Este Sindromul de Burnout o boală?

Organizația Mondială a Sănătății considera ca Sindromul de Burnout nu este

întocmai o boala, în consecință el nu este inclus ca diagnostic in DSM5 sau
ICD11. Astfel, se poate vorbi despre Burnout ca fiind un sindrom conceptualizat
ca rezultat al stresului cronic la locul de munca ce nu a fost gestionat cu succes.

Sindromul de Burnout se de muncă sunt disproporționale cu timpul fizic

caracterizează prin scăderea randamentului
util in mediul profesional, o dispoziție tristă,
epuizare emoțională și fizică și o atitudine
negativă în raport cu sarcinile de la locul de
muncă. Fenomenul de Burnout este un
fenomen ocupațional, apărut in contextul
unei dorințe continue de competiție si
dezvoltare a companiilor. Deseori acestea
impun targete nerealistice pentru a pune
presiune pe angajați pentru a realiza targetul
real, astfel s-ar putea pune întrebarea daca de
fapt Sindromul de Burnout este
la baza un acut sentiment de
oboseală cumulat cu frustrare,
deznădejde, toate acestea în
contextul unei stime de sine
scăzute? Aș zice că da, cu atât
mai mult cu cat la nivel de
companii se cere performanta
continua, sub un stres continuu, DR. COMAN ELENA
bazat pe competiția de a-ti Medic primar psihiatru
menține locul. Astfel, motivația
intrinseca a angajaților dispare,
ei nu simt sentimentul real de
apartenență în echipă și apare astfel un
comportament toxic motivat de această
nevoie de apartenență cu falsa credință ca
poate deveni prin performantă extrema
indispensabil companiei.
Ce este Stresul cronic?
În esență stresul cronic este
incapacitatea persoanei de a se adapta la
factorul stresor. În momentul în care cerințele
și susținerea din partea echipei este minimă,
experiența de lucru devine un factor stresor
permanent al vieții profesionale a individului.
Deși presiunea este parte din viața normală,
aplicarea ei pe o perioadă lungă de timp duce
la scăderea performanțelor.
Această situație duce in final la cercul
vicios prin care angajatul încearcă să își
mărească performanțele pentru a fi menținut
în companie, dar presiunea continuă la care
este supus îl fac sa ajungă la
burnout în final.
Conform
Organizației Mondiale a
Sănătății, sănătatea este
definită ca fiind starea de
bine socială, fizică și
psihică. Stresul cronic
poate fi tocmai o dovadă a
lipsei stării de bine si
implicit a bolii. Literatura
de specialitate consideră
ca stresul cronic duce la
hipertensiune arterială, diabet zaharat
tip 2, hiperlipidemie, obezitate, toate
acestea contribuind la scăderea
speranței de viață.
Persoanele ce se expun continuu la un
stres cronic suferă atât pe plan fizic cât si pe
plan emoțional si comportamental. Astfel
apare fenomenul de iritabilitate si anxietate,
dispoziția tristă, retragerea sociala si apatia.
Toate acestea au la baza sentimentul de
frustrare dat de incapacitatea de a duce la
bun sfârșit sarcinile cerute. Secundar acestei
pseudodepresii apar si tulburări de
concentrare, de memorie și scăderea
imunității. Angajatul poate căpăta un
comportament adictiv față de diverse
substanțe începând cu tutunul pana la alcool
si substanțe psihoactive. Toate acestea conduc
spre o deteriorare a procesului de muncă, a
relațiilor interumane atât în mediul
profesional cât și cu prietenii. Apare o lipsă de
încredere în sine si în oameni, deseori
ajungând sa considere că cei apropiați îl
judecă, nu îl susțin conducând la mecanisme
vicioase in raport cu coordonatorul. Angajatul
este predispus la a crea o dependență de
coordonator în speranța de a-și câștigă locul
in companie. În aceste condiții persoana se
îndreaptă către sindromul de burnout și poate
prezenta doua tipuri de decizii: cea de
autoizolare si absență de la locul de muncă
sau cea în care se prezintă, dar eficiența este
foarte scăzută și conduce la o stare de
nervozitate si frustrare in directă legătura cu
teama de eșec.
Gestionarea stresului cronic eficienta pentru a
sta departe de Sindromul de Burnout
Capacitatea angajatului de a gestiona
stresul depinde de factorii personali și de
situațiile obiective la care este supus. În acest
sens, o persoana ce are încredere în sine, un
sistem de valori bine definit, își cunoaște
limitele și dorește să fie împlinit cu sine înainte
de a-i împlini pe ceilalți, își poate menține
sănătatea psihică si fizică fără a se expune
unui stres cronic. Această abilitate de a face
față agresivității coordonatorului și sarcinilor
acestuia prin relaxare ține de gradul de
control asupra sinelui și implicit asupra
situației. Totodată sprijinul uman dat de
familie, prieteni, recunoașterea meritelor și a
efortului depus în procesul de muncă
protejează persoana de stresul cronic și
implicit de sindromul de Burnout. Totodată
capacitatea de gestionare a stresului este
limitată de elemente ce țin de personalitate,
de starea psihică și emoțională (o persoană ce
are probleme in viața privată este deseori mai
predispusă la a fi supusă stresului cronic la
locul de muncă) și de mediul din care provine.
Deseori, oamenii sunt învățați încă din
copilărie că trebuie să facă față, astfel ei
devenind incapabili de a-si recunoaște limitele
si a spune NU diverselor provocări ce îi
depășesc.
În concluzie, pentru a evita sindromul
de burnout e necesar de evitat expunerea la
stres prelungit la locul de munca,
adaptabilitatea si managementul propriului
sistem de valori pe care sa iți bazezi toate
acțiunile la locul de munca ducând la succes!