Obezitatea: notiune Obezitatea este o afeciune medical n care grsimea corporal s-a acumulat n exces, astfel nct poate

avea un efect advers asupra sntii, ducnd la o speran de via redus i/sau probleme de sntate.Oamenii sunt considerai obezi atunci cnd indicele de mas corporal (IMC), o mrime obinut prin mprirea greutii unei persoane, exprimat nkilograme la ptratul nlimii acelei persoane, exprimat n metri, este mai mare de 30 kg/m2. Obezitatea crete riscul de diverse afeciuni, n special boli de inim, diabet de tip 2, apnee obstructiv de somn, anumite tipuri de cancer,osteoartrit i astm.n cele mai multe cazuri, obezitatea este provocat de o combinaie dintre un consum excesiv de calorii, lipsa activitii fizice i o predispoziie genetic, dei, n anumite situaii, cauzele principale suntgenele, afeciunile endocrine, medicamentaiasau afeciunile psihice.Pe tot parcursul vietii, incepand inca din primul an de viata, greutatea corporala trebuie atent monitorizata si nu trebuie neglijata. Kilogramele trebuie sa fie adecvate varstei si inaltimii. Pentru a avea o greutate normala si a nu risca sa devenim obezi, trebuie sa adoptam un stil de viata sanatos, care se traducere in principal prin dieta adecvata si exercitiu fizic.O alimentatie sanatoasa presupune consumul de proteine, glucide si lipide in proportii adecvate, stabilite pentru fiecare persoana in parte, in functie de anumiti parametri: varsta, sex, stil de viata, conditii de munca, boli asociate.De mare ajutor n curele de slbire sunt primele plante de primvar: urzicile, loboda, mcriul, spanacul, ppdia. Acestea au un puternic rol detoxifiant i depurativ. Un meniu alimentar sanatos este format din: Micul dejun - fulgi de ovz cu lapte degresat - o felie de pine neagr cu brnz de vaci n care ai adugat 1 ceap verde i cteva urzici tocate mrunt - o can ceai de ghimbir cu scorioar. Gustarea de dimineata - 1 felie pine de secar sau neagr cu semine uns cu piure de leurd - 50g cacaval - 10 migdale nmuiate n ap rece mai multe ore Prnzul - 1 felie pine neagr cu 2 ou fierte tari - 1 cartof copt uns cu unt, cu salat de frunze de ppdie sau rucola i cu ceap i usturoi verde - cafea ndulcit cu miere Gustarea de dup-amiaz - 150ml iaurt, lapte btut sau sana i 1 mr sau 1 par Cina - 150g pete sau pui la cuptor cu usturoi, morcovi i pstrnac - o salat mare din verdeuri de sezon - 1 felie pine integral Gustarea de sear - fructe de sezon (sau mere) sau o ptric mic de ciocolat. Ce trebuie sa facem pentru a preveni obezitatea ?! 1.Trebuie stiut continutul in calorii si principii alimentari al principalelor alimente pentru a putea corela necesarul de energie cu consumul.

2.Cantarirea greutatii corporale, cel putin o data pe saptamana, este una din cerintele de igiena personala. In acest mod se vor surprinde cresteri mici in greutate, care se pot corecta fara eforturi deosebite. 3.O atentie deosebita pentru prevenirea obezitatii trebuie acordata persoanelor cu predispozitie pentru boala si momentelor din viata care favorizeaza instalarea unei balante energetice pozitive. Obiceiuri sanatoase din toata lumea care te ajuta sa previi obezitatea Marea Britanie: consuma micul dejun Daca mananci mai mult dimineata, vei avea o pofta mai redusa in restul zilei, fapt ce te poate ajuta sa slabesti 7 kilograme intr-un an, fara alte metode. In plus, conteaza foarte mult si ce alegi sa consumi, caci cu cat sunt mai sanatoase si naturale alimentele, cu atat mai bine. Printr-un asemenea obicei iti poti imbunatati memoria si capacitatea de concentrare cu pana la 40 de procente. Daca nu ai timp dimineata, pregateste-ti de cu seara masa si tine-o in frigider. India: mergi pe jos In medie, o femeie din India merge pe jos cate 9,6 kilometri pe zi, doar pentru a ajunge in locurile unde are nevoie. Urmarea este logica: un procentaj extrem de mic dintre populatia Indiei are probleme de obezitate. Incearca sa mergi pe jos o ora pe zi si vei avea parte de efecte spectaculoase, crescandu-ti viteza cu care slabesti cu 50% China: renunta la alimentele congelate In ciuda pachetelor congelate pe care le gasesti in magazine, majoritatea provenind din China, in aceasta tara locuitorii procedeaza invers, consumand totul cat mai proaspat, in acest fel beneficiind si de mai multe vitamine. In plus, consuma carne pe peste oceanic sau de la pasari crescute organic, nu fortat, oua de aceeasi natura si nuci. Hrana neprocesata are multe minerale, grasimi sanatoase si amelioreaza apetitul. Vei scapa de zahar adaugat fara mila in mancare, grasimi ucigase si alte chimicale. Grecia: consuma ulei de masline si vin In medie, un grec consuma 26 de litri de ulei extra virgin pe an si cam tot aceeasi cantitate de vin. Daca crezi ca aceasta este reteta perfecta de ingrasare, afla ca adevarul este tocmai pe dos. Alcoolul face muschii sa fie mai sensibili la insulina, un hormon care ii ajuta sa absoarba si sa arda zaharul inainte ca organismul sa il transforme in grasime. Aceste alimente iti micsoreaza talia cu cativa centimetri in decursul unui an, in cazul in care consumi 1-2 linguri de ulei pe zi si cate un pahar de vin. Germania: consuma cartofi Germanii sunt cei mai entuziasmati consumatori de cartofi, 9 din 10 oameni apreciindu-i. Acestia sunt bogati in triptofan, un aminoacid care creste productia serotoninei. In plus, fibrele lor incetinesc digestia, mentinand senzatia de satietate de 3 ori mai mult timp decat painea alba, dupa cum spun cercetatorii din Toronto.

Daca mananci cartofi in mod regulat, gatiti fara unt sau fara sa fie prajiti, poti slabi 6 kilograme intrun an. Japonia: dormi cateva minute ziua Desi sunt extrem de grabiti, japonezii gasesc aproape in fiecare zi timp sa doarma cate 20-30 de minute, odihna ajutand organismul sa arda mai repede grasimile. In plus, atunci cand un om este obosit, are tendinta sa consume mai multa mancare, in speranta ca va obtine un plus de energie, consumand cu 15% mai multe calorii decat in mod normal. Cand esti extenuat, metabolismul incetineste, producand grelina, un hormon care duce la ingrasare. Sri Lanka: gateste folosind cocos Oamenii din Sri Lanka mananca in jur de 120 de nuci de cocos anual, aceste fructe fiind cat se poate de sanatoase. In ele se gaseste un tip de grasime foarte rara, dupa cum spun cei de la Universitatea din Noua Zeelanda. Odata ingerata, aceasta ajunge direct la ficat, unde este arsa pentru energie. In plus, ajuta organul sa arda mai repede si restul grasimilor, ajutand o femeie sa slabeasta in jur de un kilogram si jumatate pe luna. Consumand 2 lingurite de ulei de cocos pe zi silueta ta va avea numai de castigat. Trinidad: gaseste-ti timp pentru prieteni In Trinidad, oamenii isi gasesc timp in fiecare zi sa stea impreuna cu familia si cei dragi. Potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Pittsburgh, persoanele care au acest obicei au o dorinta mai mare cu 66% sa slabeasca sau sa arate mereu in forma maxima. Cu cat esti mai inconjurat de oameni, cu atat te vei simti mai motivat. Brazilia: consuma fasole Brazilia este o tara unde se consuma mult orez si fasole, aceste alimente ajutandu-te sa scazi in greutate. Adauga o ceasca de fasole pe zi de cate ori poti si vei scadea riscul de ingrasare pe viitor cu 23 de procente. Explicatia acestui fenomen este aceea ca boabele sunt foarte satioase, avand fibre, vitamina B si stabilizand cantitatea zaharului din sange. Spania: acorda mult timp meselor In Spania, aproape orice masa este transformata intr-un eveniment social, toata familia fiind de fata, vorbind si depanand amintiri. Aceasta este o metoda foarte buna de a te simti satul cu mai putine alimente. Creierul are timp sa asimileze informatia si sa elibereze leptina, hormonul care spune ca nu mai ai nevoie de mancare. Finlanda: bea o ceasca de cafea Finlandezii beau destul de multa cafea, fiind primii consumatori din lume. Daca bei o cana cu 30 de minute inainte de o masa, vei avea un apetit cu 35% mai scazut. Asta inseamna ca intr-un an vei putea slabi in jur de 6 kilograme adoptand acest obicei. In plus, metabolismul va fi cu 5% mai intens timp de 2 ore dupa ce ai baut miraculosul lichid, care are si foarte multi antioxidanti. Daca bei cafea inainte de a face sport, vei arde cu 31 de procente mai multe calorii.

Islanda: mananca mult peste Pe mapamond, oamenii consuma in medie 15,8 kilograme de peste pe an, pe cand islandezii mananca 90 de kilograme. Poate ca pare foarte mult, dar este una dintre cele mai bune metode de a fi sanatos si in forma. Pestele este bogat intr-un acid gras esential care previne formarea grasimii abdominale, dar intarzie si aparitia senzatiei de foame pana la 6 ore de la masa. In plus, pestele nu este foarte greu de gatit. Prevenirea obezitatii incepe inca din viata intrauterina. Femeia insarcinata trebuie sa aiba grija sa nu se ingrase foarte mult in timpul sarcinii. In medie, femeia ar trebui sa ia in greutate intre 10 si 13 kg pe toata perioada sarcinii, dar asta depinde si de greutatea initiala a mamei, inainte de sarcina. Femeile slabe ar trebui sa ia mai mult in greutate (intre 12 si 18 kg), iar femeile supraponderale mai putin (intre 6 si 11 kg). O greutate prea mare in timpul sarcinii predispune atat mama cat si copilul la obezitate. Un copil cu o greutate mare la nastere (peste 4 kg) are un risc mai mare de a deveni obez in timpul vietii, fata de un copil normoponderal la nastere. Totodata, femeia care s-a ingrasat prea mult in timpul sarcinii prezinta dificultati in a da jos excesul de greutate dupa nastere, fiind astfel predispusa la a deveni obeza. Copiii nascuti din mame diabetice au un risc mai mare de a deveni obezi pe parcursul vietii. S-a demonstrat de asemenea si o corelatie intre greutatea mica la nastere si probabilitatea aparitiei obezitatii in perioada adulta. De aceea este foarte importanta o alimentatie sanatoasa si echilibrata de-a lungul sarcinii, precum si supravegherea sarcinii si monitorizarea greutatii de catre medicul specialist. Pe tot parcursul vietii, incepand inca din primul an de viata, greutatea corporala trebuie atent monitorizata si nu trebuie neglijata. Kilogramele trebuie sa fie adecvate varstei si inaltimii. Pentru a avea o greutate normala si a nu risca sa devenim obezi, trebuie sa adoptam un stil de viata sanatos, care se traducere in principal prin dieta adecvata si exercitiu fizic. O alimentatie sanatoasa presupune consumul de proteine, glucide si lipide in proportii adecvate, stabilite pentru fiecare persoana in parte, in functie de anumiti parametri: varsta, sex, stil de viata, conditii de munca, boli asociate. Cerealele, fructele si legumele proaspete nu trebuie sa lipseasca din alimentatie. De asemenea, se recomanda: renuntarea la mancarea de tip fast-food, consumul de carne alba (pui, peste) in locul carnii rosi (de porc, vita), evitarea dulciurilor rafinate (prajituri, ciocolata), consumul adecvat de lichide, inlocuirea sucurilor acidulate cu apa plata sau sucuri naturale. O alimentatie sanatoasa trebuie asociata cu exercitiu fizic. Activitatea fizica zilnica ajuta la arderea caloriilor, tonifica musculatura si ajuta la mentinerea unei greutati corporale normale. Sportul trebuie sa faca parte din viata fiecaruia. Nu trebuie sa asteptam sa devenim supraponderali ca sa incepem sa facem sport, ci miscarea trebuie privita ca o metoda de intretinere, de prevenire a excesului supraponderal. Minim 30 de minute de activitate fizica pe zi sunt necesare pentru a avea o viata sanatoasa. Obezitatea sau greutatea in plus reprezinta un exces de grasime. Dacanounascutul este putin rotund nu trebuie sa ne ingrijoram. Greutatea acestuia trebuie sa ramana constanta, in caz contrar trebuie sa va mobilizati pentru a impiedica instalarea obezitatii la copiluldumneavoastra. Cauzele obezitatii alimentare Doar 1% din obezitati, la copii, au o cauza endocrina, metabolica sau genetica. Excesul de greutate

la copii este in general determinat de: - cauze alimentare: copilul mananca dezechilibrat, rontaie si preia adesea obiceiurile proaste ale parintilor; - lipsa activitatii fizice: factorul cel mai pregnant in dezvoltarea obezitatii infantile il constituie scaderea activitatii fizice o data cu diminuarea jocurilor in aer liber in favoarea televizorului, calculatorului, etc. Riscurile obezitatii Obezitatea reprezinta un risc imediat si viitor pentru copil care se manifesta prin suferinta fizica (diabet, probleme respiratorii) insa in general duce la suferinte psihologice. Prevenirea greutatii anormale Scopul, in fata cresterii excesive in greutate, nu este acela de a-l determina pe copil sa slabeasca, ci de a impiedica luarea de kilograme suplimentare pana ce isi va schimba regimul alimentar. Acest obiectiv este mai usor de pus in aplicare, cum copilul, spre deosebire de adult, este mult mai receptiv schimbarilor de alimentatie si de exercitiu fizic Iata cateva reguli de respectat: - o alimentatie echilibrata cu patru mese pe zi; - evitati grasimile, zaharurile si bauturile carbogazoase; - spuneti nu rontaielilor dintre mese; - la fiecare masa : un fel principal, o leguma verde sau un feculent (care contine amidon), alternandu-le, un produs lactat si un fruct; - evitati sa priviti la televizor sau orice alt tip de activitate in timpul mesei. - incurajati eforturile fizice; - nu-i mai permiteti copilului sa petreaca prea mult im fata televizorului; - determinati-l sa practice un sport care-i place. Obezitatea nu este o doar o simpla afectiune, este un adevarat pericol pentru sanatate. Cancerul, bolile cardiace, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arteriala, bolile hepatice, afectiunile vezicii biliare si apneea de somn sunt cateva dintre complicatiile obezitatii. Iata cateva reguli esentiale in prevenirea obezitatii: 1. Legumele si fructele, in afara faptului ca au putine calorii, furnizeaza organismului vitaminele necesare, mai ales in cura de slabire. Consuma cat mai multe citrice, mere, nectarine, care au mai putine calorii decat strugurii sau bananele. 2. Nu sari peste micul dejun, la care poti consuma lapte degresat cu cereale integrale. 3. Alege iaurt si branza degresate, in locul cascavalului sau a branzei topite, care au mai multe calorii. 4. Consuma carne slaba, de peste si de pui. Evita mancarea prajita in ulei sau untura. 4 tulburari hormonale care provoaca obezitate 5. Alege supele cu legume si piept de pui. Evita ciorbele drese cu smantana.

6. Evita alimentele bogate in grasimi: produsele de patiserie, de fast-food, lactatele nedegresate, untul, margarina, maioneza, sosurile, carnea rosie, inghetata, prajiturile, foietajele si afumaturile. 7. Citeste eticheta alimentelor, pentru a afla cate calorii si grasimi contin. 8. Bea cat mai multa apa plata si sucuri naturale (exclus bauturi carbogazoase), care, in afara beneficiilor pentru sanatate, taie" pofta de mancare. Consecintele obezitatii asupra starii de sanatate si bolile asociate acesteia Obezitatea reprezinta un pericol real, prin scaderea sperantei de viata pe de o parte, si prin bolile pe care le determina, pe de alta parte. Trei dintre cele mai importante, prin consecintele lor vitale, sunt bolile cardiovasculare, hipertensiunea si diabetul. Bolile cardiovasculare recunosc obezitatea ca factor de risc major. Riscul acestor boli este marit de cresterea colesterolemiei si de asocierea cu diabetul si hipertensiunea. Obezitatea morbida duce la o crestere a coronaropatiilor cu 70% iar mortalitatea datorata acestor boli se dubleaza. S-a raportat ca pentru fiecare 10% crestere in greutate, incidenta coronaropatiilor creste cu 20%. Pe de alta parte scaderea, chiar modesta, in greutate imbunatateste riscul cardiovascular prin scaderea concentratiei plasmatice de LDL (low density lipids - lipide de densitate mica) si trigliceride concomitent cu o crestere a concentratiei plasmatice de HDL (heavy density lipids - lipide de densitate mare). Hipertensiunea, cu consecintele ei asupra circulatiei cerebrale, este si ea strans legata de obezitate. O crestere in greutate cu 20% creste cu 10% mortalitatea prin accident vascular cerebral, iar la o crestere in greutate de 40%, mortalitatea creste cu 75%. Hipertensiunea afecteaza peste 26% din populatia obeza, iar pe de alta parte obezitatea dubleaza riscul unui individ de a face hipertensiune. Un studiu releva ca persoanele obeze au un risc de dezvoltare a hipertensiunii de 56 ori mai crescut si aceasta chiar si la tinerii adulti (20-45 ani). Scaderea in greutate scade presiunea vasculara, avand in acest sens un beneficiu mai mare decat reducerea aportului salin. Diabetul este influentat de obezitate prin cresterea rezistentei la insulina si aparitia diabetului tip II non insulino dependent. Scaderea greutatii creste sensibilitatea la insulina cu scaderea concentratiilor sanghine de glucoza si insulina. Un studiu american gaseste ca 80% din pacientii cu diabet tip II sunt obezi, cu risc de dezvoltare a cetoacidozei, comei, tulburarilor renale si de vedere. Alt studiu arata o prevalenta a diabetului la obezi de 9,7% comparativ cu 3,7% in lotul de control. O scadere in greutate cu 10 Kg va scadea pericolul de reducere a sperantei de viata la diabetici cu 35%. In afara acestor 3 boli, obezitatea reprezinta un important factor de risc si pentru alte patologii grave. Astfel cancerul de colon apare in 42% din cazuri la persoanele obeze, o situatie asemanatoare fiind si pentru cancerul de rect, vezicula biliara si prostata (unde o persoana cu peste 130% greutatea corporeala ideala are un risc de mortalitate de peste doua ori si jumatate mai mare). in cancerul de san o jumatate din cazurile diagnosticate apartin femeilor obeze. O corelatie asemanatoare s-a gasit pentru cancerul de uter si ovar.

Alte entitati patologice care pot fi cauzate sau exacerbate de obezitate sunt: colecistopatii litiazice si nonlitiazice osteoartrite artrite reumatoide malformatii congenitale sindrom de tunel carpian insuficienta venoasa cronica sindrom Pickwick tromboze ale venelor profunde tulburari ale raspunsului imunitar reducerea functiei respiratorii guta infertilitate hepatopatii complicatii obstetricale si ginecologice pancreatite incontinenta urinara de efort apneea obstructiva de somn tulburari de statica vertebrala Institutul National American de Sanatate (National Institute of Health-NIH) raporteaza o crestere accentuata a mortalitatii daca BMI depaseste 27. O crestere a BMI cu peste 35 Kg/m2 dubleaza morbiditatea si mortalitatea comparativ cu cei cu BMI normal. Incidenta mortii subite fara cauza decelabila la autopsie este de 40 ori mai mare la obezi. O relatie intre clasificarea gradului de obezitate si morbiditatea si mortalitatea asociata este prezentata in urmatorul tabel: BMI RI SCURI 20 - normal Peste 20 incepe sa creasca morbiditatea 27 - 20% supraponderal Mortalitatea creste accentuat 55% crestere a mortalitatii generale 70% crestere a mortalitatii prin coronaropatii 75% crestere a mortalitatii prin accidente vasculare 35 - obezitate gr. II; 40% cerebrale supraponderal 40% crestere a mortalitatii prin diabet 40 - obezitate morbida; 60% Risc de mortalitate intre 2 si 12 ori mai mare in functie de supraponderal varsta si gradul de obezitate Mortalitatea anuala atribuita obezitatii in S.U.A. a reiesit si din datele a 5 studii pe cohorte prospective asupra adultilor peste 18 ani clasificati dupa B.M.I ca supraponderali (25 - 30), obezi (30 - 35) si sever obezi (peste 35). Estimarea medie a mortalitatii datorita obezitatii a fost de 280000/an. Pierderea intentionala in greutate, chiar modesta (intre 0,5 si 9kg) modifica speranta de viata a femeilor supraponderale, asa cum releva un studiu de urmatire pe 12 ani a American Cancer Society. Astfel, mortalitatea de orice cauza s-a redus cu 20%, mortalitatea prin cancer cu 37%, iar mortalitatea prin diabet, cu 44%. (William DF et all, Am. J. Epidemiol. 1995; 141; 1128 - 1141)

Pe langa aceste probleme, obezitatea afecteaza dramatic calitatea vietii. Persoanele obeze sunt deseori stigmatizate si discriminate. Ele au in majoritate o perceptie negativa a propriei imagini care este augmentata de persoanele din jur. Procuratul imbracamintei devine o problema, locurile in mijloacele de transport sint prea mici, cabinele telefonice sint prea strimte etc. Pe de alta parte productivitatea, randamentul psihosocial la locul de munca si mobilitatea sunt in multe cazuri mai mici, ceea ce duce la probleme de adaptare, depresie si dezvoltarea de complexe. In plus se creaza un cerc vicios, depresia ducind la hiperfagie care accentueaza obezitatea ceea ce agraveaza depresia. Consecintele obezitatii asupra cheltuielilor destinate sanatatii Obezitatea reprezinta o redutabila povara financiara pentru societate atat prin cheltuielile directe cat si cele indirecte. Costurile directe au reprezentat in 1998 in Anglia 480 milioane de lire sterline iar cele indirecte 2,1 miliarde de lire sterline. Jurnalul Societatii Regale de Sanatate din Marea Britanie mentiona intr-un raport ca obezitatea nu mai trebuie vazuta ca o problema mai degraba cosmetica sau sociala, ci trebuie privita ca o boala grava, responsabila de moarte prematura si morbiditate a milioane de oameni dar si cu cheltuieli semnificativ importante pentru niste resurse limitate adresate sanatatii. Costurile provin nu numai din mortalitatea si morbiditatea asociata dar si din implicatiile socio-economice si psihologice. In Statele Unite tratamentul obezitatii si al bolilor asociate reprezinta 7,8% din cheltuielile de sanatate. Asociatia Americana de Obezitate a raportat in 1999 o suma de 238 de miliarde de dolari cheltuita pentru tratamentul obezitatii la adulti. Concluzia presedintelui Grupului Lewin, care a efectuat aceste cercetari, este ca obezitatea reprezinta o problema nu numai asupra sanatatii individului, dar si a sanatatii economice a sistemului medical de sanatate. Un studiu efectuat in Australia in perioada 1989 - 1990 releva o pondere a costurilor de 86% comparativ cu cele provenite din tratamentul bolilor consecutive consumului de alcool si 71% comparativ cu cele provenite din tratamentul bolilor consecutive fumatului. Alte costuri, care nu se regasesc in studiile efectuate, privesc asigurarea de sanatate semnificativ mai scumpa, imbracamintea de comanda, cheltuieli mai mari pentru hrana. Pe de alta parte productivitatea muncii este mai scazuta la obezi, ca si performantele lor educationale. Aceasta face ca aceste persoane sa-si gaseasca greu un loc de munca. Astfel, ele ajung sa fie stigmatizate de societate pentru care reprezinta o povara economica majora. In tarile industrializate, ponderea patologiei asociate obezitatii este mai mare pentru bolile cardiovasculare, pe cand in cele neindustrializate este mai mare pentru diabetul tip II datoriat resurselor insuficiente de insulina in aceste tari. Numeroase rapoarte anticipeaza ca prevenirea si tratamentul obezitatii vor avea efecte pozitive majore pentru sistemul de sanatate. n lumea ntreag, circul sute i sute de diete promitoare i sofisticate. Toate reetele testate, de cei interesai, au un numitor combaterea obezitii. Cele mai recente cercetri arat c usturoiul are capacitatea unic de a preveni i de a trata o serie de complicaii strns legate de afeciunile cardiovasculare. n cazul bolnavilor cardiaci, care erau i supraponderali, cura cu usturoi a fost eficient i n profilaxia obezitii. Grsuii au urmat un regim simplu: seara, nainte de culcare, au consumat cte doi -trei cei de usturoi. Cina lor a fost alctuit din salate proaspete cu legume i carne de pasre, fiart sau gtit la cuptor. n trei luni, cura cu usturoi i-a ajutat s topesc ntre opt i zece kilograme. O alt cur de slbire a asociat usturoiul cu orezul crud. Subiecii care au vrut s slbeasc au

nghiit dimineaa boabe de orez crud i cte un cel de usturoi. n prima zi un bob, a doua z idou boabe, iar numrul acestora a crescut pn la 15. Din a a 16-a zi, nunrul boabelor de orez a sczut cu cte un bob n fiecare zi, iar la sfritul lunii s-a ajuns la un bob. n acest interval, s-a nghiit i cte un cel de usturoi. Dup cinci-ase luni, cercettorii au observat c subiecii au pierdut n greutate circa 17 kilograme. Patologiile de origine alimentara pot fi determinate de doua cauze mai importante. 1. Nerespectarea cerintelor igienice in alcatuirea ratiei alimentare. Din cauza lipsei, insuficientei, excesului sau dezechilibrului unor factori nutritivi in ratia alimentara (avitaminoze, hipovitaminoze, rahitism, pelagra, obezitate, ateroscleroza etc.), in organism pot aparea tulburari profunde, care sa duca la imbolnaviri. 2. Nerespectarea cerintelor igienico-sanitare in circuitul alimentelor in timpul prelucrarii, pastrarii si transportarii produselor alimentare la intreprinderile de alimentatie publica sau in conditii de familie poate duce la aparitia intoxicatiilor alimentare, bolilor contagioase sau helmintozelor. Poluarea produselor agricole provoaca intoxicatii cronice, iar uneori intoxicatii acute la populatia care foloseste aceste produse. La propunerea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, au fost stabilite 4 forme de alimentatie incorecta, care provoaca patologii. 1. Alimentatia insuficienta sau subalimentatia (din punct de vedere cantitativ). In acest caz, alimentele ingerate nu aduc cantitatea adecvata de energie, organismul fiind nevoit sa elibereze energia din propriile tesuturi, si anume: din grasimea de rezerva; din tesutul muscular; din parenchim etc. Ca urmare a acestei situatii, in organism apar urmatoarele perturbari: incetinirea ritmului de crestere la copii; scaderea in greutate; reducerea volumului maselor musculare; casexie; reducerea metabolismului; scaderea activitatii umane; diminuarea rezistentei organismului la agresiunile microbiene, la substantele toxice si alte nocivitati de mediu. Perturbarile sus-numite se explic a prin diferite boli insotite de diaree, varsaturi, insuficiente enzimatice, rezectii gastrice, hepatite si pancreatite cronice, intoxicatii cronice etc. Lipsa alimentelor provoaca aparitia subnutritiei, care este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de substante nutritive, in special de scaderea aportului proteic, cu aparitia de modificari morfo-functionale in organele si tesuturile de importanta vitala. Dupa etiologia ei, denutritia poate fi: primara; secundara. Forma primara se explica prin lipsa alimentelor. Forma secundara se poate datora unor tulburari de ingestie, digestie sau metabolizare. Din acest punct de vedere, deosebim urmatoarele forme de subnutritie: distrofia proteica; hipo- si avitaminozele; rahitismul; anemiile nutritionale;

gusa endemica, caria dentara s.a. Clinic, deosebim malnutritia copilului si cea a adultului. Subnutritia copilului este mai grava si are 3 stadii: I compensat; II decompensat; III de vindecare. Dupa pierderile in greutate, deosebim 3 grade de subnutritie: gradul 1 greutatea copilului constituie 76-90% din greutatea ideala; gradul 2 61-75% din greutatea ideala; gradul 3 sub 60% din greutatea ideala. Subnutritia adultului are 3 stadii: I compensat: scaderea greutatii corporale sub 15%, prin disparitia tesutului adipos si atrofia tesutului muscular; II decompensat: se caracterizeaza prin reducerea importanta a greutatii corporale, apare pigmentarea pielii, uneori eritem pe maini si picioare, pielea devine uscata, mucoasa bucala si linguala capata o culoare rosie-aprinsa, apare gingivita, stomatita, diareea, proteinemia, scade rezistenta la infectii; III de vindecare. Boala Kwashiorkor apare dupa o perioada lunga de alimentatie saraca in proteine de calitate si se caracterizeaza prin urmatoarele simptome: intarziere in crestere, edeme, hipotrofie musculara, diaree, modificari ale pielii, infectii cutanate, apatie, hepatomegalie cu infiltratie grasa, hipoproteinemie, anemie. Malnutritia proteica poate lasa urme si in dezvoltarea mintala, in capacitatea de a invat a. Profilaxia ei cuprinde o alimentatie cu produse bogate in proteine de calitate. Avitaminoza este o patologie care apare in urma lipsei unei vitamine in ratia alimentara. Ea se manifesta ca o boala bine definita, cu o simptomatologie evidenta si specifica. Hipovitaminoza apare atunci cand ratia alimentara contine o vitamina, insa intr-o cantitate insuficienta pentru necesitatile organismului. Simptomele hipovitaminozei sunt putin evidente, mai nespecifice decat cele ale avitaminozei. Deseori, ea se manifest a numai printr-o stare generala alterata, o capacitate de munca mai scazuta, o stare psihica deficitara, o rezistenta scazuta la infectii. Avitaminozele si hipovitaminozele pot aparea nu numai din cauza insuficientei vitaminelor din ratie, ci si din cauza absorbtiei lor deficitare, a utilizarii lor defectuoase si a distrugerii lor in organism. Asemenea tulburari pot avea loc in cazul bolilor gastrointestinale, hepatice, al unor maladii metabolice etc. Hipovitaminozele constituie o important a problema de sanatate publica in intreaga lume, afectand, in anumite perioade ale anului, mai ales primavara, un contingent important de populatie. 2. Supraalimentatia (folosirea alimentelor intr-o cantitate mai mare decat este necesar) are 2 forme: absoluta (abuzuri alimentare); relativa (cheltuieli de energie reduse). Deseori, aceeasi persoana are ambele forme de supraalimentatie. Hiperconsumul de alimente este favorizat de anumiti factori, ca: insusirile senzoriale atragatoare ale bucatelor; unele persoane pot fi calmate de o masa bogata.

Reducerea consumului de energie este determinat a, in primul rand, de viata sedentara, de mecanizarea si automatizarea proceselor de munca. Ca urmare, hiperconsumul de alimente si reducerea consumului de energie pot duce la instalarea obezitatii, dislipidemiei, aterosclerozei, diabetului, fluorozei, hepatitelor cronice etc. In ultimii ani, obezitatea a devenit o boala cronica foarte raspandita in randurile populatiei. Individul este obez atunci cand tesutul adipos este hipertrofiat. O persoana se considera normoponderala daca greutatea ei este de + 10% fata de greutatea ideala, calculata dupa formula Broca. Iar daca cantareste cu 10-20% mai mult decat greutatea ideala teoretica, se considera supraponderala. Obezitatea este moderata, daca greutatea depaseste greutatea ideala cu 30%, si importanta cu 40%. Se disting 3 feluri de obezitate: ginoida; androida; generalizata. Obezitatea de tip ginoid masele adipoase predomina in jumatatea inferioara a corpului; se intalneste mai frecvent la femei. Obezitatea de tip android masele adipoase predomina la nivelul fetei, gatului, toracelui; se intalneste mai frecvent la barbati. Obezitatea generalizata tesutul adipos se dezvolta abundent in tot organismul. In functie de modul de constituire, obezitatea se diferentiaza in: hiperplazica; hipertrofica; mixta. Obezitatea hiperplazica se caracterizeaza prin cresterea numarului de celule adipoase. Acest tip de obezitate incepe din primele luni de viata cu supraalimentatia, la care se adauga si factorii genetici. Obezitatea hipertrofica consta in cresterea numarului celulelor adipoase, datorita acumularii de trigliceride. Se intalneste mai des la femei dupa 20 ani; uneori dupa sarcina. Daca consumul de energie creste, cantitatea de trigliceride scade, reducandu-se si volumul lor. Numarul obezilor variaza in functie de varsta: la scolari 1%; la pubertate 5%; la adolescenti 15%; la adulti in varsta pana la 50%. Forma mixta de obezitate cuprinde subiectii cu procentaj mediu de obezitate (+ 40%) si cu leziuni clinice metabolizate asociate. Supraponderea se reduce relativ usor, cu ajutorul regimurilor restrictive. Influenta obezitatii asupra functiilor organismului: Aparatul cardiovascular Obezitatea genereaza complicatii mecanice si metabolice cardiovasculare. Multi autori sustin ca obezitatea este un factor de risc coronarian; deseori provoaca accidente vasculare. Aparatul respiratior Functiile respiratorii pot fi modificate prin mecanisme legate de suprapondere si indirect, datorita tulburarilor hemodinamice. Obezitatea agraveaza dispneea. Aparatul locomotor De cele mai multe ori, obezitatea se asociaza cu artroza, cea mai des afectata fiind articulatia coxo-femurala. Aparatul genital Deseori, au loc tulburari ale functiei ovariene si disfunctii gonadice. Profilaxia obezitatii

Profilaxia obezitatii cuprinde 2 perioade: de slabire; de mentinere a greutatii atinse in urma slabirii. Slabirea trebuie sa fie moderata si constanta, incat sa duca la normalizarea metabolismelor glucidic si lipidic. Succesul profilaxiei necesita inlaturarea cauzei ce a determinat cresterea in greutate. Punctul esential al tratamentului dietetic in obezitate este restrictia calorica si regimurile de echilibrare energetica. Criteriile unui bun regim restrictiv sunt: sa contina un nivel caloric redus; sa fie echilibrat nutritional; sa fie urmat obligatoriu de regimuri de stabilizare; sa fie usor de realizat economic. Mare importanta in profilaxia obezitatii are cresterea activitatii fizice. 3. A treia forma de alimentatie nerationala este alimentatia specifica calitativ neadecvata, cand in ratia alimentara lipseste una ori cateva substante necesare. 4. Si ultima forma de alimentatie nerationala este alimentatia neechilibrata, cand nu se respecta raportul dintre substantele nutritive Beneficiile lactatelor asupra sanatatii sunt de necontestat inca din primele faze ale vietii noastre. Consumul de lapte si produse lactate are o lunga traditie in alimentatia omului, la toate popoarele lumii, si asta pentru valoarea lor nutritiva deosebita. Prevenirea osteoporozei Laptele prezinta avantajul unui continut ridicat de calciu (o cana cu lapte asigura o treime din doza zilnica recomandata de calciu). Calciul este cel mai bine cunoscut pentru rolul sau de a mentine puterea si densitatea oaselor. Calciul este un mineral cu importanta fundamentala in metabolismul oaselor. Calciul este adus prin dieta, prin suplimente naturale, este absorbit in prezenta unor vitamine si minerale, in principal vitamina D, vitamina A si magneziu, si ca sa fie retinut in organism are nevoie de un nivel adecvat de vitamina K si vitamina B6. In procesul de mineralizare a oaselor, calciul si fosforul conlucreaza pentru a forma fosfatul de calciu. Fosfatul de calciu este o componenta majora a complexului de minerale care ajuta la mentinerea sanatatii structurii osoase. Laptele prezinta un raport echilibrat, apropiat de cel existent in oase, intre calciu si fosfor (Ca/P=1,4). Calciul joaca, de asemenea, un rol important in multe activitati fiziologice care nu au legatura cu oasele inclusiv coagularea sangelui, contractia musculara, reglementarea activitatii enzimelor, etc. Deoarece aceste activitati fiziologice sunt esentiale pentru viata, organismul utilizeaza sisteme complexe de reglementare si control strict a cantitatatii de calciu in sange . Ca urmare, atunci

cand aportul dietetic de calciu este suficient pentru a mentine nivelurile sanguine normale, corpul nu va utiliza depozitele de calciu din oase pentru a mentine normale concentratiile din sange si astfel, oasele se mentin dense si se evita osteoporoza. Profilaxia obezitatii Din studiile efectuate de catre Comitetul International Anti-Obezitate (International Obesity Task Force) pe un numar semnificativ de pacienti obezi, s-a observat ca aportul de lapte ajuta la scaderea greutatatii corporale. O crestere a dozei zilnice recomandate de calciu (DZR) de 300 mg a fost asociata cu pierderea unui kg de grasime corporala la copii si 2,5 3 kg la persoanele adulte. Aceste date sugereaza ca daca se vor consuma 400 ml de lapte degresat pe zi se reduce riscul de obezitate cu pana la 70%. In procesele de pierdere in greutate, in special in jurul taliei, s-a demonstrat ca un consum ridicat de alimente bogate in calciu, mai ales cele degresate, lapte, iaurt, lapte batut favorizeaza semnificativ slabirea. Pentru confirmarea acestei teorii cercetatorii de la Institului de Cercetare a Obezitatii, din SUA, au realizat un studiu pe 41 de persoane obeze. Acestea au fost impartite in 3 grupuri si li s-a administrat cate o dieta speciala, cu acelasi numar de calorii, astfel incat sa se poata pierde 1 kg pe saptamana timp de 24 de saptamani. Primul grup a primit o dieta scazuta in calciu (430 mg/zi). Cel de-al doilea grup a avut aceeasi dieta, dar cu un supliment de calciu, pentru a atinge 1200 mg/zi. Iar grupul trei a consumat o dieta bogata in lactate, astfel incat necesarul zilnic de calciu sa se mentina la 1100 mg/zi. La sfarsitul perioadei de studiu, persoanele din primul grup au pierdut aproape 15 kg. Persoanele ce au consumat un supliment de calciu au slabit 19 kg, iar persoanele care au avut o dieta bogata in lactate au pierdut 24 kg. Grasimea din jurul taliei, in raport cu grasimea totala pierduta de fiecare persoana, a fost de 19% pentru primul grup, 50% pentru cel de-al doilea si 60% pentru al treilea grup, care a sintetizat calciul din alimentele lactate consumate. Medicii americani au gasit si explicatia acestui fenomen: totul depinde de functionarea glandei tiroide. Prima functie a hormonului paratiroidian, la femei, este de a mentine nivelul normal de calciu in organism. Atunci cand nivelul de calciu scade prea mult, acest hormon este secretat pentru a instrui celulele osoase sa elibereze calciul in sistemul vascular. Nivelul crescut de hormon paratiroidian din sange este asociat direct cu o slaba oxidare a grasimilor din organism. Deci o dieta bogata in calciu accelereaza arderea grasimilor. Obezitatea este n prezent cea mai frevent problem de sntate a copilului. Studiile efectuate n Europa de Vest relev faptul c obezitatea este pe cale de a deveni o epidemie modern. Studiul IOTF (International Obesity TaskForce) arat c numrul copiilor supraponderali i obezi continu s cresc n Europa cu 400.000 pe an, adugndu-se celor 14 milioane de supraponderali (din care trei milioane obezi). n Romnia, numrul copiilor obezi s-a dublat n ultimii opt ani, ajungndu-se la peste 12.000 de cazuri. Cei mai muli, adic aproape 11.000, provin din mediul urban. Cauzele obezitii Au fost luai n discuie mai muli factori: genetici, psihologici, endocrini, sociali. Cei sociali sunt cei care pot fi influenai aparent cel mai uor la vrsta pediatric. 1 Dieta nesntoas. Consumul de buturi rcoritoare energizante la copii i adolesceni, din

datele desprinse din literatur, relev consecine ngrijortoare asupra sntii. Mncarea de tip fast-food, prinii fie nu mai au timp s gteasc sau mediul social favorizeaz acest tip de diet. 2 Lipsa exerciiului fizic. Din pcate, 4 din 5 copii obezi nu i mai revin niciodat la greutatea normal. Calculul indicelui de mas corporal Pentru a verifica dac un copil este obez trebuie calculat indexul de mas al corpului (IMC = BMI) prin urmatoarea formul: greutate (n kg) este mprit la nalimea (n metri) la ptrat. Un IMC de 18.5 pn la 25 reprezint o greutate normal, n timp ce o valoare cuprins ntre 25 i 30 semnific o greutate peste normal, iar indicele IMC de peste 30 indic o obezitate clar. Complicaiile bolii Dintre problemele de sntate care pot aprea la copiii obezi amintim doar cteva: diabet, pancreatita, cardiopatie, probleme ale ficatului, probleme ortopedice, probleme respiratorii (obturarea cilor respiratorii superioare, restrngerea peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la apnee n timpul somnului), reflux esofagian, calculi biliari, disfuncii n alimentaie, bulimia. Atunci cnd excesul de greutate se acumuleaz n jurul taliei la copiii i la adolescenii obezi, crete riscul de apariie a problemelor cardiovasculare i a hipertensiunii, tolerana anormal a glucozei (crescnd riscul apariiei diabetului) i creterea colesterolului. Deoarece copilul i adolescentul obez prezint un risc de 70% de a deveni un adult obez (chiar 80% dac unul sau ambii parini sunt obezi), se impune logic prevenirea i respectiv tratarea bolii ct mai precoce, nc din copilarie. Profilaxia obezitii copilului Preconcepia. Femeile obeze sau supraponderale care doresc s devin mame trebuie consiliate asupra necesitii i modalitilor prin care s ajung la o greutate ct mai apropiat de cea normal (IMC indicat 20-25). Sarcina. S-a constatat c macrosomia (greutatea la natere peste 4000g) reprezint un factor de risc pentru obezitatea copilului i adultului, n consecin gravida trebuie s fie consiliat n a -i controla atent alimenia. Perioada de sugar. Promovarea alimentaiei la sn este esenial. Laptele matern aduce un aport caloric adaptat nevoilor din primele luni de via, stimuleaz secreia de insulin, moduleaz dezvoltarea adipocitelor i depunerea de grasime. S-a constatat c riscul apariiei obezitii scade direct proporional cu durata alptrii (afirmaie valabil pn la 9 luni): fiecare lun de alptare scade cu 4% riscul de alptare. Perioada de copil mic. Este perioada optim pentru iniierea unui stil de via sntos. Prin tendina de supraalimentare n aceast perioad se va induce un exces ponderal de aport, iar numrul de adipocite odat crescut, acesta nu mai poate fi sczut. Astfel se explic rezistena la slbire a obezitii cu debut precoce. Perioada precolar i colar. Prinii sunt principalii factori rspunztori de crearea deprinderilor alimentare i atitudinea fa de activitatea fizic. Un rol important l au i persoanele implicate n ngrjirea copilului n afara familiei, care devin modele de comportament pe care copilul le copiaz.

Adolescena. Depozitele adipoase cresc rapid n adolescena-fiind una din perioadele vulnerabile pentru dezvoltarea obezitii. Creterea semnificativ a frecvenei cazurilor de obezitate se datoreaz alimentaiei de tip fast food, consumului de sucuri i dulciuri, asociat unei viei sedentare.