Importanța nutriției corecte în educația

pentru sănătate

1.Introducere
1.1. Nutriția corespunzatore
1.2. Semnificația nutriției adecvate în educația pentru sănătate

2. Beneficiile nutriției corecte

2.1. Beneficii pentru sănătatea fizică
2.2. Beneficii pentru sănătate mintală
2.3. Prevenirea bolilor

3. Componentele unei diete sănătoase

3.1. Macronutrienți
3.2. Micronutrienți
4. Piramida alimentatiei
5. Sfaturi pentru o alimentatie adecvată

INTRODUCERE
Nutritia (de la latinescul nutritio) se defineste ca totalitatea proceselor
fiziologice prin care organismele isi procura hrana ( nutrientii) necesara
cresterii, dezvoltarii,obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor
vitale,refecerea tesuturilor, etc.
Cultura sanatatii este de neconceput fara nutritie, tot asa cum nutritia,
ca o componenta esentiala a stilului de viata optim, este de neconceput fara o
activitate fizica cel putin moderata.
Importanța educației alimentare

Educația alimentară este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a

organismului și prevenirea bolilor legate de alimentație indiferent de vârstă.
Învățarea de la o vârstă fragedă despre alimentația sănătoasă poate avea un
impact pozitiv asupra stilului de viață al copiilor și poate ajuta la prevenirea
problemelor de sănătate în viitor.

Nutriția adecvată este esențială pentru menținerea unei sănătăți optime,

pentru dezvoltarea fizică, emoțională și mentală, dar și pentru imbunatațirea
performanței cognitive. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți, contribuie la
prevenirea unor afecțiuni precum obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare
și multe altele.

BENEFICII ALE UNEI ALIMENTATII ADECVATE

Sănătatea fizică:

Nutrienții din alimente, cum ar fi vitaminele și mineralele, joacă un rol

important în întărirea sistemului imunitar, ajutând organismul să lupte
împotriva infecțiilor și a bolilor.

O alimentație sănătoasă furnizează corpului energia și nutrienții

necesari pentru a funcționa optim și pentru a menține niveluri ridicate de
energie pe tot parcursul zilei.

Sănătatea mentală:

Consumul unei diete echilibrate poate contribui la stabilizarea stării de

spirit și la reducerea riscului de depresie și anxietate, la reducerea nivelului
de stress si o gestionare mai eficientă a situatiilor stresante. Alimentele
bogate în acizi grași omega-3, antioxidanți și alte substanțe nutritive pot
îmbunătăți funcția cognitivă și capacitatea de concentrare.
Prevenirea bolilor:

O dietă dezechilibrată, prea bogată în grăsimi, mai ales saturate, zahăr

și sare, poate avea drept consecințe numeroase boli, precum obezitatea, care
poate duce, la rândul ei, la maladii cronice diverse, de la diabet la cele
cardiovasculare și cancer. De exemplu, excesul de sare este unul dintre
factorii de risc pentru hipertensiunea arterială, cauza principală a bolilor
cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale.

O alimentație dezechilibrată poate cauza apariția mai multor tipuri de

cancer, de la cele digestive la cele colorectale și cervicale. Deficitul de
anumite vitamine și minerale din organism poate sta, de asemenea, la baza a
numeroase boli, de la osteoporoză la maladii dentare și boli ale pielii.

ALIMENTAȚIA CORECTĂ – NEVOI NUTRIȚIONALE DE BAZĂ

Pentru a obține toți nutrienții necesari organismului și a evita carențele,

trebuie sa fie consumate zilnic nu numai un aliment din fiecare grupă, ci mai
multe. Nevoile nutriționale de bază ale organismului uman pot fi împărțite în
două categorii: macronutrienții și micronutrienții.

Macronutrienții

 Proteinele sunt esențiale pentru o dietă echilibrată și ajută la buna

funcționare a organelor, prin aminoacizii esentiali pe care îi conțin, de
exemplu, lizină, metionină, triptofan etc. Celulele noastre au nevoie de
acești aminoacizi, absența lor blocând sinteza proteinelor, esențiale
pentru reconstrucția ADN-ului.

 Lipidele sunt baza pentru producerea celulelor, a membranelor celulare,

a sistemului hormonal, furnizează energia necesară funcționării
organismului și reglează mai multe funcții fiziologice.
  Carbohidrații furnizează energie organismului și pot fi de trei tipuri:
zaharuri simple, zaharuri complexe și fibre. Este recomandat să eviți
zahărul alb și zahărul brun, care sunt zaharuri rafinate și creează
dependență.

Micronutrienții

Micronutrienții - vitamine, minerale, antioxidanți - sunt compuși

esențiali pe care organismul nu poate să îi producă, deci trebuie să fie
asigurați printr-o alimentație sănătoasă. Ei sunt esențiali pentru asimilarea,
transformarea și utilizarea corecta a macronutrienților necesari în alimentația
corectă. Deficitul de vitamine și minerale poate să fie cauza unui număr mare
de boli, de la tulburări de somn și de memorie la cele osoase ori cardiace.
PIRAMIDA ALIMENTELOR

În anii 1970, în Suedia, era creată prima piramidă a alimentelor, un

ghid vizual care cuprindea principiile unei diete omnivore echilibrate pentru
populație.
 Alimentele așezate în partea superioară a piramidei sunt cele care
trebuie să fie consumate în cantități mai mici, iar cele plasate spre bază sunt
cele care trebuie să fie incluse frecvent, chiar zilnic în alimentație.

Lichide

În prezent, piramida alimentației sănătoase are la bază lichidele pentru

hidratare, dintre care cea mai importantă este apa, organismul uman fiind
format în medie, în proporție de 70%, din apă. Cantitatea zilnică de lichide
necesară unui adult este de minimum 1,5 litri. Pe lângă acest element
indispensabil vieții, oamenii mai pot consuma ceai sau cafea, care,
neîndulcite, conțin puține calorii.

Produsele bogate în amidon

Cu beneficii nutriționale mari, produsele bogate în amidon - pâine,

cereale și leguminoase - sunt alimente sănătoase, o sursă foarte bună de
carbohidrați complecși, de fibre și de vitamin. Este recomandat ca
leguminoasele - fasole, mazăre, năut, linte, bob etc. - să fie consumate cel
puțin o dată pe săptămână. Produsele bogate în amidon oferă energie pe tot
parcursul zilei, iar efectul de sațietate se instalează rapid după consumul lor.

Fructe și legume

Cele mai bogate surse de vitamine și fibre, dar și de minerale,

acestea trebuie să fie consumate zilnic, crude, gătite, în compot, în supă, la
cuptor etc. În general, este recomandată o cantitate de 250 de grame de fructe
consumată zilnic. În ceea ce privește legumele, cantitatea zilnică recomandată
este de minimum 300 de grame.
Lactatele

Următorul nivel al piramidei este ocupat de lactate. Lapte dulce, iaurt,

brânzeturi și alte produse lactate - acestea ar trebui să acopere ⅔ din
necesarul zilnic de calciu. Ele sunt, de asemenea, surse bune de proteine cu
mare valoare biologică. Se recomanda consumul a 2-3 porții pe zi.
Carne, fructe de mare și ouă

Pe același palier cu produsele lactate se află grupul de proteine animale

format din carne, inclusiv pește și fructe de mare, și ouă. Acestea asigură
organismului cea mai mare parte din cantitatea de fier și de proteine de care
are nevoie pentru o bună funcționare. Peștele și fructele de mare pot fi
consumate o dată sau de două ori pe săptămână, iar carnea roșie (vită, porc,
vițel, miel, capră, oaie etc.), în cantitate de maximum 300 g pe săptămână.

Grăsimi

Penultimul etaj al piramidei este format din produse cu grăsimi, bogate

în lipide necesare sistemului nervos, dar și în vitamine, precum vitamina E.
Sunt recomandate în cantități mici, la fiecare masă, de preferat din surse
vegetale (rapiță, măsline, floarea soarelui etc.), ele având și un conținut bun
de acizi grași esențiali. Nucile și semințele sunt o altă sursă de grăsimi bune,
dar trebuie să fie consumate în cantități mici, 15 până la 25 g pe zi.
SFATURI PENTRU O ALIMENTATIE ADECVATĂ

1. Mănâncă încet și savurează fiecare mușcătură - vei redescoperi cum să

mănânci sănătos, vei regăsi aromele alimentelor și vei mânca mai
puțin, pentru că al tău creier va avea timp să conștientizeze când ești
sătul.
2. Organizează-ți mesele din timp - este recomandat să îți planifici mesele
cu o zi sau o săptămână înainte, pentru a evita dezechilibrele
nutriționale.
3. Învață să gătești sănătos - pentru a păstra toate beneficiile alimentelor,
este de preferat să gătești, atunci când este posibil, la temperaturi
scăzute, sub 100°C. Consumă alimente cât mai puțin procesate, în stare
cât mai proaspătă.
4. Consumă fructele ca gustare, ideal după-amiaza, pentru a evita
fermentația intestinală.
5. Crește treptat cantitatea de legume - încearcă regulat legume noi, în
diverse forme de preparare și mizează pe salate cât mai colorate.
6. Optează pentru pâinea integrală sau semi-integrală, care conține mai
multe fibre, vitamine și minerale decât cea albă.
7. Mănâncă mai puțină carne, de preferat nu la cină - optează pentru surse
cât mai sănătoase, mai mult carne albă și fructe de mare decât roșie.
Este recomandat să nu consumi carne seara, pentru că procesul de
digestie va fi îngreunat, iar somnul se va instala mai greu. 8. Nu
renunța la grăsimi, dar consumă mai multe din surse vegetale - bogate
în acizi grași esențiali, acestea pot înlocui la gătit cu succes produse
precum untul.
8.Bea apă - chiar dacă nu ți-e sete. În momentul în care a apărut senzația
de sete, înseamnă că organismul tău este deja deshidratat.
Îmbogățește apa cu felii de fructe sau de castravete, pentru un plus de
aromă.

Nu în ultimul rând, plăcerea de a mânca joacă un rol important în

rândul obiceiurilor alimentare sănătoase. Să mănânci produse sănătoase,
variate, din toate grupele nutriționale, să gătești regulat mâncăruri
sănătoase din ingrediente cât mai puțin procesate și să te bucuri de ele
alături de cei dragi sunt principii cheie în alimentația sănătoasă.

WEBOGRAFIE
 https://www.academia.edu/21632778/NUTRITIE_SI_DIETETICA
 https://hirundo.blog/educatia-alimentara-importanta-alimentatiei/
 https://good-routine.com/blogs/the-good-place/alimentatia-sanatoasa-
principii-beneficii-si-sfaturi-practice