceva decat pentru boala.
In cadrul strategiilor de dezvoltare la nivel global, se contureaza tot mai mult o miscare in
aceeasi directie legata de multiplicarea si intensificarea riscurilor pentru sanatatea publica la
nivel global, regional sau local. Astfel,asa cum se arata in raportul OMS pe anul 2007,
mobilitatea ridicata, faptul ca lumea de astazi este interdependenta si interconectata ofera
multiple oportunitati de raspandire rapida a bolilor infectioase, de aparitie
a altor riscuri majore pentru sanatatea oamenilor. Bolile infectioase nu
numai ca se raspandesc mai rapid (ca urmare a cresterii mobilitatii), ci se
manifesta la intervale mai scurte.

UNIUNEA EUROPEANA

În baza tratatului fondator, UE este obligată să garanteze că protecția sănătății umane este parte
integrantă a tuturor politicilor sale și să coopereze cu statele membre pentru a ameliora sănătatea
publică, pentru a preveni bolile și pentru a elimina sursele de pericol la adresa sănătății fizice și
mintale.
Al treilea program UE în domeniul sănătății (2014-2020) este principalul instrument cu
ajutorul căruia Comisia Europeană implementează strategia UE în domeniul sănătății .
Programul este implementat prin intermediul planurilor anuale de lucru, care stabilesc domeniile
prioritare și criteriile pentru finanțarea acțiunilor în cadrul acestuia. Bugetul total al programului
este de 449,4 milioane de euro.

24
Programul are 4 obiective majore
 Să promoveze sănătatea, să prevină bolile și să favorizeze dezvoltarea unor medii propice
pentru un stil de viață sănătos, ținând seama de principiul conform căruia chestiunile legate de
sănătate trebuie să fie integrate în toate politicile
 Să protejeze cetățenii Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa
sănătății
 Să contribuie la dezvoltarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile
 Să faciliteze accesul europenilor la asistență medicală mai bună și mai sigură.
Provocări
 Un context demografic din ce în ce provocator, amenințând durabilitatea sistemelor de
sănătate
 O redresare economică fragilă, care limitează disponibilitatea resurselor pentru a investi în
domeniul asistenței medicale
 O creștere a inegalităților în materie de sănătate între statele membre și în interiorul acestora
 O creștere a prevalenței bolilor cronice
Obiective generale
Îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor UE și pentru a reduce inegalitățile în materie de
sănătateÎncurajarea inovației în domeniul sănătății și a spori durabilitatea sistemelor de sănătate
Sa se concentreze pe teme care abordează problemele de sănătate actuale din statele membre
Să sprijine și să încurajeze cooperarea între statele membre
Obiective specifice
Promovarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor, și pentru a favoriza un mediu de
susținerepentru un stil de viață sănătos
Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor grave de sănătate transfrontaliere
Să contribuie la sisteme inovatoare, eficiente și durabile de sănătate.
Facilitarea accesului la asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii
Obiective operaționale
Să identifice, să difuzeze și să promoveze adoptării unor practici bazate pe dovezi și bune
pentru costuri eficiente activități de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății
Să identifice și să dezvolte abordări coerente și să pună în aplicare pentru o mai bună pregătire
șicoordonare în situații de urgență de sănătate
Să identifice și să dezvolte instrumente și mecanisme la nivelul Uniunii pentru a aborda
deficitul deresurse, atât umane cât și financiare, și de a facilita voluntar asimilării inovării
îninterventie de sanatate publica si strategii de prevenire
Creșterea accesului la expertiză medicală transfrontalieră și informații pentru afecțiuni
medicaleprevalență scăzută, înaltă specializare sau de boli rare
Să faciliteze aplicarea rezultatelor cercetării și a instrumentelor în curs de dezvoltare spre
calitateasistență medicală și siguranța pacienților

25
Exemple de rezultate așteptate
Utilizarea sporită a practicilor bazate pe dovezi în statele membre abordări coerente integrate în
statele membre, planul de pregătire pentru îmbunătățirea supravegherii și reacție la amenințările
pentru sănătate transfrontaliere
Creșterea durabilității sistemelor de sănătate
Crearea unor rețele europene de referință, de exemplu, cu privire la bolile rare
STRATEGIA COMUNA UE-AFRICA

Strategia comună UE-Africa, a fost adoptat în 2007 pentru a servi drept canal oficial pentru
relațiile UE cu țările africane. Această strategie a fost agreată de Uniunea Africană și de
instituțiile UE, precum și de țările africane și ale UE.
Cele patru obiective principale ale acestui parteneriat strategic pe termen lung sunt:
 Pentru a consolida și a ridica Africa-UE parteneriatul politic pentru a aborda problemele
de interes comun. Aceasta include consolidarea legăturilor instituționale și abordarea
provocărilor comune, în special, pacea și securitatea, migrația și dezvoltarea, precum și un mediu
curat. În acest scop, ambele părți vor trata Africa ca unul și actualiza dialogul politic UE-Africa,
pentru a permite un parteneriat puternic și durabil continent la continent, cu UA și UE la centru.
 Pentru a consolida și de a promova pacea, securitatea, guvernanța democratică și
drepturile omului, libertățile fundamentale, egalitatea de gen, dezvoltarea economică durabilă,
inclusiv industrializare, precum și integrarea regională și continentală în Africa, și să se asigure
că toate Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) sunt îndeplinite în toate țările din
Africa până în anul 2015
 Pentru a promova în comun și de a susține un sistem de multilateralitate eficient, cu
puternice, reprezentative și instituții legitime, precum și reforma Organizației Națiunilor Unite ,
precum și a altor instituții internaționale cheie, precum și pentru a aborda provocările globale și
preocupări comune, cum ar fi drepturile omului, inclusiv drepturile copilului și egalitatea între
sexe, comerțul echitabil, migrația, HIV / SIDA, a malariei, a tuberculozei și a altor pandemii,
schimbările climatice, securitatea energetică și durabilitatea, terorismul, proliferarea armelor de
distrugere în masă și a traficului ilicit de arme de calibru mic și armament ușor, precum și
aspecte ale societății bazate pe cunoaștere, cum ar fi TIC, știință, tehnologie și inovare
 Pentru a facilita și de a promova un parteneriat de largă și cuprinzătoare centrate pe
populație, Africa și UE va consolida actors1 non-stat și de a crea condiții pentru a le permite să
joace un rol activ în dezvoltarea, consolidarea democrației, prevenirea conflictelor și post-
conflict procesele de reconstrucție. Ambele părți vor promova, de asemenea abordari holistice
proceselor de dezvoltare, și să facă această strategie comună o platformă permanentă de
informare, participarea și mobilizarea unui spectru larg de actori ai societății civile din UE,
Africa și în afara ei. dialog permanent cu societatea civilă, sectorul privat și actorii locali cu
privire la aspectele reglementate de prezenta Strategie comună va fi un element cheie pentru a
asigura punerea în aplicare a acestuia.

26
ROMANIA

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 -Sănătate pentru


Prosperitate

Viziune
O naţiune cu oameni sănătoşi şi productivi prin accesul la servicii preventive, de urgenţă,
curative şi reabilitare de calitate, în condiţiile utilizării eficace şi eficiente a resurselor disponibile
şi a promovării unor standarde cât mai înalte şi a bunelor practici .

Scop global
Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei României
Principii de baza
Acces echitabil la servicii esenţiale, cost-eficacitate, fudamentare pe dovezi, optimizarea
serviciilor de sănătate, cu accent pe serviciile şi intervenţiile cu caracter preventiv,
descentralizare, parteneriat cu toţi actorii ce pot contribui la îmbunatăţirea stării de sănătate.
Scop si obiective generale. Arii strategice prioritare
Aria strategica de interventie 1: Sanatate publica
 Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii si copilului
 Reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin boli transmisibile, a impactului lor la nivel de
individ şi societate
 Diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii si mortalităţii prin boli netransmisibile şi
reducerea poverii lor în populaţie prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate cu
caracter preventiv
Aria strategica de interventie 2: Servicii de sanatate
Asigurarea unui acces echitabil a tuturor cetăţenilor, în special a grupurilor vulnerabile, laservicii
de sănătate de calitate şi cost-eficace
Aria strategica de interventie 3: Masuri transversale pentru un sistem de sanatate sustenabil si
predictibil: domenii prioritare
 Un sistem de sănătate inclusiv, sustenabil şi predictibil prin implementare de politici şi
programe transversale prioritare
 Eficientizarea sistemului de sănătate prin soluţii e- sănătate
 Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel national, regional şi local, în vederea reducerii
inechităţii accesului la serviciile de sănătate
Strategia pentru sanatate publica
Îmbunătăţirea sănătătii materne, neonatale și a copilului
Combaterea dublei poveri a bolii în populaţie:
 Controlul eficace al epidemiilor și supravegherea bolilor transmisibile, inclusiv cu
accent pe bolile transmisibile cu povară relativ mare în populația din România
 Reducerea poverii prin boli netransmisibile evitabile, inclusiv intervenții privind
patologii cronice istoric neglijate (cancer, boli cardiovasculare, diabet, sănătatea mintală,
boli rare)
Sănatatea în relaţie cu mediul
27
Conştientizarea și educarea populației privind soluțiile eficace cu caracter preventiv (primar,
secundar sau terțiar) Un sistem de servicii de asistenţă comunitară de bază destinate grupurilor
vulnerabile
Strategia pentru servicii de sanatate
Creşterea eficacităţii şi diversificarea serviciilor de asistenţă medicală primară
Consolidarea calitatii şi eficacitatii serviciilor furnizate în ambulatorul de specialitate
Creşterea gradului de siguranţă a populaţiei prin consolidarea sistemului integrat de urgenţă şi
asigurarea accesibilităţii la asistenţa medicala de urgenţă adecvată în mod echitabil
Regionalizarea/concentrarea asistenţei medicale spitaliceşti şi crearea de reţele regionale de
referinţă cu spitale de diferite grade de competenţă interconectate cu sectorul de asistenţă
primară şi ambulatorie de specialitate.
Creșterea accesului la servicii de reabilitare, recuperare, paliaţie și de îngrijiri pe termen lung
Crearea de reţele de furnizori de asistenţă medicală
Măsuri transversale
 Dezvoltarea guvernanţiei sistemului de sănătate, inclusiv monitorizarea şi evaluarea
performanţei acestuia; întărirea colaborării intersectoriale:Sănătate în toate Politicile
 Întărirea la nivel național, regional şi local a capacităţii de management, planificare şi
monitorizare a sistemului de sănătate publică şi servicii de sănătate
 O politică sustenabilă de asigurare a resurselor umane în sănătate
 O politică sustenabilă de asigurare a resurselor financiare în sănătate, asigurarea controlului
costurilor, a protectiei financiare a populaţiei
 Dezvoltarea şi implementarea unei politici a medicamentului care să asigure accesul
echitabil şi sustenabil la medicaţia bazată pe dovezi a populaţiei
 Crearea Agenţiei pentru Evaluare şi Calitate; evaluarea tehnologiilor medicale şi
îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate
 Promovarea cercetării şi inovării în sănătate
 Îmbunătăţirea infrastructurii sistemului de sănătate
 Managementul informatiilor, prin soluţii inovative de tehnologie a informaţiei şi
comunicaţiilor, dezvoltarea de soluţii de e-sănătate
 Dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naţional, regional şi local în vederea reducerii
inechităţii accesului la serviciile de sănătate.

STATELE UNITE ALE AMERICII

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, încurajeaza Ministerul Sanatatii sa
ofere gratuit în continuare femeilor metode de detectare precoce a cancerului. Acesta a declarat
în deschiderea celui de-al VII-lea Summit de cancer mamar si de col uterin 'WE CAN Eastern
Europe/Central Asia. Advocacy, Education and Outreach in Breat and Cervical Cancer',
organizat la Palatul Parlamentului. ca detectarea precoce si metodele de screening pot preveni
cancerul prin detectarea leziunilor si tratarea acestora înainte ca ele sa devina canceroase.
România a recunoscut acest fapt prin Strategia Nationala pentru Sanatate 2014-2020 si dl
ministru a discutat o serie de masuri pentru a preveni si pentru detectarea precoce a cancerului El
a indicat ca toate tarile sunt îngrijorare de procentul foarte mare de femei care sufera de cancer
de col uterin si sân, precizând ca în fiecare an 700.000 de femei mor din cauza acestei boli.
Ambasadorul a mentionat ca în România prima cauza de deces pentru femei este cancerul,

28
aratând ca sunt afectate, în special, cele din mediul rural si din rândul etniei rome, din cauza
lipsei de informare si a unui stil de viata sanatos. 'Date fiind aceste statistici îngrijoratoare,
România are multe provocari', a aratat ambasadorul SUA
Klemm a indicat ca provocari exista si în tara sa, unde cancerul de sân este cea mai întâlnita
forma a acestei boli, 200.000 de cazuri fiind diagnosticate în fiecare an, iar 40.000 de femei
murind din aceasta cauza. Klemm a adaugat ca în fiecare an 4.000 de femei mor de cancer de col
uterin în SUA.
'120 de miliarde de dolari sunt cheltuite de SUA pentru îngrijirea pacientilor de cancer si aceasta
suma probabil va creste pe masura ce populatia SUA îmbatrâneste si incidenta acestor tipuri de
cancer creste cu înaintarea în vârsta. Guvernul nostru încearca sa lucreze printr-o serie de
institutii, inclusiv Institutul National pentru Cancer si alte divizii ale Ministerului pentru
Sanatate, de exemplu centrul de control al bolilor. (...) SUA încearca atât de plan national, cât si
international sa colaboreze cu parteneri pentru a întelege mai bine boala si pentru a îmbunatati
planurile de tratament', a spus Hans Klemm, adaugând ca SUA investesc miliarde de dolari si în
cercetare si educatie.

29
CAPITOLUL 7

STUDII DE CAZ
Primul studiu evaluează efectele educaţiei
pentru sănătate realizată prin intermediul radioului, arătând, pe de o parte, importanţa implicării
surselor primare în comunicarea prin mass-media şi, pe de altă parte, necesitatea explicării
termenilor de specialitate sau a folosirii unui limbaj accesibil publicului ţintă, în vederea
atingerii scopului comunicării.
Subiecţii au fost rugaţi să răspundă la un chestionar format din 26 de itemi,
reprezentând 13 subiecte, fiecare formulat în două moduri: în limbaj comun şi utilizând termeni
de specialitate. Afirmaţiile au cuprins următoarele teme: prevenirea cariei dentare, prevenirea
bolii parodontale, prevenirea anomaliilor dento-maxilare şi anxietatea faţă de tratamentele
dentare.
Studiul a avut ca obiective:
1. verificarea modului în care mesajul transmis, codificat de către medic în
cadrul emisiunilor, a fost recepţionat şi decodificat de receptor (ascultătorul);
2. testarea cunoştinţelor asimilate şi a nivelului de înţelegere a noţiunilor de
sănătate orală transmise prin mass-media (radio);
3. identificarea nivelului de înţelegere a mesajului formulat în limbaj ştiinţific
şi în limbaj comun;
4. identificarea şi eliminarea barierelor în comunicarea prin intermediul
radioului şi controlul răspunsului la mesajul sanogen.
Studiul de evaluare a eficacităţii educaţiei pentru sănătate prin intermediul radio-ului a
arătat că, atunci când noţiunile nu sunt cunoscute, modul în care a fost formulată întrebarea nu
este important. Când temele de discuţie sunt cunoscute foarte bine de către public (de exemplu,
necesitatea efectuării unei radiografii înainte de orice extracţie dentară), răspunsurile corelează,
demonstrând, de asemenea, o importanţă mai mică a tipului de limbaj utilizat.
Când se foloseşte un limbaj de specialitate, chiar dacă este vorba despre un conţinut
cunoscut de către receptor, răspunsurile nu mai corelează. Asocierea unor termeni profesionali
cu unii cunoscuţi de către pacient, în limbaj comun, contribuie la înţelegerea fenomenelor
descrise (de exemplu, „placa bacteriană este o colonie de microbi care produce caria dentară”).
Un aspect important care a rezultat din studiu este că anumite subiecte, pe care le-am
considerat bine cunoscute, nu erau, de fapt, înţelese de către public, cu toate că acesta era
format din ascultătorii fideli ai emisiunii, care fuseseră expuşi în mod repetat la mesajul
educativ. Cercetarea este un argument în favoarea ideii că, pentru o educaţie eficientă a
pacienţilor, trebuie utilizat un limbaj accesibil grupului ţintă, evitând termeni de specialitate sau,
dacă aceştia sunt folosiţi, atunci trebuie explicaţi în limbaj comun. De asemenea, prin această
cercetare, pentru prima dată în ţara noastră, am cuantificat consecinţele transmiterii de
informaţii privind sănătatea orală prin limbaj profesional şi limbaj comun către publicul-ţintă.

30
Utilizarea mijloacelor de comunicare în masă în scopul educaţiei pentru sănătate
oro-dentară este o oportunitate pe care trebuie să o avem permanent în vedere. Numărul mare de
subiecţi care primesc mesajul sanogen, dar şi autoritatea de care se bucură mass-media sunt
puncte forte în demersul educativ. Totuşi, nu trebuie pierdut din vedere modul în care are loc
codificarea şi, ulterior, decodificarea mesajului. Utilizarea limbajului ştiinţific, fără a fi explicat
în limbaj comun, conduce la confuzii, la imposibilitatea publicului ţintă de a accepta sau a-şi
însuşi informaţiile. În acest fel, practic, scopul comunicării educative nu este atins.
Mesajul trebuie adaptat la caracteristicile demografice şi de stil de viaţă ale publicului
ţintă, pe de o parte, dar şi la politica editorială a instituţiei media participante la campania de
educaţie pentru sănătate. Subiectele care nu interesează direct publicul nu vor fi reţinute. În
plus, orice program de educaţie pentru sănătate oro-dentară trebuie să fie conceput pe termen
lung, pentru a cumula efectele expunerii la informaţii.

Acest raport s-a elaborat în cadrul proiectului “Centre de promovare a bunăstării copiilor şi
adulţilor din judeţele Timiş şi Iaşi” finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Lichtenstein şi
Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, având la bază o cercetare
realizată în perioada ianuarie-martie 2011 pe un eşantion de 955de adolescenţi din municipiile Iaşi
şi Timişoara. Cercetarea s-a realizat cu scopul de a evalua gradul de adoptarea unui stil de viaţă
sănătos de către aceşti adolescenţi şi de a evidenţia asemănările şi diferenţele dintre adolescenţii din
cele două municipii în ceea ce priveşte manifestarea comportamentelor cu risc pentru sănătatea lor.

Obiectivele cercetării:
1.Măsurarea gradului în care adolescenţii adoptă un stil de viaţă sănătos.
2.Evaluarea nivelului de adoptare a unui stil de viaţă cu risc pentru sănătate la
adolescenţi.
3.Evaluarea nivelului de informare a adolescenţilor privind comportamentele
sănătoase.
4.Evaluarea diferenţelor şi asemănărilor la adolescenţii din municipiile Iaşi şi
Timişoara, pe grupe de vârstă şi sex, privind modul de manifestare a
comportamentelor de risc pentru sănătate.
5.Popularizarea în rîndul adolescenţilor a principalilor indicatori de sănătate.

Metodologia:
Pentru realizarea obiectivelor acestui studiu s-a folosit ca instrument chestionarul de
masurare a gradului in care adolescentii adopta un stil de viata sanatos.Respondenţii
studiului au fost 955de adolescenţi cu vârste între 15-19 ani,din municipiile Iaşi şi
Timişoara, selectaţi din 8 unitati de învăţămînt (licee teoretice, colegii, grupuri
şcolare). Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-martie 2011 iar
prelucrarea datelor s-a realizat în perioada martie-aprilie 2011. In urma centralizării
răspunsurilor s-au operatdoar 942de chestionare valide, 13 fiind invalide.Distribuţia
pe locaţii, vârste şi sex:
31
-Băieţi minori - 302 respondenţi
-Baieti majori – 152 respondenti
-Fete minore - 317 respondenti
-Fete majore - 171 respondenti

-Baieti din Iasi - 243


-Baieti din Timisoara - 211
-Fete din Iasi - 279
-Fete din Timisoara - 209

Rezultatele cercetării
I. Primul aspect al studiului a vizat identificarea cadrului de influenţă asupra stilului
de viaţă sănătos, adolescenţii având posibilitatea de a aprecia cărui factor îi datorează
adoptarea stilului de viaţă sănătos -familiei, cadrelor didactice, prietenilor, colegilor
sau lor înşişi. Adolescenţii consideră în proporţie de 64% (TM) şi 57% (IS) că toţi
membrii familiei influenţează stilul de viaţă sănătos şi că într-o măsură la fel de mare
decizia de a adopta un stil de viaşă sănătos depinde de propria persoană (47,3% în Iaşi
şi 49,5% în Timiş) .
Studiul a relevat faptul că nu există diferenţe între adolescenţii din cele două locaţii
sau între adolescenţii minori sau majori, în ceea ce priveşte contextul în care ceidin
mediul familial sau social îi influenţează în adoptarea stilului de viaţă sănătos.
Ar fi de remarcat o influenţă mai mare pe care o au colegii în comparaţie cu profesorii
sau cadrele didactice din scoala.

II. Al doilea aspect al studiului a vizat modul în care alimentaţia reflectă un stil de
viaţă sănătos. Astfel, s-au investigat programul meselor, frecvenţa consumului de
fructe şi legume proaspete, natura gustărilor dintre mese precum şi frecvenţa cu care
se consumă alimente cu risc pentru sănătate. În ceea ce priveşte programul meselor
studiul relevă faptul că adolescenţii acordă foarte puţină importanţă modului cum
mănâncă, existînd totodată şi tendinţa de a consuma alimente cu risc pentru sănătate
între mese, mai puţin de jumătate dintre adolescenţi declarand că în gustările lor
includ fructele.

III. Al treilea aspect al studiului a vizat controlul greutăţii corporale, adolescenţii


apreciindu-şi greutatea corporală şi modalităţile prin care controlează sau ar controla
greutatea corporală. Tabelul relevă faptul că cea mai mare parte dintre adolescenţi au
o greutate normală, tendinţa de creştere a greutăţii fiind mai accentuată la populaţia
feminină.
Studiul relevă faptul că există mici diferenţe între fete şi băieţi privind modalităţile de
controlare a greutăţii. Astfel, băieţii ar fi dispuşi să apeleze la metoda înfometării mai
mult decât fetele. Celelalte metode, cum ar fi chestionarea prietenilor, consultarea

32
unui nutriţionist, documentare de pe internet ar fi in egală masură abordate atât de fete
cât şi de băieţi.
Din 942 respondenţi la întrebarea care este cea mai eficientă metodă de menţinere a
greutăţii în proporţie de 60% consideră că mişcarea este cea mai bună metodă, în timp
ce 48,5% consideră că respectarea programului de masă este metoda cea mai potrivită.
Un alt procent important de respondenţi, 44,6% au ales ca practicarea unui sport ca
fiind o metodă eficientă prin care greutatea poate fi menţinută în limite normale.

IV. Al patrulea aspect al studiului a vizat consumul de alcool, tutun, droguri şi produse
etnobotanice. Adolescenţii au trebuit să aprecieze ce anume presupune consumul
acestor substanţe. In ceea ce priveşte consumul de alcool, cei mai mulţi, 77,6%
consideră că este dăunător sănătăţii şi 22,3 % îl văd ca un mijloc de a cheltui bani.
În ceea ce priveşte fumatul, cei mai mulţi dintre respondenţi, 86,2%, menţin aceeaşi
opinie ca fiind dăunător sănătăţii, în timp ce un procentaj asemănător ca
pondere, 31,2% consideră fumatul ca fiind un mijloc de a cheltui bani. Aceleaşi
proporţii le regăsim şi în cazul consumului de droguri şi produse etnobotanice. Fiind o
categorie comună a substanţelor dăunătoare sănătăţii, adolescenţii au o percepţie
asemănătoare asupra efectelor acestora.
In ceea ce priveşte consumul de alcool în rândul respondenţilor s-a constatat că din
450 de băieţi 57,56% consuma alcool, iar din 488 de fete 34,02% consuma alcool. Se
constată un consum de alcool mai ridicat în rândul populaţiei masculine. Studiul a
vizat cercetarea frecventei consumului de alcool, graficele de mai jos ilustrând
consumul la fiecare categorie de gen.
In ceea ce priveşte fumatul, s-a constatat la nivelul categoriilor de vârstă că numărul
fumătorilor majori este mai mare decât al fumătorilor minori. Incidenta fumatului
rămâne aceeaşi la categoriile de gen, din numarul total de de 942 respondenti, 153 de
baieţi şi 138 de fete au declarat că sunt fumători. Privitor la frecvenţa cu care se
fumează, majoritatea au declarat un consum de 5 până la
10 ţigări pe zi, locul unde se fumează cu preponderenţă fiind la şcoală, împreună cu
colegii.
În ceea ce priveşte consumul de droguri, din totalul de 942 respondenţi, 52 de
adolescenţi au declarat că sunt consumatori de droguri(21 din Iaşi şi 31 din
Timişoara). 77% dintre aceştia declară că au consumat ocazional, în timp ce 23%
consumă zilnic sau săptămânal droguri. Dintre consumatorii declaraţi, sunt 37 de
baieţi şi 15 fete. Se remarcă o diferenţă mica între numărul de consumatori de droguri
minori (4,85%) şi numărul de consumatori de droguri majori (6,83%).
Datele relevă faptul că anturajul adolescenţilor constituit din prieteni şi colegi rămâne
mediul preponderant şi în cazul consumului de droguri de către adolescenţii
consumatori. Astfel, 43 dintre cei 52 de adolescenţi care consumă droguri, declară că
fac acest lucru împreună cu prietenii.
Situaţia în cazul consumului de produse etnobotanice rămâne asemănătoare cu cea a

33
consumului de droguri, un numar de 56 de adolescenti declarând că sunt consumatori
ai acestor produse. Procentul de adolescenţi majori, 8,69% este aproape dublu faţă de
procentul consumatorilor minori 4,52%. Privitor la frecvenţa consumului se
evidenţiază un puternic caracter ocazional 63% dintre adolescenţii
care consumă produsele etnobotanice o fac ocazional. Dintre cei 56 de adolescenţi
care au declarat că sunt consumatori ai acestor produse, 36 declară că le procură de la
magazine, 24 de la prieteni. Se remarcă un aspect îngrijorător cu privire la vinderea
acestor produse către minori, dintre cei 36 de consumatori, doar 28 fiind majori. Şi la
consumul de produse etnobotanice se constată un număr mai mic de consumatori în
rândul populaţiei feminine, 21 de fete declarând consumul.

V. Al cincilea aspect abordat în cadrul studiului se referă la protejarea de bolile cu


transmitere sexuală şi de sarcini nedorite. Adolescenţii consideră că informaţiile pe
care le ştiu despre viaţa sexuala şi bolile cu transmitere sexuală i-au ajutat în primul
rând să se protejeze de bolile cu transmitere sexuală, apoi de sarcini nedorite şi i-au
determinat pe unii dintre ei, în mod special pe minori, să amâne începerea vieţii
sexuale. Privind sursele de informare despre viaţa sexuală şi bolile cu transmitere
sexuală, cei mai multi adolescenţi declară că află informaţii de la scoală (675
respondenţi), de la părinţi (531 respondenţi), de la televizor (488 respondenţi), dar şi
de la prieteni (458 respondenţi), celmai puţin însă de la
doctori (330 respondenţi). Printre alte surse de informare utilizate de adolescenţi se
numără internetul, revistele şi cărţile.
In ceea ce priveşte cunoaşterea celei mai eficiente metode de contracepţie şi de
protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală 74% dintre respondenţii minori şi
78% dintre respondenţii majori au răspuns corect. De asemenea, au răspuns corect un
procent de 78,9% adolescenţi de sex masculin şi un procent de 72,1% de adolescente.

VI. Al şaselea aspect analizat în cadrul studiului se referă la controalele medicale pe


care le fac adolescenţii şi la starea generală de sănătate a acestora. 900 de adolescenţi
declară căsunt în evidenţa unui medic de familie dar numai 29% dintre aceştia merg
frecvent la controale medicale. 19,5% dintre respondentideclară că nu au mers
niciodată la stomatolog. Controalele medicale cu o frecvenţă foarte scăzută se explică
prin faptul că 78,7% dintre adolescenţii respondenţi nu sunt bolnavi.

VII. Al şaptelea aspect a vizat cunoaşterea comportamentelor sănătoase în adoptarea


unui stil de viaţă sănătos. Astfel, 383 de adolescenţi şi 445 de adolescente au notat cel
puţin trei comportamente pentru un stil de viaţă sănătos. Comportamentele notate cu
cea mai mare frecvenţă sunt următoarele: alimentaţia sănătoasă (fructe şi legume
proaspete, conţinut scăzut de sare, zahăr şi grăsimi, program regulat de masă, fără
mâncare fast-food, porţii în cantitate moderată), mişcare, sport şi fără consum de

34
substanţe nocive (tutun, alcool, droguri si produse etnobotanice). Graficele ilustrează
pe categorii de vârstă, sexşi locaţie frecvenţa cu care au notat ca fiindcomportamente
sănătoase alimentaţia sănătoasă, mişcarea, sportul şi
evitarea consumului de substanţe nocive. Adolescenţii au notat şi alte comportamente
sănătoase cu frecvenţa mică şi foarte mică: controale medicale periodice, relaţii
pozitive, lipsa factorilor de stres, igienă, voia bună şi stima de sine. 84 de
adolescenţi respondenţi dintre care 59 de minori si 25 de majori au notat printre
comportamentele sănătoase somnul suficient sau prezenta unui program de lucru
echilibrat precum şi consumul de lichide.

35
CAPITOLUL 8

Promovarea unui stil de


viata sanatos –MODELE
MASS-MEDIA

Importanta alimentatiei ca factor de


mentinerea starii de sanatatesi ca agent terapeutic este cunoscuta de toata lumea. Un bun nivel
nutritional presupune de asemenea o cunoastere aprofundata a comportamentului alimentar, a
tipului si structurii lui, tinand cont de obiceiurile alimentare, precum si de evitarea dezecilibrelor
legate de alimentatie.
Pentru ca alimentatia sa devina o cale eficienta de promovare a sanatatii si pentru profilaxia
bolilor de nutritie ar trebui sa detinem informatii despre necesarul nutritiv si energetic al
organismului, despre compozitia si valoarea nutritionala a produselor alimentare. Astefl,
medicul nutritionist va putea sa intocmeasca o dieta sanatoasa si echilibratacare sa va asigure
cantitati optime din toate substantele de care are nevoie
organismul, in diferita stari fiziologice.

Cunoscut pentru promovarea stilului de viata sanatos,celebrul


medic cardiolog Oz a povestit care este cel mai prost aliment
despre care oamenii cred ca estesanatos. „Laptele degresat – cand
scoti grasimea din lactate ramai cu zaharul. Toate studiile arata ca
acest lucru duce cresterea in greutate, pe cand lactatele cu grasime
te ajuta in slabit.Mehmet Cengiz Oz a sustinut mereu ca oamenii
trebuie sa consume alimentecare sa hraneasca in acelasi timp
mintea, trupul si sufletul, iar aici se incadreaza „orice aliment pe
care, cand il mananci, arata ca atunci cand este scos din pamant”.
Multe persoane apeleaza in ultima vreme la diete de detoxifiere,
iar unul dintre cele mai bune alimente este broccoli, dupa cum spune specialistul. „Legumele
crucifere, precum broccoli, sunt cele mai bune pentru detoxifiere, pentru ca ajuta ficatul,
principalul organ de detoxifiere al organismului”,
Unele produse au într-adevăr capacitatea de a determina o puternică dependenţă, iar celebrul Dr.
Oz explică din ce motive ne este atât de greu să rezistăm în faţa dulciurilor, a cărnii sau a
diverselor brânzeturi care există pe piaţă. Anumite substanţe din conţinutul acestor alimente au
un efect extraordinar de puternic asupra creierului şi te vor face mereu să te întorci la ele pentru a
le consuma.

1. Zahărul şi, în special, atunci când este combinat cu grăsimi


Atunci când zahărul îţi atinge limba se declanşează în creier eliberarea unor substanţe care
conferă o stare de bine, lucru pe care îl simţi de obicei după un antrenament intens. Tocmai din

36
acest motiv, aceste substanţe te vor determina să nu renunţi la alimentul consumat şi să pofteşti
tot mai mult la el, avertizează Dr. Oz.
Dependenţa va fi cu atât mai periculoasă cu cât zahărul se află în combinaţie cu grăsimile,
susţine Dr. Oz. Astfel că, un fursec, un croissant, o bucată de prăjitură/tort sau orice alte desert
va genera o dependenţă garantată şi nu trebuie să te surprindă absolut deloc faptul că eşti
obsedată de dulciuri şi ai nevoie de ele zilnic.
Combinaţia de zahăr plus grăsimi este una mult
mai periculoasă şi este recomandat să te fereşti
pe cât posibil de ea, susţine specialistul.

2. Ciocolata
Un studiu realizat de cercetătorii de la
Universitatea din Michigan arată că ciocolata
acţionează asupra creierului precum heroina.
Ei au făcut un experiment utilizând
medicamentul naloxon care se administrează în
urma unei supradoze de heroină. Ei au
administrat acest medicament intravenos unui
grup de persoane dependente de ciocolată şi le-au adus apoi o tavă plină cu ciocolată. Niciunul
dintre participanţii la studiu nu au simţit nevoia de a consuma ciocolata, aceştia pierzându-şi
brusc pofta de
ciocolată pe care o aveau de regulă. Tocmai acest lucru denotă faptul că ciocolata are un efect
extraordinar de puternic asupra creierului şi cauzează o dependenţă foarte mare.

3. Carnea
Acelaşi efect s-a constatat şi în cazul marilor consumatori de carne. Un grup de cercetători
britanici au folosit aceeaşi metodă precum experţii care au studiat efectul ciocolatei. Au ales un
grup de persoane, iar după ce au fost trataţi cu un medicament administrat în general în urma
consumului de droguri se pare că pofta de a consuma carne dispare, susţin specialiştii.

4. Brânza
Majoritatea persoanelor sunt dependente de brânză şi nu de puţine ori le este foarte greu să
reziste în faţa sortimentelor variate de brânză care există pe piaţă. De aceea, riscul de a consuma
brânză în cantităţi exagerate este unul foarte ridicat, avertizează Dr. Oz.
Proteina din lapte şi brânză se numeşte caseină, iar aceasta se dezintegrează în timpul digestiei şi
eliberează o gamă întreagă de opiacee, denumite casomorfine. De aceea, brânza şi laptele
generează dependenţă şi activează aceleaşi regiuni cerebrale care sunt afectate în urma
consumului de droguri.
Astfel, cercetătorii americani au descoperit că pizza este unul dintre preparatele alimentare care
generează cea mai puternică dependenţă, în mare parte datorită stratului generos de brânză.

37
Dr. Mihaela Bilic recomanda:

‘’Regula unei alimentatii sanatoase: consumul de alimente cu indice


glicemic cat mai mic - cereale, legume, lapte, fructe si eliminarea
totala a zaharului rafinat.

Hidratii de carbon 55-60% din totalul alimentelor consumate, maxim


30% grasimi si 15% proteine.

Painea nu ingrasa, ci combinatiile. 1-2 felii paine la masa sunt obligatorii

Painea prajita are aceleasi calorii.

Trebuie consumata paine "veche" de o zi.

Putem asocia carnea cu paine sau cartofi.

Mierea ingrasa.

Zaharul brun mai sanatos decat cel alb.

O dieta fara dulciuri duce la depresie (le putem inlocui cu o portie orez sau paste).

Acordati un interval de 15-30 de minute pentru fiecare masa, eliminati rontaielile si produsele de
tip fast-food, prajeli, sosuri cu maioneza, tocaturi.

Tratati fructele ca si pe dulciuri, limitati-va la un fruct pe zi. Fiti rezonabila si mancati fara sa va
preocupe continutul caloric sau marimea portiei: carne slaba de orice fel, produse lactate slabe,
peste, oua, fainoase si cereale, orez, legume cat mai multe, toate gatite cat mai simplu.

Nu va feriti de ciorbe si supe, folositi sucul de rosii ca baza pentru mancaruri, aruncati toate
ispitele alimentare din casa.’’

38
4 mituri despre alimentatie:

1.Fast-food cu moderaţie, e ok!

Greşit! Mâncarea de tip fast-food, fie ea şi în cea mai mică cantitate posibilă este, în continuare,
nocivă. Efectele negative sunt aceleaşi şi, în timp, se vor resimţi mai tare decât crezi! Aşadar,
fast-food cu moderaţie NU este ok!

2. Vitaminele pot substitui mâncarea

Acesta este un mit extrem de popular şi, în acelaşi timp, extrem de greşit! Bineînţeles, vitaminele sunt benefice
şi chiar esenţiale organismului. Dar asta nu înseamnă, în nici un caz, că ar trebui să înlocuieşti prânzul cu un
pumn de pastile. Din contră, ar trebui să ai trei mese principale în fiecare zi, bogate în legume şi fructe care,
după cum ştim deja, sunt pline de VITAMINE!

3. A fi sănătos înseamnă a fi slab

Acest mit este, în totalitate, fals! A avea un regim de viaţă sănătos nu înseamnă că trebuie să
excluzi în totalitate grăsimile din dieta ta. Un corp sănătos este un corp echilibrat, tonificat şi
puternic, iar dacă elimini complet grăsimile din dieta ta, vei sfârşi prin a fi doar „piele şi os”.

4.O dietă sănătoasă este şi o dietă scumpă

O dietă sănătoasă nu trebuie să fie neapărat scumpă. Din contră, de cele mai multe ori vei ajunge
să economiseşti nişte bani, deoarece nu mai trebuie să îi cheltui pe mese mult-prea-copioase şi pe
fel de fel de „gustări” la suprapreţ!

În mod neîndoielnic, frumuseţea vieţii depinde şi de alimentaţia


sănătoasă!

39
BIBLIOGRAFIE:

• Courtenay, W. H., (2000) - Constructions of masculinity and their influence on men's well-
being: a theory
of gender and health. Social Science & Medicine, nr. 50, 1385-1401
• Dallos, S. & Dallos, R., (eds.), (1997) - Couples, Sex and Power, Open University Press,
Buckingham
• Granito, V. J., (2002) - Psychological response to athletic injury: gender differences. Journal of
Sport
Behavior, vol. 25, nr. 3, 243-259
• Hoare, P., Cosgrove, L., (1998) - Eating habits, body-esteem and self-esteem in Scottish
children and
adolescents. Journal of Psychosomatic Research, vol. 45, nr. 5, 425-431
• Lindner, K.J., Kerr, J.H., (2000) - Metamotivational orientations in sport participants and non-
participants.
Psychology of Sport and Exercise, nr. 1, 7-25
• MacDonald, M., Wright, N. E., (2002) - Cigarette smoking and the disenfranchisement of
adolescent
girls: a discourse of resistance? Health Care for Women International, nr. 23, 281-305
• MacLaclan, M., (ed.), (2001) - Cultivating Health. Cultural Persppectives on Promoting
Health, Wiley, Chichester, England
• Penas-Lledó, E, Sancho, L, Waller, G., (2002) - Eating attitudes and the use of alcohol, tobacco
and
exercise among male and female adolescents. Eating Behaviors, nr. 3, 101-111
• Renk, K., Creasey, G., (2003) - The relationship of gender, gender identity and coping
strategies in late
adolescents. Journal of Adolescence, nr. 26, 159-168
• Ricciardelli, L. A., McCabe, M. P., (2001) - Children's body image concerns and eating
disturbance:
A review of the literature. Clinical Psychology Review, vol. 21, nr. 3, 325-344
• Ricciardelli, L. A., Connor, J. P., Williams, R. J., Young, R. McD., (2001) - Gender stereotypes
and drinking
cognitions as indicators of moderate and high risk drinking among young women and men. Drug
and
Alcohol Dependence, nr. 61, 129-136

 http://www.iatp.md/nww/files/raport_EGALITATEA_DE_SANSE.pdf

 http://www.fdsc.ro/PDF/Cetatenii_defavorizati_2001.pdf.
• *** (2002) - Raport na]ional privind egalitatea de [anse `ntre femei [i b\rba]i,

 http://www.iatp.md/nww/files/raport_EGALITATEA_DE_SANSE.pdf
Olteanu, C., C\ld\raru, S. & Epure, C. (2001) - Cet\]enii defavoriza]i: clien]i permanen]i sau
parteneri ai

40
administra]ei publice locale?, Funda]ia pentru Dezvoltarea Societ\]ii Civile (FDSC) `n
parteneriat cu
Direc]ia General\ de Asisten]\ Social\ (DGAS) din cadrul Prim\riei Generale a Municipiului
Bucure[ti,

 http://www.fdsc.ro/PDF/Cetatenii_defavorizati_2001.pdf.
 http://www.unibuc.ro/studies
 http://www.ziare.com/viata-sanatoasa
 http://www.umfcv.ro

41
CALENDARUL SANATATII

22 Martie Ziua internationala a


apei

24 Martie Ziua internationala a


luptei impotriva
tuberculozei

07 Aprilie Ziua internationala a


sanatatii

15 Mai Ziua internationala a


familiei

31 Mai Ziua internationala fara


tutun

05 Iunie Ziua internationala a


mediului

26 Iunie Ziua internationala


impotriva
abuzului de
droguri si a
traficului ilicit

10 Octombrie Ziua mondiala a


sanatatii
mentale

42