Referat la tema:

,,Bazele igienice a educaiei fizice i

sportului

Elaborat
de studenta gr.BA 151
Conduraru Dorina
Verificat
de : Feraru Valentina

Chiinu,2016

Cuprins :
1.Igiena si sarcinile ei de baza
2.Igiena personala
3.Calirea.Bazele igienice ale calirii.Tipurile
calirii
4.Bazele igienice a incaperilor de trai si
serviciu,bazelor sportive
5.Metodele igienice a restabilirii si cresterii
optiunii de munca
6.Caracteristica mijloacelor igienice
suplimentare

Igiena (din greac [] (hygiein [tchne] tiina dttoare de sntate)

este o ramur a medicinei preventive, specialitate care studiaz ac iunea factorilor de
mediu asupra sntii populaiei, n vederea prevenirii mbolnvirilor, a inerii sub
control a riscurilor de mediu, a scderii expunerii la factorii de risc a popula iei prin
eforturi concertate ale societii i utilizarea eficient a resurselor.
Sarcinile igienei ca obiect de studiu:
1.Igiena studiaz factorii i condiiile mediului ambiant (naturali i sociali), care
influeneaz asupra sntii omului, caracterizndu-i calitativ i cantitativ.
2.Studiaz legitile factorilor mediului extern asupra organismului i snt ii omului,
determinnd caracterul aciunii i dependen a "doz-timp-efect."

ntotdeauna muli dintre noi (oamenii) nu atrag atenia asupra multor lucruri att de
mici, elementare, dar cu un rol foarte important n viaa cotidian, drept exemplu, am
putea lua modul de a ne organiza timpul, de a ne alimenta, de a ne informa Factorul
esenial ce determina sntatea omului constituie modul lui de viata. n aceast noiune
intra regimul corect de munc, odihna, alimentarea raional, meninerea la nivel
cuvenit a activitii fizice, clirea, respectarea regulilor de igiena individual, renunarea
la deprinderile cotidiene duntoare, priceperea de a menine echilibrul neuro-emoional
n situaii conflictuale. Sntatea este starea deplinei bunstri fizice, spirituale i
sociale, dar nu numai lipsa bolilor.
Formarea modului sntos de via nu se limiteaz doar la propaganda sau la anumite
forme de activitate medico-sociali. Modul sntos de viata este determinat de toate
aspectele si manifestrile societarii. Pentru consolidarea modului sntos de viata este
necesara concentrarea eforturilor asupra depirii factorilor de risc a diferitor boli, luptei
cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia, alimentarea neraionala, relaiile conflictuale.
Modul sntos de viata este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie sa subliniem ca el
realizeaza cel mai preios mod de profilaxie profilaxia iniiala a bolilor ce prentmpina
aparitia lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. Copilul sanatos
poate fi educat mai usor. Este un fapt general cunoscut. Lui I se formeaza mai repede
toate priceperile si deprinderile necesare, el se adapteaza mai usor la schimbul
conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate. Sanatatea este cea mai

mportanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei, a vointei puternice,

capacitatilor si aptitudinilor naturale.
Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena are multe aspecte care
incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a
hainelor, alimentatie sanatoasa, un regimm echilibrat de odihna si miscare), continua cu
igiena gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si
aerisirea casei ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea
riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica
(supraveherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspindirii bolilor infectioase,
eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale, controlul poluarii aerului si a apei)
si igiena mentala recunoasterea factorilor psihologici si emotionali care contribuie la o
viata sanatoasa.

Igiena personala inseamna sa ai grija de tine in fiecare zi; cu cat pastrezi un nivel
ridicat de igiena personala, cu atat vizitele la medic vor fi mai rare. In plus, vei fi
mereu apreciat de familie si de prieteni.Ea include:

a) Regimul zilei
Regimul zilei reprezint succesiunea raional i precis, repetat
zi de zi, a diferitelor tipuri de activitate efectuate in decursul a 24
de ore, inclusiv a alimentatiei si odihnei. Un regim corect contribuie
la meninerea i ntemeierea strii de sanatate, creeaz o dispoziie
echilibrat, asigur o desfurare optim i eficient a activitilor,
i
disciplineaz
pe
copii
i
le
mbuntete
pofta
de
mancare.Respectarea regimului are drept urmare formarea n scoara
cerebral a unor conexiuni condiionate i stereotipuri stabile, ce nlesnesc
trecerea de la un fel de activitate la altul.
Compartimentele regimului de zi:
Coninutul i durata fiecarui compartiment, ct i rolul lor n diverse perioade
se schimb, mbinnd forme i particulariti noi.

Somnul;

Odihna n aer liber, plimbrile;

Activitatea intelectual;

Activitatea de joc, i ocupaiile conform aptitudinilor i preferinelor

personale;

Alimentaia;
Igiena personal;

b) Igiena somnului
Activitatea scoartei creierului se compune din doua procese active excitarea si franarea. In
timpul lucrului activ predomina excitarile , in timpul somnului predomina procesele de franare.
Dupa Pavlov, excitarea si franarea reprezinta de la sine doua parti diferite sau doua promovari a
unuia si aceluiasi proces , dar in acelasi timp intre ele se duce o lupta continua. Balanta dintre
aceste doua procese si oscilatiile sale alcatuiesc toate comportamentul omului, sanatos sau
bolnav.
Cu cat activitatea este mai incarcata , spre exemplu in perioada examenelor, cu atat apare
oboseala mai accentuata, adica incarcarea celulor creierului, si prin aceasta se creaza conditii
pentru aparitia procesului de franare. Aceasta franare preintampina celulele creierului sa se
supraincarcarce si distrugerea organica. Franarea poate sa ocupe sau o parte din celule creierului
sau intreg creierul. Cand procesul de franare se raspandeste pe intreaga scoarta a creierului,
atunci ne cuprinde un somn adanc, adica repaosul complet al celulelor creierului. In timpul
somului se petrece asimilarea produselor alimentare, celulele isi restabilesc compozitia lor
normala si capacitatea de a lucra pentru activitatea utila a creierului.
Somnul omului matur trebuie sa dureze minim 7-8 ore pe zi. Cel mai util somn e acela care
incepe in prima jumatate a noptii , inainte de ora 24 si se termina dimineata devreme.
O semnificatie foarte importanta pentru pastrarea sanatatii si a capacitatii de lucru o are
elaborarea reflexului ritmului corect de somn, adica de a ne culca si de a ne scula in fiecare zi la
aceeasi ora. In aceste conditii omul adoarme , doarme linistit si se trezeste tot timpul usor,
sanatos si capabil sa lucreze in conditii optime.
Aerul in camera trebuie sa fie curat; nu se permite fumatul in camera in care se doarme.
Trebuie sa deprindem obiceiul de a dormi , cand vremea o permite , cu fereastra deschisa. La
temperatura de sub 10 fereastra poate fi inchisa, dar dupa ce incaperea a fost bine aerisita.
Odihna de noapte si somnul calm improspatator sunt posibile doar pe un asternut comod, destul
de lung si lat. Lenjeria de pat si de corp trebuie sa fie nu doar curata, dar si comoda. Nu se
recomanda sa ne invelim cu plapuma peste cap. Componentele asternutului trebuie sa fie
alcatuite din conducatori slabi ai caldurii, tocmai pentru a pastra cat mai mult si mai bine caldura
atat de necesara unui somn profund.

Asternutul trebuie sa fie pastrat curat. Componentele asternutului trebuie aerisite cat mai des, iar
lenjeria de pat trebuie sa fie schimbata saptamanal. Trebuie retinut ca pe asternut nu trebuie ne
asezam sau sa ne culcam in imbracamintea exterioara sau in incaltaminte.
Seara nu trebuie sa supraincarcam stomacul cu mancare si mai ales sa bem bauturi excitante
(cafea) etc.
c) Alimentarea rationala
Dupa cum se stie, exista anumite norme de conduita in alcatuirea alimentatiei zilnice atat in ceea
ce priveste cantitatea si calitatea, cat si in ce priveste modul de pregatire a alimentelor, in scopul
de a le mentine toata valoarea lor nutritiva. O alimentatie insuficienta cantitativ duce la scaderea
greutatii corporale si a capacitatii de munca si la instalarea unor boli grave.O alimentatie
neechilibrata calitativ poate duce la subnutritie, iar un complex de tulburari nu atinge numai o
generatie, ci si pe descendentii acesteia. Abuzul alimentar sistematic poate determina instalarea
altor boli nu mai putin periculoase (obezitate, diabet, guta), toate boli grave mai ales prin
complicatiile pe care le genereaza, daca alimentatia nu se restrange si nu se corecteaza in timp
util.

Glucidele nu este bine sa depaseasca 5-6 g pe kilogram de greutate corporala la adultul

care are o activitate ce pretinde o cheltuiala mica de energie. Practic, un adult de 1,70 m
inaltime si care cantareste 70 kg este suficient sa aiba in meniul zilnic: 400 gr de paine, 100
gr orez sau alte paste fainoase, 500 ml lapte, 60 gr zahar si 25 gr marmelada sau miere.
Cantitatea de glucide trebuie sporita in ratie, in functie de varsta, de starea fiziologica, cat si
de munca fizica depusa.
Grasimile se consuma in raport cu necesarul de energie, felul activitatii. Daca o persoana
are activitati fizice intense, poate ajunge la 2,5 g grasimi pe kilogram de greutate corporala in
24 de ore, un adult cu greutatea ideala si cu o activitate fizica usoara este bine sa nu
depaseasca 1-1,5 g pe kilogram de greutate corporala. Este necesar sa se socoteasca in ratie si
grasimile pe care le contin alimentele consumate aproape zilnic, cum ar fi laptele, branza,
carnea, pestele, mezelurile sau ouale. Practic, adultul de 70 kg la 1,70 m inaltime, avand o
activitate cu o cheltuiala mica sau moderata de energie, va primi zilnic intre 70 si 105 g
grasimi, de exemplu din 500 ml lapte, 100 gr branza telemea sau 100 g carne de vaca, 10 gr
unt si doua linguri de uleiuri vegetale. Trebuie retinut faptul ca untul, galbenusul de ou,
viscerele albe (creier, momite etc) si smantana contin o anumita grasime (colesterol) care se
depune pe artere, le ingroasa si le face sa-si piarda elasticitatea, situatii care pot duce la
gravele accidente cardiovasculare, in legatura cu ateroscleroza.
Proteinele. Cantitatea optima de proteine necesare pe 24 de ore este de 1,5-2 g pe
kilogram de greutate corporala, adica la greutatea ideala de 70 kg la 170 cm inaltime, intr-o
activitate cu cheltuiala mica sau moderata de energie, ratia trebuie sa cuprinda 100-120
g proteine pe zi. Aceasta cantitate este continuta, de exemplu, in 500 ml lapte, 150
g carne, 400 g paine si 300 g cartofi, adica un amestec in proportie de circa 50% de proteine
animale si vegetale. Calculul acesta riguros al cantitatii si calitatii de albumine de origine

animala nu este necesar sa fie facut zilnic. Important este ca aportul global, saptamanal, de
exemplu, sa se echilibreze cu nevoile de reparatie ale organismului. Nevoia de albumine de
origine animala este in general compensata printr-o ratie care inculde zilnic 500 g lapte si 150
g carne sau 150 g branza, 2 oua si 250 g iaurt sau lapte.
d) Igiena corpului
Igiena corpului este in concordanta cu activitatea corecta a organismului si duce la imbunatatirea
schimbului de substante, circulatiei sangvine, digestiei, respiratiei, dezvoltarii capacitatii fizice si
intelectuale a omului.
Igiena corpului necesita, mai intai de toate, pastrarea curateniei pielii. Rolul pielii pentru
organism e foarte mare. Alaturi de plamani pielea participa la respiratie: prin glandele
sudaripare , in fiecare zi se excreta din organism in jur de 700 ml de apa ( transpiratia ) , cu
ajutorului careia se elimina din organism substantele toxice, ce apar in urma activitatii vitale a
corpului . In acelasi timp pielea apara organismul de agentii externi.
Pastrarea pielii curata ii asigura o functionare normala. Praful, asezandu-se pe piele si
amestecandu-se cu transpiratia , astupa canalele de excretie ale glandelor sudoripare, astfel
ingreuind regimul normal de functionare al pielii. In fine, pe piele se pot acumula
microorganisme patogene, care sunt periculoase pentru viata si sanatate . Aflarea sistematica a
pielii sub actiunea murdariei poate duce la dezvoltarea diferitor boli. De aceea e foarte important
ca in mod regulat sa ne spalam corpul cu sapun si apa calda. Sapunul elimina secretiile glandelor
sudoripare si deschide accesul apei spre piele iar apa calda faciliteaza dilatarea porilor si
curatirea lor.
Dupa fiecare antrenament sau competitie , dupa efectuarea gimnasticii de dimineata si dupa orice
efort fizic e necesar un dus cald .
Ingrijirea parului necesita o acuratete deosebita, pentru ca si in par se acumuleaza praful si
murdaria. Copiilor li se recomanda sa fie tunsi scurt.
Mainile trebuie spalate cu sapun mai multe ori pe zi. Mainile vin in contact cu foarte muolte
obiecte care pot transmite microbi , cum ar fi telefoanele mobile , tastatura , banii , clantele de la
usi si de aceea ele se murdaresc. De fiecare data cand am folosit toaleta mainile trebuie spalate .
Unghiile de la maini trebuie taiate si permanent pastrate curate. In murdaria ce se aduna sub
unghii de cele multe ori se retin microbii.
Astfel de ingrijiri necesita nu doar mainile, ci si picioarele. Ranile posibile ce apar la folosirea
incorecta a incaltamintei trebuie dezinfectate si bandajate cu tifon curat.
Curatirea zilnica a dintilor cu pasta de dinti ii apara de deteriorarea timpurie, intareste gingiile si
elimina mirosul neplacut din gura. Curatirea dintilor se face doar cu peria personala, si perierea
lor se face cu peria de sus in jos, ci nu dintr-o parte in alta. Dintii trebuie curatiti atat seara cat si
dimineata. Sa nu uitam ca dinti buni si sanatosi inseamna o digestie normala.

e) Igiena imbracamintei
Imbracamintea si lenjeria apara corpul nostru de factori externi (frig, caldura, ploaie) si de factori
mecanici.
Activitatea normala a organismului e posibila doar la temperatura permamenta normala de 36,6 .
Daca temperatura mediului inconjurator este foarte scazuta, sau, invers, foarte ridicata, atunci
organismul nu-si poate pastra temperatura normala. Incalcarea regimului de temperatura poate
duce la imbolnaviri sau poate duce la supraincalzirea periculoasa a organismului. De aceea omul
isi amenajeaza locuinta, poarta haine, adica isi creeaza conditii, prin care sa elimine oscilatiile
bruste ale temperaturii.
Pe noi ne incalzeste nu atat haina, cat stratul de aer ce se mentine intre corp si haina si intre
diferite straturi ale hainelor, precum si in porii tesaturii. De aceea e foarte important, ca porii
hainei sa nu fie astupati nici cu umezeala, nici cu murdarie, nici cu praf. Pentru aceasta haina
trebuie regulat spalata si curatita.
Direct pe piele se imbraca lenjeria. Ea absoarbe transpiratia eliminata din glandele sudoripare .
Pe lenjerie se depun diferiti microbi, murdaria servindu - le ca mediu de inmultire si acestia
incep sa elimine mirosuri neplacute. De aceea e necesar ca lenjeria de corp sa fie schimbata cat
mai des.
Lenjeria murdara nu trebuie pastrata pana la spalare in incaperea de locuit , ea trebuie pastrata
intr-un cos special , de obicei in baie. Lenjeria curata trebuie pastrata aparte de alte haine.
Hainele si lenjeria trebuie sa fie de o anumita masura si sa corespunda cu anotimpul . Pe hainele
exterioare, ca paltonul sau pardesiul, se aseaza praful de afara, de aceea ele trebuiesc pastrate pe
hol in cuier. Hainele trebuie curatite periodic cu o perie.
f) Igiena incaltamintei
Incaltamintea apara picioarele nu doar de oscilatiile de temperatura, ci si de loviturile mecanice
externe, etc. Incaltamintea trebuie sa asigure o libertate totala in miscare. De aceea trebuie ca ea
sa corespunda cu forma piciorului. Sub influenta purtarii permanente a incaltamintei incorect
concepute (inguste, stramte) , sufera de la inceput partile moi ale piciorului, apoi scheletul talpii.
Degetele deseori se apasa unele pe altele, iau o forma incorecta si sunt generate si alte modificari
ale talpii.
In afara de aceasta, incaltamintea stramta duce la racirea picoarelor pe timp de iarna, si nu rareori
poate duce chiar si la fenomenul de inghetare. Starea incaltamintei e deosebit de importanta in
timpul unor deplasari lungi.
Pentru preintampinarea imbolnavirilor e necesar sa verificam daca picioarele sunt uscate. Daca
picoarele s-au umezit, atunci trebuie , dupa posibilitate, neaparat sa se schimbe sosetele.
Cea mai mare parte din murdaria de afara se aduce in locuinta prin incaltaminte. De aceea,
intrand in casa, trebuie sa curatam foarte bine incaltamintea de noroiul si praful stranse pe
aceastea.

Incaltamintea sportiva trebuie sa corespunda cerintelor de competitie, precum si deosebirilor

tehnice a tipului de sport : sa fie usoara, comoda si sa apere talpa de lovitori traumatice.
Persoanele care participa la cros , alergari, adica la acele tipuri de competitii ce se organizeaza in
afara stadionului, trebuie sa puna sub talpa piciorului un burete de cauciuc si sa se foloseasca
numai de incaltaminte purtata.
Celor ce practica tipurile de sport de iarna li se recomanda sa poarte incaltaminte cu o jumatate
de masura mai mare pentru ca , in cazul in care se inregistreaza temperaturi foarte scazute ,
sa imbrace a doua pereche de sosete de lana , iar in incaltamintea cu talpa de cauciuc sa puna un
brant cald.
Incaltamintea umeda trebuie curatita si uscata intr-o incapere calda si bine ventilata. Uscarea
incaltamintei pe calorifer sau aproape de surse de caldura nu se recomanda, pentru ca se
deterioreaza si se deformeaza. Dupa uscarea incaltamintei e de dorit sa o protejam cu crema de
pantofi.
O importanta deosebita are curatenia in partea interoara a incaltamintei si a sosetelor, ce trebuie
sa fie schimbate doua ori pe zi.
g) Deprinderile daunatoare
EFECTELE FUMATULUI
Fiecare inhalare conine 4000 de substane chimice, dintre care 43 sunt cancerigene,
dar cel mai periculos drog din igar este nicotina. Nicotina este o substan
stimulativ toxic i crete activitatea sistemului nervos central, a inimii i a altor
organe. De asemenea, determin i creterea tensiunii arteriale. Fumul de igar
conine monoxid de carbon care este incolor, inodor i toxic care va trece din plmni
n snge. Monoxidul de carbon se leag de hemoglobina din eritrocitele sangvine
mpiedicnd aceste celule s transporte oxigen la diferite celule.
Fumatul pasiv este reprezentat de fumul de igar inhalat de nonfumtor. Acesta va
duce, de asemenea, la inhalarea multor substane duntoare i poate cauza iritaia
ochilor, dureri de cap i tuse. ncearc s evii fumtorii pentru propria ta sntate.
EFECTELE ALCOOLULUI
Alcoolul afecteaz organe vitale:
- stomacul: dup ce ai but, 20% din alcool trece direct n fluxul sangvin, restul
alcoolului ajunge n intestinul mic de unde va fi absorbit n snge
- creierul: alcoolul afecteaz activitatea creierului i ncetinete aciunile sistemului
nervos. Procesul gndirii i concentrarea sunt afectate
- ficatul: n ficat alcoolul se descompune n ap, bioxid de carbon i energie. Ficatul
poate descompune doar 15 ml alcool/or. Dac bei mai mult de att, restul alcoolului
va continua s circule n snge. Alcoolul afecteaz, de asemenea, capacitatea
ficatului de a descompune grsimi. Aceast stare se numete ciroz a ficatului i este
cauzat de abuzul de alcool. Ciroza blocheaz fluxul sangvin al celulelor ficatului,
determinnd reducerea oxigenului i chiar i moartea.

MARIJUANA
Acest drog este obinut din frunzele unei plante. Frunzele i florile de marijuana sunt
mncate sau bute pentru a produce efecte halucinigene. Marijuana va dizolva
grsimea i, de aceea se va depozita n esuturile grase. Acesta este un lucru foarte
duntor ntruct concentraia cea mai mare de celule grase din corpul uman se afl
n creier, plmni, ficat i organele reproductoare. n toate aceste organe marijuana
acioneaz ca o toxin distrugnd celule vitale. Ingredientul activ din marijuana care
provoac majoritatea efectelor acestora este Delta-9-tetrahidrocanabinol. Marijuana
este un drog halucinogen dar acioneaz i ca depresiv sau ca stimulent. Efectele sale
sunt:
- tulburarea percepiilor vizuale, tactile i auditive,
- timpul pare s treac mai ncet sau apare o percepie distorsionat a timpului,
- ai impresia c ideile tale sunt mai multe i mai interesante
- scderea temperaturii corpului
- creterea ritmului cardiac i a tensiunii arteriale
- stimularea apetitului
- pierderea voinei i motivaiei
- scderea energiei i apariia paranoiei
- crize de panic
Pentru adolesceni apar i alte efecte negative:
- scderea capacitii colare
- scderea concentrrii
- pierderea interesului pentru hobby-uri
- paranoia i sentimente de team
- dependen de marijuana
- incapacitatea de a aciona fr marijuana
COCAINA
Cocaina este o pudr alb obinut din tufele de cacao. Cocaina este un stimulent
foarte puternic i acioneaz foarte rapid. Provoac accelerarea ritmului cardiac,
creterea fluxului sangvin i respirator, insomnia i lipsa poftei de mncare. Aceste
efecte pot dura de la 20 minute la cteva ore. Cocaina poate afecta impulsurile
electrice ale inimii i poate provoca moartea chir cu o singur doz. Exist o form de
cocain ce se poate fuma, care creeaz, de asemenea, dependen. Efectele apar
cam dup 10 secunde. Efectele dureaz mai puin de jumtate de or, dar
dependena este foarte mare. Oamenii ar face orice pentru cocain, de la prostituie
la crim, furt, risipirea tuturor economiilor i vinderea tuturor proprietilor. Dac nu
consum cocain, apar efecte foarte puternice de abstinen. Cocaina poate
provoca depresie ndelungat, paranoia, deficien respiratorie, infarct, accident
cerebral i moartea. Forma care se fumeaz poate duce la cancer pulmonar.
Renunarea la cocain este un proces lent, de durat, necesitnd un angajament ferm
i un foarte bun program de recuperare. Exist o soluie simpl i foarte veche de a
evita toate acestea. Nu ncepe!
HEROINA
Heroina este obinut din morfin, este un drog ilegal ce acioneaz asupra sistemului

nervos central, ncetinind activitatea sistemului respirator i frecvena pulsului.

Obinuirea cu acest drog este foarte rapid. Din moment ce o persoan devine
dependent, chiar i dup o doz, renunarea este grea, aprnd simptome precum:
transpiraie, convulsii, grea, tremurturi i panic puternic. Persoanele
dependente afirm c sunt neputincioi n faa forei acestui drog i c nu pot renuna
dect cu ajutor specializat n cadrul unui program organizat.
Dependena este o problem major. Ea depinde de deciziile luate de oameni n
legtur cu tutunul, alcoolul i drogurile. Majoritatea adolescenilor ajung s
foloseasc una sau mai multe dintre aceste substane ntr-o perioad a vieii lor.
Folosirea substanelor chimice naintea ajungerii unei maturiti fizice complete duce
la tulburri de cretere i dezvoltare. Nicotina, alcoolul i drogurile vor afecta i
maturitatea mental i emoional. Dependena fiziologic presupune faptul c
organismul s-a obinuit cu drogurile i are nevoie de ele pentru a funciona.
Obinuina apare atunci cnd corpul adolescentului se adapteaz la efectele drogului.
Pentru a obine aceast adaptare, sunt necesare doze din ce n ce mai mari.
Abstinena este caracterizat de o serie de simptome care apar cnd adolescentul
ncearc s renuna la drog. Folosirea drogurilor este un comportament nvat foarte
periculos i la care se renun foarte greu. Drogurile pot i chiar vor distruge cei mai
buni ani ai vieii tale.
Clirea reprezint o metod prin care, cu ajutorul factorilor naturali (aer,
ap, soare), se realizeaz creterea rezistenei generale a organismului fa
de mbolnviri i fa de variaiile brute ale factorilor mediului extern.
Sensul clirii const n antrenarea aparatului de termoreglare, n dezvoltarea
forelor de protecie a organismului, ndreptate spre factorii mediului
ambiant, care au aciuni nocive. Calirea organismului se realizeaza prin
folosirea sistematica si zilnica, in orice anotimp al anului a unur proceduri de
expunere, dupa metode stiintifice, la influentele unor factori naturali: aer,
apa si soare.
a) Calirea cu ajutorul aerului este forma cea mai simpla si mai la indemana; ea cere
doar o buna organizare a vietii, ca sa stam cat mai mult timp in aer liber si curat,
bogat in oxigen. Foamea pentru aer bun este provocata si de incarcatura
electrica negativa pe care atmosfera o poseda mai mult decat aceea din
camerele inchise.Transmisi de plamani sangelui, acesti aeroioni participa la o
multime de fenomene vitale. Aerul de dimineata, in special cel dintre orele 4 si 5,
ne invioreaza nu numai pentru ca este mai bogat in oxigen, ci mai ales pentru ca
este mai bogat incarcat cu electricitate. Se crede ca melancolia vremii ploioase si
cetoase se datoreste nu atat monotoniei ploii, cat faptului ca pe o astfel de vreme
numarul de ioni negativi scade brusc.Baia de aer rece este o procedura de calire
pe care o utilizam dezbracati, pentru un timp limitat, fie in camera cu ferestra
deschisa, fie in aer liber, pentru antrenarea gradate fata de frig si fata de variatiile
termice ale mediului inconjurator. Primele bai de aer trebuie incepute la o
temperatura de 20-22, timp de 10-15 minute, 1-2 ori pe zi. Treptat se trece la
temperaturi joase, mergand pana la 5-7. Baia de aer rece trebuie oprita cand

apare fiorulsau tremurul, anuntat de pielea de gaina.Baia de aer cald (la 2430), ca mijloc de calire, trtebuie urmata de un dus scurt. Cura de aer consta din
sederea in aer liber si curat, cu haine in sezlong sau pe un pat, persoana fiind
acoperita cu patura sau sac de dormit (iarna). Se practica gradat de la o h la 3
h.Cura de aer rece serveste ca mijloc de tratament pentru cei debili,
hipertiroidieni, bolnavi de inima sau de plamani, pentru ca stimuleaza pofta de
mancare, linistete sistemul nervos, imbunatateste somnul si reface starea
generala.
b) Apa simpla rece, utilizata ca factor de calire, actioneaza in doua feluri: ca
stimulent al mecanismului de termoreglare si ca agent mecanic. Apa favorizeaza
schimbarea rapida a temperaturii pielii si prin aceasta a corpului. Procedurile cele
mai simple si utile sunt frictionarea cu prosopul umed, dusul si
scaldatul.Frictionarea cu prospul umed sau cu un burete se face zilnic cu apa
mai calduta (24-25), apoi, la fiecare trei zile termperatura apei scade cu cate 1,
pana coboara pana la 12-15. Calirea este bine sa se inceapa vara, dimineata,
dupa exercitiile de gimnastica de inviorare, cu apa de la robinet, pentru a fi
continuata toamna si iarna, tot cu apa de robinet care se raceste treptat de la
sine.Frictionarea se executa in felul urmator: dupa dezbracare, se ia un prosop
aspru care se scufunda si se stoarce in apa rece. Se frictioneaza mai intai fata si
gatul, umerii si mainile, apoi pieptul si abdomenul, spatele si picioarele. Prosopul
incalzindu-se, se scufunda din timp in timp in apa rece si se stoarce,
continuandu-se frictiunea cu miscari rapide si energetice timp de 2-3 minute.Un
mijloc de calire simplu, eficace si igienic este si baia de picioare cu apa rece, intrun lighean, in fiecare seara inainte de culcare; la terminarea baii se frictioneaza
energic picioarele cu un prosop uscat.
c) Calirea cu ajutorul soarelui utilizeaza expunerea in aer liber si radiatiile solare.
Radiatiile solare, asa cum ajung ele pe pamant, sunt alcatuite din trei
componente: razele infrarosii sau calorice (59 %), razele vizibile (49%) si razele
ulotraviolete (1%). Expunerea la soare presupune de obicei actiunea combinata
a acestor trei categorii de radiatii, fiecare avand un rol binefacator asupra
organismului, cand sunt folosite rational.Baia de soare se face cel mai bine vara
intre orele 8-10 si cu o durata progresiva, pentru a evita arsurile, insolatia si socul
termic. Cea mai buna plaja se face desigur pe malul marii sau la apelor. Cu
cat corpul este mai putin imbracat, cu atat efectul baii de soare este mai puternic
si mai util.Se incepe cu o expunere de 3-5 minute pe fiecare parte a corpului;
treptat durata de expunere va creste cate putin, ajungandu-se la 1-2 ore pe zi.
Pentru bronzare unii folosesc lotiuni, uleiuri sau pomezi aplicate pe piele, care va
stanjeni transpiratia si respiratia ei. Cu varsta,
timpul de expunere va fi mai riguros dozat, datorita in special pericolului
accidentelor vasculare cerebrale.Mentionam pericolul expunerii prelungite la

soare pentru bolnavii de inima, de hipertensiune arteriala, de boli de plamani, de

boli de rinichi si de hipertiroidism.
Locuina reprezint unitatea de mediu n care omul i petrece cea mai mare parte
din via, ct i unul dintre factorii de mediu care influeneaz cu prioritate sntatea i
confortul. Relaia dintre condiiile de locuit i sntate este afirmat de numeroasele
studii i cercetri ntreprinse de mai mult vreme.n apariia i favorizarea diferitelor
mbolnviri sau stri de disconfort sunt responsabili diferii factori ai ambianei de locuit.
Astfel, exist mbolnviri sau stri de disconfort n relaie cu ambiana termic, cu
vicierea i poluarea aerului, cu carenele de iluminat natural i artificial, cu prezena
zgomotului, cu diferite condiii de insalubritate.De asemenea, exist relaii ntre diferite
carene sanitare ale locuinei i frecvena infeciilor respiratorii, digestive i cutanate,
precum i parazitoze, rahitism, reumatism, tulburri de vedere, boli neuropsihice,
accidente de locuin.Pentru toate aceste afectri posibile ale strii de sntate a
populaiei, se impune cu necesitate stabilirea criteriilor sanitare ale locuinei. Ele sunt n
conformitate cu indicaiile Organizaiei Mondiale a Sntii i se refer la:
- prevenirea bolilor transmisibile ce se poate realiza prin aprovizionarea cu ap potabil,
existena de instalaii sanitare adecvate, absena focarelor de insalubritate n interiorul
sau n apropierea locuinei; prezena dotrilor capabile s conserve alimentele,
mpiedicarea ptrunderii insectelor i roztoarelor, realizarea unui spaiu suficient pentru
a micora riscul de contaminare prin contact;
- evitarea accidentelor i intoxicaiilor ce are la baz folosirea unor materiale de
construcie rezistente i care s evite incendiile, eliminarea riscului de intoxicaie i
asfixie prin gaze, a electrocutrii i combustiei (arderii) prin aparate electrice, asigurarea
proteciei mpotriva cderilor, alunecrilor i a altor cauze de traumatism;
- satisfacerea nevoilor fundamentale fiziologice - meninerea unei ambiane termice
care s evite att pierderea excesiv de cldur, ct i supranclzirea, a unui iluminat
natural i artificial suficient, a nsoririi directe a ncperilor principale (aici i are locul
vorba din btrni: "unde intr soarele nu intr doctorul"), protecie mpotriva zgomotului
i vibraiilor, realizarea unui spaiu pentru a nu stnjeni micarea i a permite jocul
copiilor;
- asigurarea cerinelor socio-psihologice - posibilitatea de izolare a fiecrei persoane,
satisfacerea unei viei familiale normale i ale nevoilor sociale ale individului i familiei,
existena unor echipamente i dotri care s uureze activitatea gospodreasc, a unui
aspect plcut al locuinei i mprejurimilor, asigurarea de mijloace de transport
corespunztoare, existena spaiilor libere pentru odihn, recreere, joac.
O problem de o deosebit importan este amplasarea corect a locuinelor n
localiti. Exist aa-numitele zone de locuit care trebuie s ocupe partea din teritoriu cu
cele mai bune condiii naturale. Teritoriul respectiv trebuie s asigure condiii optime
pentru sntatea populaiei, s aib posibiliti de alimentare cu ap potabil, de
ndeprtare i neutralizarea apelor meteorice (rezultate n urma ploilor, topirii zpezii), a
apelor uzate i a reziduurilor solide, protecie mpotriva zgomotului i a polurii mediului
nconjurtor, de dezvoltare a zonelor verzi, s fie ferit de surpri i alunecri de teren,

avalane, inundaii, emanaii sau infiltraii de substane toxice, inflamabile sau

explozive.Solul destinat construciilor trebuie s fie poros i cu capacitate de
autopurificare, de infiltrare a apei i de dezvoltare a vegetaiei. Nivelul apei subterane
trebuie s fie la minimum 0,5-1 m de baza fundaiei, pentru a nu se infiltra apa n
construcie.n stabilirea amplasamentului unei locuine trebuie inut cont i de existena
unor disponibiliti de teren pe care s se amenajeze: spaii pentru joac, pentru
parcarea i gararea autovehiculelor populaiei din zona respectiv (la distan de
minimum 10 metri de ferestrele camerelor), spaii verzi comune, spaii pentru recipieni
de colectare a reziduurilor menajere (pot fi cuplate cu spaii pentru btutul covoarelor),
aflate tot la distan de minimum 10 m de cldire i maximum 70 m de intrarea n
cldiri.Alte cerine vor fi n legtur cu unitile de servire a populaiei (alimentare,
comer, asisten medical) i mijloacele de transport. De asemenea, trebuie create
zone de protecie sanitar ntre ntreprinderile industriale ce polueaz atmosfera sau
produc zgomot i zonele de locuit.Cerinele sanitare ale unei locuine presupun un
iluminat corect, o ventilaie i nclzire eficiente.
Iluminatul locuinei reprezint un factor de mediu de prim ordin pentru funcia vederii i,
prin intermediul ochiului, pentru ntregul organism.Iluminatul poate fi natural sau
artificial. Cel natural se realizeaz prin lumin solar direct, difuzat sau reflectat.
Exist anumii factori de care depinde realizarea iluminrii naturale. Ei sunt:
- clima de lumin a teritoriului ce depinde de poziia soarelui pe cer, gradul de acoperire
a cerului, transparena atmosferei, gradul latitudinii;
- orientarea locuinei prin poziionarea faadelor i ferestrelor; n ara noastr, orientrile
optime sunt cele sudice, sud-estice i sud-vestice.
- obstacolele din faa ferestrelor au rol important n reducerea iluminatului; s-a stabilit c
pentru a evita umbrirea, distana ntre cldiri trebuie s fie mai mare sau cel puin egal
cu nlimea cldirii celei mai nalte;
- tipul, forma, dimensiunile i amplasarea ferestrelor, calitatea geamurilor i modul lor de
ntreinere, pot influena nivelul de iluminare natural a ncperilor;
- mijloacele de ecranare a ferestrelor, adncimea camerei, culoarea pereilor i
mobilierului, gradul de ncrcare cu mobil, sunt tot atia factori ce interfer cu
iluminatul natural.
Iluminatul artificial - necesitatea sa rezult din faptul c unele activiti deosebite impun
un iluminat local pe suprafaa de lucru. Iluminatul general reprezint modalitatea de a
realiza, n ntreaga ncpere, un nivel ce permite efectuarea activitii fr s solicite
deosebit aparatul vizual.
n cazul iluminatului general, trebuie evitat strlucirea corpului de iluminare
(amplasarea sa n apropierea tavanului), iar n cazul iluminatului local, trebuie ca ochii
s fie meninui n interiorul unghiului de protecie al lmpii.

Ventilaia locuinei

Cerinele sanitare ale ventilaiei sunt:

- reducerea sau pstrarea microclimatului la nevoile confortului termic;
- nlturarea alterrilor de compoziie a aerului produse prin viciere sau poluare;
- realizarea sa eficient n orice anotimp;
- evitarea producerii de nociviti sau disconfort.
Indicatorul vicierii aerului este bioxidul de carbon rezultat din respiraie. Se apreciaz
astfel c aerul din ncpere este viciat atunci cnd concentraia bioxidului de carbon
depete 0,l %.Deoarece ventilaia locuinei se face aproape exclusiv n condiii
naturale, trebuie s se in seama de faptul c ncperile nu reprezint spaii ermetic
nchise. Intre aerul din interior i cel exterior se realizeaz un schimb permanent (mai
mare sau mai mic), avnd ca rezultat nlocuirea unei pri din aerul ncperii. Acest
schimb natural depinde att de unii factori fizici ai aerului (temperatur, presiune,
direcie i vitez a curenilor de aer), ct i de caracteristicile constructive (natura
materialelor, amenajri).
Ventilaia natural eficient se realizeaz prin aerisirea ncperilor n timpul deschiderii
periodice a ferestrelor sau uilor.O aerisire permanent, fr alterarea microclimatului i
fr a necesita prsirea ncperii, se poate realiza cu ajutorul oberlihturilor.n afara
ventilaiei naturale, uneori se impune folosirea sistemelor de ventilaie artificiale.
nclzirea locuinei
n zona noastr climatic, msurile de izolare termic a locuinei nu sunt suficiente
pentru a menine confortul termic n anotimpul rece. Cteva luni pe an, nclzirea
locuinei este o necesitate. Fr acest lucru, solicitrile termice ale organismului ar fi
foarte mari, ar depi capacitatea lui de termoreglare i ar produce mbolnviri datorate
frigului. Cerinele sanitare ale nclzirii:
- ambiana termic s corespund la 17-21 grade de temperatur efectiv corectat;
- temperatura aerului s nu prezinte variaii mai mari dect cele care sunt stimul
adecvai pentru sistemul de termoreglare (variaii de 1-2 grade C pe orizontal i de 3
grade C pe vertical ntre podea i la 1,5 m deasupra ei);
- temperatura pereilor interiori nu trebuie s aib variaii mai mari de 3 grade C fa de
temperatura aerului;
- umiditatea relativ s nu scad sub 35 %;
- s nu prezinte risc de accidente i nociviti (incendiu, zgomot, poluarea aerului).
Inclzirea poate fi local i central:
1. Inclzirea local - diferite tipuri de sobe. Avantajele constau n faptul c realizeaz o
temperatur ambiant ce corespunde nevoilor individuale i o bun ventilaie a
ncperilor prin tirajul realizat.

Dezavantajele constau n nclzirea neuniform, cu diferene mari de temperatur,

murdrirea ncperilor, poluarea aerului, pericolul de incendiu, consum de energie
uman.
2. Inclzirea central - instalaii de conducte cu insuflare de aer cald, calorifere cu ap
cald sau cu vapori de ap, panouri radiante.Avantajele sunt reprezentate de nivelul
ridicat i uniform al temperaturii corpurilor de nclzire, nu polueaz aerul, nu
murdrete ncperea, are bun randament de utilizare a combustibilului, evit pericolul
de incendiu i consumul de energie uman.Dup ce am vzut care sunt cerinele
igienice ale unei locuine, este necesar s precizm cteva lucruri legate de o alt
noiune i anume microclimatul locuinei. Acesta este definit de factorii de mediu ce se
manifest ntr-un spaiu relativ restrns: ncperi de locuit, ncperi publice, locuri de
munc, instituii pentru copii, spitale, sli de spectacole, centrul populat cu zonele lui
funcionale, spaiile verzi, staiunile balneo-climatice.n termenul de microclimat sunt
cuprini 4 factori fizici ce intervin n termoreglare (temperatur, umiditate, viteza de
micare a aerului i radiaiile calorice). Dar, n aceeai msur acest termen poate
cuprinde - n sens mai larg - i factori fizici ce influeneaz organismul, dar nu intervin n
termoreglare: presiune atmosferic, radiaii luminoase i ultraviolete, ionizarea aerului
etc., precum i factori chimici i biologici, ce contribuie la confortul igienic i la starea
general bun a organismului sau din contra, pot favoriza unele tulburri sau
mbolnviri.Cnd condiiile termice sunt favorabile, organismul se gsete ntr-o stare
de confort (de bine): temperatura corpului este relativ constant, diferitele funciuni
decurg normal, subiectiv persoana are o senzaie plcut.Este necesar ca n locuine, la
locul de munc, n ncperi publice, s se realizeze acest microclimat de confort ce va
reprezenta garania unei activiti fizice i intelectuale mai bune, un randament mai
ridicat.O problem de importan major n asigurarea bunei igiene a locuinei o
reprezint vicierea aerului din ncperi i influena sa asupra organismului. n ncperile
locuite aerul se viciaz, schimbndu-i treptat proprietile.Exist metode de apreciere a
gradului de viciere a aerului n ncperile locuite. Astfel, mirosulevideniaz foarte bine
acest lucru, dar este valabil pentru un timp scurt dup intrarea n ncpere i dac se
vine din locuri cu aer curat.Un indicator chimic deosebit este bioxidul de carbon a crui
concentraie crete paralel cu vicierea. De asemenea, se folosete ca indicator,
densitatea germenilor din aerul ncperilor (numr total de germeni i numr de
streptococi hemolitici pe 1 metru cub de aer).Trebuie avut n vedere c normele pentru
aprecierea vicierii aerului din locuine, pe baza densitii germenilor s fie mai coborte
pentru ncperile de copii, saloane de spital, sli de operaii din secii
chirurgicale.Problema aerului viciat este important nu numai pentru senzaia
dezagreabil, dat de mirosul, uneori insuportabil, ci mai ales pentru influenele nocive
asupra organismelor. Tulburrile ce apar la persoanele ce triesc, stau ndelungat sau
lucreaz n aer viciat, n condiiile unor ncperi suprapopulate, cu ventilaie proast,
sunt:
- tulburri imediate sau acute (stare de ru, astenie, cefalee, ameeal, grea,
vrsturi, sete, uscciune a mucoaselor, inapeten, scdere a ateniei i a capacitii
de munc, palpitaii, somnolen sau agitaii, cretere a temperaturii, delir, sincop,
chiar moarte;

- tulburri tardive sau cronice (scderea metabolismului energetic, oboseal

persistent, stare de intoxicaie, la care sunt sensibili n primul rnd cei cu afeciuni
hepatice i coronariene - cardiace), scdere a rezistenei la infecii, cretere a frecvenei
tuberculozei, a bolilor neuropsihice, a deficienelor de dezvoltare.
Enumerarea tuturor acestor tulburri ce pot aprea prin nerespectarea normelor
igienice de via, se constituie n tot attea argumente i ntr-o pledoarie pentru
alegerea unui mod de via n care s primeze respectarea principiilor igienice de trai i
adoptarea unui comportament adecvat pentru aa-numitul mod de via sanogen generator de sntate.
Igiena locului de munc are mai multe aspecte, cum ar fi: igiena locului de
munc efectiv, igiena spaiului destina servirii mesei, reguli generale de
igien n spaiile comune sau intens circulate i n ceea ce privete
persoanele bolnave i reguli privitoare la substanele periculoase.
Igiena locului de munc trebuie s aib n vedere mai multe tipuri de
substane care o amenin cum ar fi: substanele chimice, materialele inerte
(nisip, sticl), materialele reci/fierbini, obiectele ascuite, agenii patogeni,
energia mecanic i energia electric. Pentru meninerea unui loc de munc
curat este necesar s se elaboreze i s se pun n practic un calendar al
cureniei.
O bun prevenire nseamn i mprtirea cunotinelor despre pstrarea
igienei. Trebuie respectate regulile de baz pentru evitarea infeciilor i reguli
privitoare la concediul medical atunci cnd lucrtorii sunt bolnavi. Locul de
munc trebuie s aib acces uor la ap de but i n spaiile intens circulate
(sli de edine, arii de recepie, toalete) se recomand s existe geluri
pentru curarea minilor i erveele antibacteriene.
O atenie special trebuie acordat substanelor periculoase, adic acelor
substane lichide, gaze sau solide care presupun un risc pentru sntatea
sau securitatea lucrtorilor. n aceast categorie se includ ageni chimici i
biologici i de asemenea substane fabricate ca un produs derivat al muncii,
precum i materiile prime.
Igiena echipamentului:Echipamentul creeaz un microclimat favorabil,
ajutnd organismul n procesul de termoreglare. mbrcmintea (maieu,
tricou, trening.etc.) are rolul de a limita pierderea de cldur pe timp
friguros, de a micora absorbia razelor pe timp clduros, iar pe timpul
efortului de a ceda surplusul de cldur, dac este cazul, n acest scop
echipamentul (estura, materialul) trebuie s fie permeabil pentru aer, s
prezinte conductibilitate termic, s aib porozitate mare, s fie higroscopic
(s absoarb repede transpiraia i s o evapore). n vederea ndeplinirii
condiiilor menionate, mbrcmintea trebuie s satisfac urmtoarele
cerine: s corespund climei, vrstei, sexului, sportului respectiv; s
permit ptrunderea aerului; s aib o culoare adecvat (culorile nchise

absorb razele calorice i luminoase, culorile deschise le reflect); s

absoarb ct mai puin substanele ru mirositoare sau toxice; s fie
trainic, solid, economic; s nclzeasc uniform corpul; croiala s lase
libere micrile. Culorile echipamentului sunt importante sub aspect
estetic.nclmintea (pantofi de tenis, bocanci, ghete, clpari etc.) s
influeneze favorabil funciile piciorului, s fie uscat, moale, comod, s
corespund sportului practicat i s nu stnjeneasc micrile. Echipamentul
s asigure protecie mpotriva unor ageni fizici i mecanici (aprtori,
glezniere, genunchere, suspensoare, cti etc.).
Igiena bazelor sportive i instalaiilor.Prin baz sportiv se nelege orice
construcie sau amenajjare special, permanent sau temporar, mpreun
cu anexei^ social-sanitare necesare i prevzut cu utilajul corespunztor
practicrii exerciiilor fizice i a sportului. Ele se mpart n dou grupe mari:
baze sportive deschise, unde activitatea este limitat de obicei de anotimp
(terenuri de sport, prtii de schi, stadioane, etc); baze sportive nchise (sli,
piscine, etc), care permit activitatea sportiv n decursul ntregului an. n
funcie de amploarea activitii pot fi: baze sportive simple destinate unui
singur sport i baze sportive complexe destinate practicrii mai multor
ramuri de sport (stadioanele, parcurile sportive). n cadrul bazelor sportive,
amenajrile se mpart n:
a) amenajri de baz, unde se practic exerciiile fizice i sportul (sala,
terenul);
b) amenajri auxiliare sanitare (garderobe, vestiare, duuri, W.C.-uri,
cabinete medicale);
c) amenajri auxiliare administrative, care asigur condiiile materiale
(magazii, ateliere);
d) amenajri pentru spectatori (tribune, anexe social- sanitare). Suprafaa
minim de amenajri sportive dintr-o localitate, necesar pe cap de locuitor,
este de 3,5 m2.
Igiena materialelor sportive.Proasta calitate a aparatelor, materialelor
(saltele, trambuline, mingi, corzi, bare, pori, panouri etc), precum i
prezena lor neglijent la locul de antrenament, provoac traumatisme. Se
impune aadar ca inventarul i materialele s fie depozitate n locuri special
amenajate i ntreinute corespunztor.
S nu fie rupte, ruginite, zimate, crpate i s corespund regulilor stabilite,
standardelor, ca i necesitilor pentru care au fost confecionate (discuri,
sulie, bile pentru greuti i ciocan, mingi, bare i discuri pentru haltere,

schiuri, rachete, palete, crose pentru hochei, etc). Personalul administrativ,

profesorul, antrenorul, arbitrul, s controleze ori de cte ori este nevoie i s
nu se permit accesul la materialele sportive necorespunztoare.
Metodele igienice a restabilirii si cresterii optiunii de munca:
Hidroprocedurile - tehnica medicala de recuperare si intretinere. Baile
termale sunt eficiente prin efectul temperaturii apei asupra structurii
osoase si asupra organelor interne.
Atat hidroterapia cat si baile termale sunt metode traditionale de tratament
folosite inca din cele mai vechi timpuri de civilizatiile romane, grecesti, chineze si
japoneze.
Procedurile hidroterapiei includ sedinte de sauna, dusuri la temperaturi
corespunzatoare afectiunilor pacientilor, bai sau impachetari. Hidroterapia este
eficienta prin raspunsul organismului la temperatura apei si la presiunea ei.
Impulsurile apei stimuleaza secretia hormonala, revigoreaza circulatia sangelui in
organism si diminueaza durerile structurii osoase.Ca principii generale ale
hidroterapiei, procedurile cu apa rece incetinesc activitatea organelor interne, iar
apa calda le stimuleaza si le revigoreaza.
Contractarea mushilor, stresul, oboseala si starile de anxietate dispar dupa doar
cateva sedinte de hidroterapie, in care sunt alternate dusuri cu apa fierbinte si
rece, fara ca organismul sa sufere socuri.Trecerea este treptata, pentru ca
intregul organism sa simta eficienta bailor folosite de terapie. Sunt activati astfel
receptorii de la nivelul pielii, iar tensiunea musculara se eliberata in cel mai scurt
timp.Hidroterapia se foloseste pentru tonifierea organismului, stimularea
digestiei, circulatiei si a sistemului imunitar, prin eliminarea toxinelor si
durerilor.Mai mult, apa actioneaza eficient si asupra afectiunilor plamanilor,
stomacului si inimii.Exista persoane care sunt sensibile la temperaturi extreme
sau la variatii puternice. In cazul lor, sedintele de hidroterapie nu sunt indicate,
iar supravegherea medicala este strict necesara.In cazul diabeticilor, medicii
recomanda evitarea bailor fierbinti si impachetarile, mai ales la membrele
inferioare. Hipotensivii sau femeile insarcinate vor evita de asemenea baile
fierbinti, care pot fi daunatoare sistemului circulator.Terapia cu bai fierbinti este
contraindicata batranilor si copiilor. Actiunea rapida a apei ii poate extenua, iar
organismul se va simti slabit si lipsit de forta si vitalitate.Reumaticii sau
persoanele care sufera de iritatii in zonele genitale vor evita baile reci si sauna.
In secolul vitezei, foarte multe persoane prefera un dus rapid in defavoarea unei
bai calde de minimum jumatate de ora, intr-o cada plina cu apa si spuma. Totusi,
economisirea timpului nu este mai avantajoasa decat cumulul de beneficii pe
care o baie relaxanta le poate aduce.In afara de faptul ca o baie calda reprezinta
antidotul perfect impotriva stresului si tensiunii, ajuta la detoxifiere, stimularea
circulatiei sanguine si intarirea sistemului imunitar.O baie calda, de care sa te
bucuri cel putin o data pe saptamana, va avea efectul terapeutic al unui masaj

executat de un profesionist. Relaxarea musculara intensa atenueaza crampele si

migrenele si contribuie la o mai buna elasticitate a tesuturilor.

Masajul de relaxare
Cuprinde mai multe forme de masaj, se folosesc micri i tehnici uoare, blnde i
relaxante. Ajut la eliminarea stresului din organism, la relaxarea general a
organismului, mbuntete circulaia sanguin, dar i elimin tensiunile articulare,
stimuleaz limfa, detensioneaz muchii contractai, echilibreaz sistemul nervos,
calmndu-l i stimulndu-l. Este recomandat i femeilor nsrcinate.
Masajul terapeutic
Sau masaj de remediere este considerat o form de tratament paramedical n urma
unei afeciuni i nu numai. Acesta se realizeaz pe zona tensionat, n scopul de a
ameliora simptomele aprute. Masajul terapeutic face parte din procedurile de
recuperare medical i este un bun tratament pentru afeciunile motorii.
De asemenea, el stimuleaz circulaia sngelui, are efect antialgic, mbuntete
mobilitatea articular i metabolismul local. i, nu n ultimul rnd, masajul terapeutic
aduce beneficii considerabile n afeciuni precum hernia de disc, discopatia i
spondiloz cervical, artroza, tendinita i multe altele. Se fac mai multe edine
consecutive pn la vindecarea complet.
Masajul sportiv
Este o parte esenial a oricrui antrenament fizic pentru sporturile de performan.
Tehnicile sau tipurile de masaj folosite au scopul de a crete performanele sportivului,
dar i de a ajuta n recuperarea de dup accidentri sau leziuni. Exist 4 tipuri de masaj
sportiv: ante-eveniment, post-eveniment, de refacere i de reabilitare.
Masajul aromatic
Combin eficient uleiurile eseniale folosite n aromoterapie, cu tehnici de masaj
speciale n scopul promovrii sntii emoionale i fizice ale pacientului. Se merge pe
ideea de a restabili armonia minte-corp, echilibeaz sntatea emoional i fizic a
unei persoane, care este att de important.
Reflexoterapia
Este o parte a reflexologiei i un tip de masaj special. Se folosete prin tehnici de
apsare i stimulare a punctelor reflexogene de la nivelul tlpilor i a palmelor. Prin
acestea se stimuleaz anumite zone din organism i se repun n funciune organe i
zone afectate de boli. Reflexoterapia este contraindicat femeilor nsrcinate.

Drenajul limfatic
Drenajul limfatic const ntr-un preso-masaj, n care se acioneaz asupra ganglionilor
limfatici. Efectele masajului de drenare se vor simi imediat prin dinamizarea circulaiei
limfei, ntrirea sistemului imunitar, eliminarea toxinelor din corp, intensificarea
curentului limfatic i eliminarea apei din organism.
Masajul capilar
Masajul capilar este indicat pentru a reduce durerile de cap i cefaleea, fiind n acelai
timp decontracturant. Are c efect relaxarea, stimuleaz i echilibreaz circulaia
sanguin la nivelul capului, reface buna dispoziie, stimuleaz capacitatea de
concentrare i de gndire, dar n acelai timp ntrete rdcina prului i reduce
cderea acestuia.
Masajul facial
Este o terapie ce include nu doar fa, ci i gtul i decolteul. Are efect calmant, reda
elasticitatea i supleea tenului, reduce ridurile i ajut la ridicarea pomeilor. Masajul
facial, elibereaz stresul acumulat n corp, ncetinete procesul de mbtrnire i ajut
la oxigenarea celulelor, eliminnd astfel toxinele.
Masajul anticelulitic
Masajul anticelulitic este acel tip de masaj aplicat local pe zonele afectate de celulit, n
scopul de reducere a acesteia. Se face de obicei pe olduri, picioare, fese i abdomen.
Pentru un efect mai bun, se recomand folosirea unor uleiuri sau creme speciale.
Indicaiile masajului:

afeciuni ale aparatului locomotor, reumatismale, neurologice, posttraumatice,

psihogene -afeciuni articulare, miozite, miofasciite, nevrite i polinevrite, retracii
musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii i atrofii musculare de diferite
cauze,

afeciuni ale aparatului cardiovascular - staze venoase i limfatice, cu edeme

circulatorii periferice,

afeciuni ginecologice - inflamaii cronice, ptoze uterine, aderene,

afeciuni psihogene - forme de nevroz astenica, spasmofilii, distonii
neurovegetative,
pediatrie - anemii, rahitism, sindroame hipoanabolice,

geriatrie - tratament de ntreinere i stimulare a musculaturii sceletice i a

metabolismului diminuat

optimizarea formei sportive,

sedentarism,

mbuntete consistena, elasticitatea i mobilitatea pielii,

crete supleea i amelioreaz circulaia sngelui la nivelul esutului subcutanat

i conjunctiv,

stimuleaz resorbia produilor din jurul leziunilor cu refacerea mai rapid a

esuturilor respective cu grbirea cicatrizarilor,

mbuntete circulaia sngelui, cu creterea cantitii de oxigen de la nivelul

esuturilor i cu eliminarea mai rapid a toxinelor provenite din activitatea muchilor,

activarea limfei.
Contraindicaiile masajului:

afeciuni maligne sau cu potenial de malignizare prin masaj,

afeciuni cutanate (boli de piele)

stare febrile,

afeciuni inflamatorii osoase i osteoarticulare,

tuberculoz cu diferite localizri,

tromboflebite i tromboze,

afeciuni cardiovasculare acute,

afeciuni pulmonare acute,

afeciuni acute ale tubului digestive,

manifestri hemoragice,

boli psihice majore

Razele ultraviolete (UV), o component important a radiaiei solare,
au proprietatea de a distruge numeroase microorganisme. Printr-o
expunere suficient de ndelungat pot fi distruse chiar i cele mai
rezistente bacterii (de ex. bacilul tuberculozei) sau sporii (formele de
rezisten ale microbilor). Pentru a asigura o atmosfer igienic n
locuina dvs. lsai ca soarele s ptrund prin ferestrele deschise i
razele ultraviolete vor reduce n mod radical gradul de impurificare al
aerului i suprafeelor solide.

Efectul antirahitic
Expunerea deficitar la razele soarelui poate duce la apariia rahitismului.
Boala apare mai ales la copii i se manifest prin deformarea oaselor lungi
(antebrae, gambe, coaste), ntrzierea creterii, un tonus deficitar al
musculaturii, paloarea tegumentelor. Rahitismul se datoreaz unei carene
de vitamina D. Razele ultraviolete, sub aciunea crora este stimulat
producia acestei vitamine la nivelul pielii, au un rol capital n tratarea i
prevenirea rahitismului.

Alte efecte benefice ale razelor solare

intensific circulaia sanguin mai ales la nivelul pielii
micrile respiratorii devin mai rare i mai ample;
stimuleaz pancreasul, glandele salivare, paratiroide, suprarenale, hipofiza,
timusul i gonadele.
Bronzarea
Dup cum tim cu toii, expunerea la soare e urmat de pigmentarea pielii.
Razele ultraviolete accelereaz producerea melaninei, pigment care este
produs de organism i n condiii normale, dar n cantitate mai redus.
Pigmentul melanic, mpreun cu ngroarea stratului cornos al pielii i
creterea prului, au rolul de a proteja organismul de supranclzire. ns,
atenie: popularitatea de care se bucur bronzul nu este justificat, ci
dimpotriv este contrazis de medicin. Orict de multe ar fi proprietile
benefice ale razelor solare i orict le-am aprecia, trebuie s ne ferim de
exagerri.
Efecte nedorite
Arsura solar. Expunerea peste msur la soare poate avea ca urmare
arsuri extrem de neplcute, multe nopi nedormite, oboseal, disconfort.
Insolaia. Radiaiile solare de intensitate mare pot s produc insolaie
(inflamaia nveliurilor creierului, cu manifestri i consecine nu rareori
foarte grave).
Urticaria solar i fotosensibilitatea. Exist persoane cu o sensibilitate
anormal la lumin, persoane la care este prezent aa-numita
fotosensibilitate. n cazul urticariei solare, expunerea la soare declaneaz o
mncrime a tegumentelor.
Cancerul de piele. Studiile medicale arat c aprox. 90% din cancerele
pielii nregistrate la rasa alb apar pe acele pri ale corpului care sunt
expuse de regul la soare. Statisicile din Statele Unite au evideniat c ntrun singur deceniu, din 1975 pn n 1985, numrul cazurilor de melanom
malign din aceast ar s-a dublat din cauza expunerii abuzive la soare.

Loiunile ecran antisolar

Factorul de protecie solar nscris pe loiunile ecran mpotriva arsurilor
solare arat ct de mult se poate prelungi expunerea la soare fr s apar
arsuri n condiiile aplicrii loiunii. De exemplu, dac de obicei ncepei s
suferii arsuri dup 20 minute de expunere la soare, aplicarea unei loiuni
ecran cu factor 2 v protejeaz cca. 40 minute. Cel mai indicat este s
folosii o loiune ecran cu factor de protecie de cel puin 15. La mare este
preferabil folosirea loiunilor ecran rezistente la ap.
Dei loiunile ecran protejeaz pielea mpotriva cancerului cutanat
bazocelular, scuamos i chiar i a melanomului malign, ele nu elimin
necesitatea prudenei i a proteciei prin mbrcminte.
Ochelarii de soare
Expunerea pe termen lung la ultraviolete crete i riscul de cataract. Iat de
ce, n zilele de var puternic nsorite, ochelarii de soare nu trebuie
considerai un lux, ci o necesitate. Cteva repere pentru a alege ochelarii de
soare potrivii:
Alegei ochelarii cu lentile din material care confer protecie maxim fa
de radiaiile ultraviolete.
Forma ochelarilor nu trebuie s permit ptrunderea radiaiilor UV dinspre
lateral sau pe deasupra.
Pentru activiti n aer liber (de ex. pe nisipul plajei sau la munte, pe
zpad) sunt de preferat lentilele mai nchise la culoare. n schimb, pentru
conducere auto ochelarii trebuie s aib lentile mai deschise la culoare,
pentru a permite vizibilitate mai bun.
Culorile cele mai recomandate sunt cele de nuan gri sau verzuie, care
distorsioneaz cel mai puin aspectul natural al peisajului.
IONII POZITIVI In general in incaperile inchise aerul este incarcat pozitiv din punct de
vedere ionic. Activitatile curente, echipamentele electronice precum monitoare de
calculatoare, televizoare, radio-uri, electrocasnice in general, s.a.m.d, genereaza
ionizarea pozitiva a aerului. Pana si simpla frecare a talpilor de un covor sau o mocheta
elibereaza in aer o cantitate insemnata de ioni pozitivi. Ionii sunt de fapt molecule sau
atomi aflati in stare electrica diferita de starea naturala, care , prin saltul la un numar
mai mare de electroni pe ultimul strat electronic, primesc sarcina pozitiva. Datorita
prezentei ionilor pozitivi in exces intr-o incapere, practic, toate suprafetele devin
incarcate pozitiv. Praful din aer si alte elemente poluante, capata si ele sarcina pozitiva.
Concentratia mare a ionilor pozitivi scade puterea de concentrare, genereaza dureri de
cap, indispozitie, somnolenta, tulburari nervoase diverse, putand duce chiar la
iritabilitate, stres, agresivitate. Concentratiile marite de ioni pozitivi sunt contraindicate
pentru persoanele nevrotice, cardiace, hipotensive, cu afectiuni pulmonare sau renale.
Dupa cum vedeti, aceasta prabusire a ionilor sau dezechilibru ionic " dintre ionii
pozitivi si cei negativi, poate cauza numeroase probleme celor care petrec o perioada

indelungata de timp in incaperi inchise si slab aerisite. Remediul consta in crearea unui
nivel ionic adecvat mediului respectiv, cu scopul restabilirii starii naturale a atmosferei.
Intr-o incapere inchisa, in conditiile in care o aerisire corespunzatoare nu poate fi luata
in calcul datorita poluarii din marile orase, singura posibilitate reala ramane un
generator de ioni negativi.
IONII NEGATIVI Ionizarea aerului nu este o descoperire recenta, ionii atmosferici
existand in atmosfera inca de la formarea Pamantului, in vreme ce Natura mentine o
rezerva constanta a acestora prin intermediul actiunii vantului, fulgerelor, ploii,
vegetatiei, radiatiilor cosmice si solare, etc. Natura stie cum sa mentina un raport
benefic intre concentratia de ioni negativi si cea a ionilor pozitivi. In conditii atmosferice
normale precum cele intalnite in aerul de tara , concentratia ionilor negativi poate varia
de la aproximativ 1000 pana la 4000 de ioni pe cm3. Asta numim noi aer curat, nu-i
asa?
Problemele apar in interiorul cladirilor, unde schimbul de aer este nesatisfacator si ionii
negativi din aer pot atinge concentratii scazute de cca. 80 ioni/cm3.
Mai mult, in astfel de medii ionii isi pierd polaritatea mult mai usor, ajungandu-se la o
proportie intre ionii pozitivi si cei negativi de 4:1. Ei au fost supranumiti si vitaminele
aerului, deoarece stimuleaza si armonizeaza majoritatea proceselor vitale, dar si pe
cele din sfera psihicului si a emotionalului. In prezenta acestor ioni, sistemul imunitar
este extrem de activ, asimilatia se regleaza de la sine, circulatia sanguina se intensifica,
in timp ce procesele de regenerare sunt stimulate.
Ionizarea negativa intre anumite limite, aduce o relaxare generala, si o diminuare a
presiunii arteriale si al ritmului de respiratie, a schimbului de vitamine, determina
cresterea echilibrului hemodinamic (diminuarea vitezei de oxidare a eritrocitelor,
cresterea numarului de eritrocite din hemoglobina, diminuarea leucocitelor),
imbunatatirea starii de sanatate, imbunatatirea atentiei si a capacitatii de munca,
normalizarea functiei neurale centrale si vegetative.
Efecte terapeutice: expunerea pielii la aerul ionizat negativ constituie un
tratament extrem de eficient contra eczemelor infecioase, contra psoriazisului, pentru vindecarea rapid a arsurilor i a diferitelor plgi. Inspirat zilnic,
vreme de 1-2 ore, n cure de minimum o sptmn, aerul ionizat negativ
este folosit cu succes contra migrenelor, hipotiroidiei, tulburrilor de
circulaie periferic, pentru recuperarea dup accidente i traumatisme,
pentru tratarea depresiei, asteniei.

Concluzii:
Igiena este o ramur a medicinei preventive, specialitate care studiaz ac iunea factorilor de mediu
asupra sntii populaiei, n vederea prevenirii mbolnvirilor, a inerii sub control a riscurilor de mediu, a
scderii expunerii la factorii de risc a populaiei prin eforturi concertate ale societ ii i utilizarea eficient
a resurselor. Factorul esenial ce determina sntatea omului constituie modul lui de viata. . n aceast
noiune intra regimul corect de munc, odihna, alimentarea raional, meninerea la nivel cuvenit a

activitii fizice, clirea, respectarea regulilor de igiena individual, renunarea la deprinderile cotidiene
duntoare, priceperea de a menine echilibrul neuro-emoional n situaii conflictuale. Regimul zilei
reprezint succesiunea raional i precis, repetat zi de zi, a diferitelor tipuri de
activitate efectuate in decursul a 24 de ore, inclusiv a alimentatiei si odihnei. Un
regim corect contribuie la meninerea i ntemeierea strii de sanatate, creeaz o
dispoziie echilibrat, asigur o desfurare optim i eficient a activitilor, i
disciplineaz pe copii i le mbuntete pofta de mancare. Somnul omului matur
trebuie sa dureze minim 7-8 ore pe zi. Cel mai util somn e acela care incepe in prima
jumatate a noptii , inainte de ora 24 si se termina dimineata devreme. O alimentatie
insuficienta cantitativ duce la scaderea greutatii corporale si a capacitatii de munca si la
instalarea unor boli grave.O alimentatie neechilibrata calitativ poate duce la subnutritie, iar un complex de
tulburari nu atinge numai o generatie, ci si pe descendentii acesteia. Abuzul alimentar sistematic poate determina
instalarea altor boli nu mai putin periculoase (obezitate, diabet, guta), toate boli grave mai ales prin complicatiile pe
care le genereaza, daca alimentatia nu se restrange si nu se corecteaza in timp util. Igiena corpului este in
concordanta cu activitatea corecta a organismului si duce la imbunatatirea schimbului de substante, circulatiei
sangvine, digestiei, respiratiei, dezvoltarii capacitatii fizice si intelectuale a omului.Igiena corpului necesita, mai
intai de toate, pastrarea curateniei pielii. Rolul pielii pentru organism e foarte mare. Alaturi de plamani pielea
participa la respiratie. Activitatea normala a organismului e posibila doar la temperatura permamenta normala de
36,6 . Daca temperatura mediului inconjurator este foarte scazuta, sau, invers, foarte ridicata, atunci organismul nusi poate pastra temperatura normala. Incaltamintea trebuie sa asigure o libertate totala in miscare. De aceea trebuie
ca ea sa corespunda cu forma piciorului. Sub influenta purtarii permanente a incaltamintei incorect concepute
(inguste, stramte) , sufera de la inceput partile moi ale piciorului, apoi scheletul talpii.Asupra organismului,alte
efecte daunatoare sunt provocate de asa deprinderi vicioase ca fumat(monoxidul de carbon din tigari impiedica
eritrocitele sa transporte oxigenul catre celulele corpului);alcoolul(provoaca ciroza,care la rindul ei se sfirseste cu
moartea); drogurile( incapacitatea de a te concentra,aparitia paroniei,a halucinarilor.pierderea motivatiei si a poftei
de viata,creeaza dependenta care duce la crime,furturi si omoruri). Calirea organismului se realizeaza prin
folosirea sistematica si zilnica, in orice anotimp al anului a unur proceduri de expunere, dupa
metode stiintifice, la influentele unor factori naturali: aer, apa si soare. Cura de aer rece
serveste ca mijloc de tratament pentru cei debili, hipertiroidieni, bolnavi de inima sau de plamani, pentru
ca stimuleaza pofta de mancare, linistete sistemul nervos, imbunatateste somnul si reface starea
generala. Apa simpla rece, utilizata ca factor de calire, actioneaza in doua feluri: ca stimulent al
mecanismului de termoreglare si ca agent mechanic. Expunerea la soare presupune de obicei actiunea
combinata a acestor trei categorii de radiatii, fiecare avand un rol binefacator asupra organismului, cand
sunt folosite rational.Baia de soare se face cel mai bine vara intre orele 8-10.Locuina reprezint unitatea
de mediu n care omul i petrece cea mai mare parte din via, ct i unul dintre factorii de mediu care
influeneaz cu prioritate sntatea i confortul. Relaia dintre condiiile de locuit i sntate este afirmat
de numeroasele studii i cercetri ntreprinse de mai mult vreme.n apariia i favorizarea diferitelor
mbolnviri sau stri de disconfort sunt responsabili diferii factori ai ambianei de locuit. Igiena locului
de munc are mai multe aspecte, cum ar fi: igiena locului de munc efectiv, igiena spaiului
destina servirii mesei, reguli generale de igien n spaiile comune sau intens circulate i n
ceea ce privete persoanele bolnave i reguli privitoare la substanele periculoase. Igiena
materialelor sportive.Proasta calitate a aparatelor, materialelor (saltele, trambuline, mingi,
corzi, bare, pori, panouri etc), precum i prezena lor neglijent la locul de antrenament,
provoac traumatisme. Se impune aadar ca inventarul i materialele s fie depozitate n
locuri special amenajate i ntreinute corespunztor. Metodele igienice a restabilirii si
cresterii optiunii de munca sunt: hidroprocedurile,baile,masajul,razele ultraviolet si aerul
ionizat care au un sir de efecte positive,dar si negative.

Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Igien%C4%83

2. http://www.curaj.net/?p=40511
3. http://www.megaparinti.ro/articol/in-ce-consta-regimul-zilei- lacopii
4. https://www.tonica.ro/alimentatia-rationala/
5. http://ok.ru/dk?
cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=ext
ernalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fwww.aspjvalcea.ro
%2Fsite%2Findex.php%3Foption%3Dcom_content%26amp
%3Bview%3Darticle%26amp%3Bid%3D253%3Aigienapersonala%26amp
6. http://www.despresuflet.ro/forum/dependenta-f20/dependenta-detutun-alcool-si-droguri-t26.html

7. http://citynews.ro/lifestyle-16/calirea-cu-ajutorul-aeruluisoarelui-si-apei-43255
8. http://www.profamilia.ro/familia.asp?medicina=24
9. http://cpslm.ro/personal_hygiene.html
10.
http://articole.famouswhy.ro/importanta_igienei_echipame
ntului__a_salilor_sportive_si_a_obiectelor_sportive/
11.
http://www.ziare.com/viatasanatoasa/sanatate/hidroterapia-terapia-cu-apa-808447
12.
http://www.ele.ro/sanatate/tratamente/beneficiile-unei-bai-calderelaxeaza-te-dupa-o-saptamana-obositoare-28702

13.
http://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/tipuri-demasaj-beneficiile-si-contraindicatiile-masajului-14025414/
14.
http://www.asociatiasanatate.ro/node/12
15.
http://www.formula-as.ro/2012/1028/medicina-naturii44/aerul-care-vin-de-ca-15321
16.
http://www.westair.ro/index.php/ionizarea-aerului-fum-detigara