SINDROMUL BURN-OUT (SINDROMUL DE OBOSEAL CRONIC)

Cuvinte cheie: sindrom burn-out, oboseal cronic, management stres, exerciiu fizic Rezumat ntr-o lume n care informaia ne invadeaz, timpul parc se contract, sarcinile de la serviciu devin din ce n ce mai multe, mai complexe, diversificate i mai urgente, apar tot mai frecvent simptome ale unor boli care pn n urm cu civa ani de zile nu erau descrise n tratatele de medicin clasic. Este cazul i sindromului burn-out. Prezentul articolul i propune s aduc n atenie simptomatologia acestui sindrom precum i metode de prevenire aplicabile n aceast situaie, mai ales pentru c multe dintre soluiile de tratament sunt n strns corelare cu practica exerciiului fizic i cu managementul stresului. Sindromul de burn-out este o stare de epuizare fizic, emoional i mental cauzat de implicarea individului pe termen lung n situaii solicitante. n 1981, Maslach si Jackson, citai de M. Zlate, propuneau urmtoarea definiie pentru burn-out: un sindrom de epuizare emoional, de depersonalizare i de reducere a realizrii profesionale aprut la indivizii implicai profesional alturi de alii. Cu alte cuvinte este vorba de sindromul stresului cronic la locul de munc. n 1974, Herbert Freudenberger, medic n New York, a folosit pentru prima dat noiunea de burn-out". Exist conexiuni ntre sindromul burn-out i variabilele demografice cum sunt sexul, vrsta i vechimea n munc. Diverse cercetri (Pedrabissi, Rolland i Santinello, 1993) au scos n eviden c sexul feminin, vrsta medie i cea naintat, dar i diversitatea activitii profesionale (cei care suplinesc posturi ce necesit diferite calificri) au influen asupra formelor de manifestare ale fenomenului. Sindromul de epuizare profesional i afecteaz mai ales pe aceia care au ales s lucreze cu oamenii (de exemplu: profesorii, educatorii, personalul medical, avocaii, funcionarii publici). Evident c nu toi vor fi afectai n egal msur, unii vor experimenta un nivel maxim de stres, n timp ce alii se vor adapta mai uor. Zahrul, cafeaua, ceaiul negru, cafeina, nicotina sau alcoolul sunt unanim acceptai ca factori care favorizeaz i poteneaz instalarea sindromului de oboseal cronic. Cei predispui la a dezvolta un astfel de sindrom sunt cei care au anumite caracteristici de personalitate: idealism, supraangajare n profesie, dorina de a performa, nevoia crescut de aprobare din partea celorlali, un respect de sine sczut, vulnerabilitatea n faa excesului de cereri, incapacitatea de a refuza, sentimentul de vin fa de ndeplinirea propriilor nevoi, nerbdare, grab. Totul ncepe de la pierderea echilibrului ntre solicitrile primite i propriile resurse. De cele mai multe ori, persoana alege singur s se supra-responsabilizeze din dorina de a avea un statut mai bun, de a ctiga mai bine sau pentru a evita alte sarcini importante ale vieii, cum ar fi relaia intim sau prietenii. Astfel, dei factorii stresori sunt identici pentru toi cei care lucreaz ntr-un domeniu, doar unii vor ajunge s sufere de epuizare psihic i fizic, pentru c doar unii folosesc supra-angajarea n munc drept scuz pentru a evita angajarea ntr-o relaie intim semnificativ sau n relaii sociale (cele dou tipuri de relaii sunt cele care pot crea i oferi echilibru unui individ). Se ajunge ca ntr-un fel de spiral: persoanele nu pot opri munca pentru c nu-i pot lua pauze (acestea sunt percepute ca un pericol de a pierde ceea ce au construit pn n momentul respectiv) i decid s munceasc n continuare i mai mult pentru consolidarea poziiei n care se afl. Muli nu pot opri munca, nu-i iau pauze. Cu ct i consolideaz poziia la locul de munc, cu att mai mult se responsabilizeaz singuri. n cazul

lor, orice schimbare n rutina zilnic produce o stare de nesiguran ceea ce conduce automat spre frica de eec. Astfel, continu s munceasc, s se ndeprteze de oameni pentru ca apoi, s se nstrineze i s fie din ce n ce mai abseni din viaa de cuplu sau cea social. Obinerea rezultatelor sau a performanelor, n orice domeniu, presupune implicarea contient ntr-un proces evolutiv, n spiral ascendent i de cele mai multe ori ireversibil (figura 1).

Figura 1. Bucla de intrare n sindromul burn-out Desigur c perfecionarea profesional i dezvoltarea abilitilor n domeniul carierei sunt procese care implic un anumit grad de stres. Stresul este o reacie a organismului la un potenial pericol, care poate fi fie fizic sau de ordin psihic. Pericolul poate fi real sau imaginar nota1. De fapt, de multe ori oamenii i declaneaz singuri reaciile stres numai prin simpla direcionare a gndurilor. Iniial are loc o descrcare de adrenalin care determin comportamentul uman clasic - fie de fug, fie de lupt ceea ce se traduce n comportamente de tipul: a accelera sau a frna brusc, a gesticula, a scrie ct mai mult la calculator, a comunica pe internet, a munci fizic, a mnca, a deretica - toate aceste reacii au n comun disproporionalitatea (cantitativ i calitativ) aciunii fa de stimulul care a produs reacia persoanei. n planul reaciilor organismului menionm numai cele mai evidente dintre multiplele modificri la care este supus corpul: creterea frecvenei cardiace i a tensiunii arteriale, contracia musculaturii scheletice, creterea nivelului de glucoz, etc. Toate acestea mecanisme sunt de protecie imediat a corpului. Dac stresul se prelungete sunt depite capacitile de adaptare ale organismului la factorii de pericol, ceea ce conduce la instalarea unor afeciuni cum sunt: hipertensiunea arterial, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, ulcerul duodenal, migren repetate, cancer, alergie, astm, durere cronic de spate, artrit. Efectele stresului prelungit se manifest i n plan psihic: sunt afectate procesele gndirii, se instaleaz stri de apatie, se nregistreaz lipsa de energie, limitarea exprimrii emoionale, afectarea relaiilor interumane, scderea performantelor i, n general, se constat o deteriorare a calitii vieii. n aprilie 2006, The Chartered Management Institute din Londra a publicat rezultatele unui studiu realizat pe 1541 subieci. Rezultatele studiului sunt cel puin ngrijortoare:

31% dintre subieci i-au pierdut simul umorului, ceea ce a condus spre o presiune mai mare la locul de munc

43% din subieci se enerveaz uor i reacioneaz disproporionat fa de stimulul declanator 44% din cei chestionai acuz migrene sau cefalee n 55% dintre cazuri erau prezente dureri musculare difuze 55% considerau c sunt constant obosii la munc 57% dintre participanii la chestionar sufer de insomnie 76% dintre cei care au rspuns recunosc c le este greu s se concentreze i s ia decizii prefernd s se izoleze fa de cei din jur.

Reaciile care se produc n cazul sindromului burn-out sunt asemntoare celor din depresie: stare de oboseal cronic nsoit de senzaia de epuizare extrem cu incapacitate fizic de a mai continua

episoade dureroase acute de tip migrene, dorsalgii, tulburri digestive tulburri ale calitii somnului iritabilitate fa de cei apropiai scderea randamentului la locul de munc incapacitatea de a mai face fa sarcinilor urgente senzaia c munca invadeaz n special viaa personal senzaie progresiv de epuizare care mpiedic persoana s mai rspund sarcinilor din familie. Simptomatologia se accentueaz treptat pentru ca ntr-o faz mai grav a sindromului s apar i: tendina de a rmne din ce n ce mai trziu la serviciu pentru a ndeplini sarcinile pentru care alt dat timpul ajungea nemulumirea fa de profesie i sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectiv lipsa rapiditii n executarea unor sarcini simple dezinteresul fa de munc: individul lucreaz din ce n ce mai mult i se simte invadat, pentru c nu este recunoscut la adevrata sa valoare i pentru c are impresia c nu este pltit pe msur, sau c munca devine un drog de care nu se poate lipsi, dar care l apas, senzaie pe care o mascheaz cu supra-activism ineficient, de suprafa o detaare emoional din ce n ce mai evident, care poate mbrca o varietate de manifestri, de la absena emoiilor fa de alii pn la o total indiferen la suferina semenilor; aceasta concomitent cu o retragere n sine sau cu o lips de comunicare lipsa reaciei fiziologice de autoprotecie

Note: 1 Pericolul real are la baz o amintire care ni s-a ntmplat. Pericolul imaginar este definit ca o construcie n minte sub forma unor imagini/situaii care se pot transforma n realitate sau nu. Pericolul, n general, nu are nici o legtur cu raionalul, cu sfera logic ci cu zona de percepie individual, cu impactul emoional, cu gradul de maturizare emoional a subiectului respective Maslach si Jackson (1981) sintetizeaz aceast simptomatologie ntr-un "sindrom ce prezint 3 dimensiuni: a) depersonalizarea - persoana se distaneaz de ceilali, b) reducerea realizrilor personale mai ales n condiiile unui spirit critic (orientat spre cei din jur, dar i spre sine, n egal msur) crescut asociat cu scderea randamentului c) epuizare emoional - persoana se simte golit de resurse emoionale i devine foarte vulnerabil la agenii stresori.

Sindromul burn-out se instaleaz lent. Nu apare n urma unor traume sau evenimente ocante, ci doar ca urmare a unor factori stresori cronici ce in de locul de munc. Pn la instalarea efectelor sindromului individul parcurge cteva faze preliminare: 1. Entuziasmul ideal: este etapa n care se ncadreaz persoanele aflate la nceputul carierei, care investesc, foarte mult din punct de vedere emoional, n munca pe care o desfoar, trind cu ideea c pot acoperi carenele profesionale foarte repede. 2. Stagnarea ineficient: munca i pierde aspectul primordial, nu mai are acelai efect stimulativ asupra individului, are loc o scdere a capacitii de a lucra cumulat cu asocierea revendicrilor din planul individual (persoana realizeaz c i dorete i altceva n afara unui loc de munc bine pltit: familie, copii, vacane, socializare). 3. Sentimentul de frustrare: n acest moment se dezvolt tulburri fizice (cefalee sau migrene, tulburri gastrointestinale, modificarea calitii somnului etc.), comportamentale i psihoemoionale (anxietate, depresie). Sentimentul de frustrare devine cu att mai accentuat cu ct individul i pune ntrebri in privina sensului muncii sale, i reevaluez ansele i aspiraiile, se simte din ce n ce mai obosit, i scade interesul pentru munc. 4. Apatia plin de dezamgire: individul se simte cronic frustrat n/i la munc, singura motivaie pe care o gsete este cea financiar. Situaia ar putea fi prezentat sub form grafic dup cum urmeaz n Figura 2: - ateptri nerealiste de la propria persoan - angajarea n munc - performane slabe - efort crescut n raport cu munca prestat - lipsa viziunii, a obiectivelor personale - un management defectuos al furiei - epuizare mental i fizic, cinism - sentimente de disperare i lipsa speranei - pierderea ncrederii ntr-un viitor mai bun - colaps. Calea invers, de normalizare, de vindecare i de stabilizarea a strii de sntate (fizice, psihice i mentale) pe care cineva o poate urma ar fi (Figura 3): - stabilirea unor orizonturi de ateptare realiste - acceptarea faptului c munca intens, din greu realizat nu este cheia dorit - eficientizarea eforturilor n funcie de rezultatele pe care preconizm s le aduc - stabilirea unor etape care ar trebui parcurse de cineva n atingerea scopului/scopurilor propuse - construirea unei imagini asupra viitorului dorit - responsabilizarea i asumarea eecurilor - analizarea realitilor - reluarea legturilor cu prietenii i familia - respectarea orarului de odihn activ i pasiv - acordarea unui timp pentru propria persoan.

Stadiile de evoluie ale sindromului burn-out i etapele inverse spre normalizarea strii de sntate. (Sursa graficelor: Szerena Nagy szerena.wordpress.com ) Figura 2. Curba de instalare a sindromului burn-out Figura 3. Curba de ieire din sindromul burn-out

n afara situaiilor finale, tratarea unei persoane cu sindrom burn-out este una complex i are n vedere complexitatea sindromului. O latur a tratamentului este cea medicamentoas, de competena medicului: medicaie antialgic, antiinflamatoare specific sau general, antiviral, imunomodulatoare, antidepresive n funcie de simptomatologia acuzat. Regimul igienico-dietetic de via este partea din tratament care este la ndemna oricui:

respectarea unui orar de mese ceea ce nseamn respectarea calitii i cantitii de alimente de care organismul are nevoie. Afirmaia c nu am timp s mnnc ascunde de fapt o prioritizare defectuoas a activitilor cotidiene orict de ocupat este o persoan, exist posibilitatea unei mese de diminea care poate realiza un aport n principii alimentare suficient pentru mare parte din activitatea cotidian. Dac la aceast mas se mai asociaz 2-3 gustri peste zi formate dintr-un fruct proaspt sau un pahar de suc natural de fructe/legume, obinem necesarul caloric calitativ i cantitativ. O importan aparte ar fi util de acordat i reducerii cu pn la 30% a consumului de lipide. hidratarea suficient, aproximativ 2 litri consumai ntre mesele principale respectarea unui orar al odihnei pasive (somn). i n acest caz este important calitatea i cantitatea somnului somnul din intervalul orar 22-24 faciliteaz refacerea fizico-psihic organismului evitarea alternanei eforturi fizice/psihice epuizante cu perioade de inactivitate, cum ar fi duminica, atunci cnd ar exista tendina hipersomniei evitarea programului de lucru prelungit sau terminare la timp a programului mcar de 2-3 ori pe sptmn plimbare zilnic de minim 10-15 minute n ritm rapid n situaiile cnd nu este posibil acest lucru se recomand ca autoturismul s fie lsat la distan de locul de munc tocmai pentru a parcurge o distan minim pe jos

week-end-ul s fie organizat astfel nct s fie alternate exerciiile fizice cu activitile comune n familie i cu socializarea.

nvarea unor strategii de management al stresului. Acestea pot fi puse fie la dispoziia angajailor prin cursuri indoor sau s implice participare individual. Rolul acestor cursuri este de a:

nva participanii s respire corespunztor abdominal inferior. O bun oxigenare a organismului confer calm i stabilitate persoanei, dar i capacitatea de a analiza obiectiv problematica ivit, ajutnd la identificarea soluiilor. n afara efectului pe care l are asupra sistemului nervos central, oxigenul este unul dintre factorii cei mai importani n metabolizarea radicalilor liberi i responsabil n combaterea stresului. participarea la cursuri de dezvoltare personal, n care subiectul este nvat s se cunoasc, s se evalueze, s i stabileasc obiectivele, s-i gestioneze emoiile, s interrelaioneze cu cei din jur, s previn apariia conflictelor, sau dac acestea sunt deja generate, cum s se lase ct mai puin afectat de reaciile negative ale celor din jur. nvarea tehnicilor de relaxare progresiv, adaptat la condiiile de la serviciu educarea subiecilor n folosirea tehnicilor de: autoncurajare, auto-valorizare, motivare, cretere a stimei de sine i a ncrederii n propria persoan.

Dac privim cu atenie cauzele are conduc spre acest sindrom, constatm c foarte multe elemente in de trsturile de personalitate, ceea ce poate s justifice o ndrumare spre grupurile de susinere psihologic, acolo unde situaiile o impun. Un loc aparte n acest proces de tratament l pot avea tehnicile de refacere pe care le folosesc sportivii pentru nlturarea oboselii postefort:

utilizarea hiperventilaiei pentru nlturarea datoriei de oxigen acumulat pe durata efortului folosirea mijloacelor hidroterapeutice aplicarea unor tehnici minime de masaj (fie la nivelul lobului urechii, fie la nivel plantar) exerciii de stretching, n reprize, de cte 10 minute pe parcursul zilei exerciii de flexibilizare ale coloanei vertebrale (alturi de precedentele ajut la stimularea meridianelor energetice, ceea ce nltur rapid starea de oboseal).

Concluzie Concluzia nu poate fi dect una singur: MODERAIA ceea ce nseamn mbinarea aspectelor vieii noastre astfel nct s existe un echilibru ntre carier, viaa personal, dezvoltarea personal, sntate, relaii sociale i de prietenie i dorinele financiare ale fiecruia. Gezeiten Haus Klinik (GHK) funcioneaz n Bonn i ofer un test gratuit pentru cei interesai s descopere dac au sau nu simptome de Burnout. Bibliografie selectiv 1. Craovan Mariana, Mentoratul on-line la distanta avantaje i limite n Revista de Informatic Social, 2005 an II, nr. 4, www.ris.uvt.ro. 2. Donald E. Nease Jr.; Katherine Margo; Michael Floyd / Familiy Medicine Trainess Perspectives on the role of Emotion and Empathy Medicine, Evidence and Emotions 15th International Balint Congress, Lisbon 2007-1-5-sept. p.33-36, I.S.B.N. 978-989-20-0747-2 3. Freudenberger H.J., Staff Burn-out, J. loc. Issues 1974,30:159

4. Hayes C.,Stress Relief for Theachers, Routledge, London and New York: Taylor & Francis Group, 2006 5. Maslach Burnout Inventory Maslach C.Jackson, S. E., 1981, http://casandrachera.com/2010/02/01/chestionarul-de-evaluare-a-burnout-ului-maslach/ 6. Maslach C., Schaufeli W., Leiter M., Job Burn-out, Ann Rev. Psychology 2001; 52:397-422 7. Pedrabissi, Rolland i Santinello, Stress and Burnout Among Teachers in Italy and France, Journal of Psychology, Vol. 127, 1993 8. Richard B. Addison- Burn-out and Balint, 14th International Balint Congress Stockholm 2005, I.S.B.N. 91-631-7037-X p. 118-124 9. Zlate Mielu, Tratat de psihologie organizaional-managerial Volum I, 2004, Polirom, Iai 10. Ulrich Kraft, "Burned Out", Scientific American Mind, June/July 2006 p. 28-33 11. Maslach, C.; Schaufeli, W. B.; Leiter, M. P. (2001). S. T. Fiske, D. L. Schacter, & C. ZahnWaxler. ed. "Job burnout". Annual Review of Psychology (52): 397422 Profesor Univ.Dr. Paula Drosescu medic primar Medicina Sportiva Universitatea Al.I.Cuza Iai Facultatea de Educaie Fizic i Sport Gezeiten Haus Klinik (GHK) funcioneaz n Bonn i ofer un test gratuit pentru cei interesai s descopere dac au sau nu simptome de Burn-out. ntrebrile sunt: 1) Avei impresia ca sunteti suprasolicitat? 2) Sunteti mai iritabil ca n urm cu 1 an? 3) V place munca pe care o facei? 4) Suntei continuu surmenat? 5) V simii prea obosit pentru activitati recreative? 6) nregistrai, n ultima vreme, n mod repetat simptome fizice ? 7) V retragei din ce n ce mai mult din cercul de prieteni? 8) Recurgei din ce n ce mai des la alcool? 9) Avei vreo speran ca putei schimba ceva? 10) Avei planuri noi? 11) Dormii bine? 12) Avei timp pentru partener/partener? 13) V nchidei celularul pentru a fi doar cu partenerul, sau pentru o alta ocupaie interesant? 14) V simii gol pe dinuntru? 15) Avei stri de angoas pe care nu le aveai nainte? 16) Vi se pare totul lipsit de sens? 17) Suntei permanent n priz? 18) Avei impresia ca partenerul sau prietenii v evit? 19) Luai sedative sau pastile de dormit? 20) Vi se pare ca pauzele sunt timp pierdut? Dac ai rspuns la mai mult de 10 ntrebri cu DA probabil c ar fi util s recitii partea final din articol, cea cu referire la tratament.
http://www.medicinasportiva.ro/dr.drosescu/ro_2010/Sindromul%20burn-out %20oboseala%20cronica.html

Brunsing, Annette. Cum sa depasim sindromul burnout. Suprasolicitarea emotionala si profesionala. Editura: ALL , 2010
Jorg-Peter Schroder

Sindromul Burnout (Sindromul Arderii Complete)

Esti activ 100%. 25 de ore din 24. Ai sarcini si sedinte mai tot timpul, inclusiv weekend-urile le petreci in birou, la intalniri sau planificand sarcinile saptamanii care urmeaza. Simti tot mai des ca nu mai ai destul timp pentru tine, pentru familie si prieteni. Observi cu disperare, ca tot mai rar ai parte de acea perioada invigoratoare de reincarcare a mintii, sufletului sau corpului tau. Rezultatele tale parca tot scad, la fel si entuziasmul si motivatia de a continua. Te plictiseste ceea ce faci. Apar tot mai multe greseli. Te simti tot mai singur si mai inchis in tine. Ai probleme cu somnul. Ti se pare tot mai greu sa petreci o zi intreaga la locul de munca. S-ar putea sa ai parte de Sindromul Burnout (Sindromul Arderii Complete). Ce este Sindromul Burnout? denumeste sindromul stresului cronic la locul de munca se dezvolta lent, fara simptome si duce la epuizare emotionala si retragere sociala este o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional. In graficul urmator puteti vedea pasii care duc la acest sindrom: - asteptari prea mari - munca din greu, rezultate slabe - efort crescut, fara rezultat - lipsa viziunii - furie indreptata catre ceilalti - epuizare mentala si fizica - cinism - sentimente de disperare si lipsa sperantei - pierderea sperantei intr-un viitor mai bun - colaps

Si iata pasii care atenueaza acest sindrom, sau chiar schimba directia acestuia: - stabiliti asteptari realiste - acceptati faptului ca nu munca din greu este solutia - rationalizati eforturile in functie de rezultatele pe care le aduc - stailiti un punct final si nu-l pierdeti din vedere pe parcurs - construiti imaginea unui viitor mai bun - incetati sa-i invinovatiti pe ceilalti - renuntati la iluzii - reluati legaturile cu prietenii si familia - refaceti-va resursele - luati-va timp liber

de Szerena Nagy szerena.wordpress.com (Sursa graficelor: SlowLeadership.org)

http://www.damaideparte.ro/index.php/sindromul-burnout/511/

De la stres la burnout Agentia Europeana pentru Securitatea si Sanatatea Muncii estimeaza ca o treime dintre medici sufera de burnout, iar 10% dintre ei ajung sa aiba deteriorari grave ale starii de sanatate, cum ar fi depresia severa sau alte tulburari psihiatrice, boli degenerative, abuzul de alcool sau droguri. Termenul de burnout (a arde complet) denumeste sindromul stresului cronic la locul de munca. Este descris ca un proces ce se dezvolta lent, fara simptome si care duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Este o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional.

O prezentare mai tehnica a sindromului burnout a fost facuta de Maslach si Jackson (1986): "un sindrom ce are 3 dimensiuni: a) depersonalizarea - persoana se distanteaza de ceilalti, pe care incepe sa-i vada impersonal; b) reducerea realizarilor personale; c) epuizare emotionala - persoana se simte golita de resurse emotionale personale si devine foarte vulnerabila la stresori. Starea de burnout este cauzata de expunerea la stresul profesional si adesea este insotita de depresie. Antrenament impotriva stresului Stresul la locul de munca este cauzat de mediul organizational: conditii de munca, program, sefi . Cum adesea este mai greu sa se realizeze schimbari in aceste directii, cel mai eficient este "antrenamentul" pentru a face fata situatiilor. Iar primul pas este stabilirea focusului pe rezolvarea problemei si nu pe starea emotionala, pe probleme ce tin mai mult de status sau ego. Ce poate face un psihoterapeut pentru un client ce sufera de stres cronic: 1. Sa inteleaga bine caracteristicile muncii clientului sau si sa gaseasca cele mai bune solutii pentru a-i creste stima de sine; 2 Sa-l ajute pe client sa-si reevalueze credintele gresite legate de stresorii de la locul de munca; 3. Sa-l ajute pe client sa-si foloseasca puterea de control pe care o are fata de stresori. Adesea, clientii pun accent pe faptul ca se simt neajutorati si nu observa ca au si alte variante la dispozitie; 4. Incurajarea clientilor sa-si ia pauze, vacante scurte, care pot fi mai eficiente in fata stresului decat o vacanta lunga; 5. Jocul de rol, pentru a putea lucra pe o situatie concreta de stres profesional; 6. Incurajarea clientilor sa faca sport si sa elimine obiceiurile distructive; 7. Accentuarea importantei activitatilor recreative; 8. Sa inceapa si un program psihologic autoadministrat (relaxare progresiva, respiratie controlata, meditatie, autosugestie, autohipnoza). In iunie 1983, revista americana Times scria despre stres ca fiind epidemia anilor '80. Atunci, 55% dintre subiectii unui sondaj acuzasera ca sufera de stres puternic. 13 ani mai tarziu, procentul ajunsese la 75%, iar un sondaj american recent indica faptul ca 89 % din intervievati s-au confruntat macar o data cu o situatie stresanta. Astfel, devine tot mai greu de stabilit cine nu este afectat de stres. Sunt insa importante efectele stresului, iar in aprilie 2006, The Chartered Management Institute din Londra a publicat rezultatele unui astfel de studiu, realizat pe 1.541 subiecti. 43% au recunoscut ca se enerveaza si reactioneaza fata de ceilalti prea usor 31% au spus ca pierderea simtului umorului a dus la o presiune mai mare a muncii 55% s-au plans de tensiuni musculare si dureri fizice

44% au frecvent dureri de cap 55% sunt in mod constant obositi la munca 57% sufera de insomnie In fata unor astfel de simptome, participantii la studiu au recunoscut ca le e greu sa ia decizii si prefera, in general, sa se izoleze de oameni.

Solutia este sa va schimbati stilul de viata:

mentineti stress-ul sub control alegeti/rennoiti un hobby care presupune creativitate, exercitiu fizic si binenteles relaxare; periodic, strecurati n program timp si pentru hobby-uri. nu va ncarcati cu prea multe responsabilitati, pentru ca va pot coplesi ocupati-va de fiecare proiect pe rnd; angajarea n mai multe activitati duce adesea la semiesecuri sau la rezultate nesatisfacatoare, datorita lipsei de concentrare. asigurati-va ca dormiti suficient de mult astfel nct sa fiti odihniti pe parcursul zilei; n acest sens se recomanda sa adormiti mai devreme (orele 22). Trezitul dimineata (orele 67), alaturi de un mic dejun sanatos, va asigura un randament mult mai bun dect trezitul dupa orele 9-10. programati-va zilnic un interval de timp n care "aveti interzis" la calculator, telefon sau TV dimineata la trezire, ncercati sa va relaxati 10-15 minute nainte de nceperea activitatii (nviorare matinala prin exercitii sau muzica)

Pasi pentru prevenirea sindromului burn-out

Orict ar costa prevenirea, tot e mai ieftin dect rezolvarea unei probleme care s-a dezvoltat deja. De aceea, e indicat s tratm sindromul de suprasolicitare profesional de la cele mai timpurii simptome ale sale. Iat paii eseniali n prevenire i/sau tratament: Recunoate simptomele de burn-out! Pentru aceasta ascult-i corpul: durerile de cap, de spate, de mijloc, ncordarea muscular, tensiunea globilor oculari, dureri de stomac, greaa pot fi semnale prin care corpul i transmite c e ceva prea mult sau prea puin n munca sau n viaa ta. Ai nevoie de echilibru n toate domeniile vieii. Identific-i factorii predispozani din lista de mai sus i corecteaz-i (sau cel puin atenueaz-i) urmnd recomandrile noastre. Stabilete-i prioritile: decide ce domeniu din via e mai important pentru tine n acest moment al vieii. Unde simi c i lipsete ceva: acas, cu familia, n domeniul recreativ, n cel relaional, n cel al perfecionrii profesionale sau n domeniul spiritual? Poate ai nevoie s faci ceva mai mult exerciiu fizic? Poate pur i simplu ai nevoie de mai mult odihn! Nu mai amna: a pretinde c nu ai timp s te odihneti e ca i cum ai spune c nu ai vreme s opreti s pui benzin n main pentru c eti prea ocupat cu condusul! Propune-i scopuri realiste: ntoarce-te n timp la momentul cnd i-ai stabilit obiectivele pe care le urmezi acum. Poate erai prea tnr, poate i lipseau anumite informaii, poate aveai ceva prejudeci. Poate ai tras de tine prea mult i efectele ncep s se vad n cearcnele de sub ochii ti. Reconsider-i scopurile n via, adapteaz-le realitii. Aceasta nu nseamn s cobori standardele, ci s devii

rezonabil n ceea ce ceri de la tine. Mai redu din orele de munc: nu, nu te invitm la lene sau chiul, ci i recomandm s-i prioritizezi sarcinile i s le rezolvi pe rnd. Aceasta i va conferi pe de o parte un sentiment de control asupra lor, iar pe de alt parte, i va scdea nivelul de stres. Acord-i puin timp pentru a realiza care este intervalul de timp dintr-o zi n care eti cel mai eficient. Programeaz n aceast perioad sarcinile cele mai dificile sau consumptive. Amintete-i s alternezi munca intens cu pauze. Trimite-te la plimbare! Activitatea sportiv non-competitiv este o distracie sntoas pentru o persoan suprasolicitat. Ea reduce efectele stresului n general i nu trebuie s fie nsoit de efort. Un bun exemplu sunt plimbrile. Sportul competitiv, ca tenisul sau fotbalul sunt indicate doar dac ai o activitate rutinier i plictisitoare i ai nevoie de ceva "antren". Acord-i cteva clipe de rsf: f o list cu cteva lucruri pe care le-ai putea face ca s te simi rsfat i aplic-le pe rnd. Cnd ai fcut asta ultima dat? Demult? Atunci e cazul s recuperezi emoiile pozitive pe care le-ai ratat astfel. Deprinde relaxarea: relaxarea confer o bunstarea att fizic, ct i psihic. Aeaz-te ntr-un fotoliu confortabil sau pe pat i ncepe s relaxezi fiecare grup muscular. Ai grij s nu te strng nici o curea i nici un elastic i descal-te. Inspir profund, expir lent. Poi folosi i tiparele respiratorii ale senintii pe care le gseti n articolul cu acelai nume din acest numr. Relaxarea i mprospteaz energiile: 20 de minute de relaxare pot ine locul unui somn profund de 2-3 ore. Trezete- te de diminea: i ca s ajungi departe, conform proverbului, dar i pentru a-i lsa timp s-i planifici ziua: nu doar activitile, dar i pentru a-i "programa" o stare psihic stenic. Acord-i cinci minute pentru a vedea cu ochii minii filmul zilei care urmeaz i observ-te trind ziua ntr-o stare de echilibru interior i de bine. Adaug un mic dejun sntos pentru a preveni scderea glicemiei. Acum, c ai avut grij de tine, eti gata s iei n lume. Ca s nchei cu o glum, reine c slujba nu e crcium ca s stai pn noaptea trziu i nici biseric s mergi i duminica. Cu alte cuvinte, planul profesional nu trebuie s duc la uitare de sine i nici la boal, din motive evidente. Nici tu, nici eful tu nu v dorii ca tu s te mbolnveti, aa c e bine ca toate domeniile vieii tale s fie n echilibru.

Sindromul de epuizare (burnout)

Daca saptamana trecuta am analizat conceptul de "stres organizational", vom trata acum un alt subiect in stransa legatura cu acesta: sindromul de epuizare (burnout). Acesta este definit ca implicand epuizare emotionala, depersonalizare si scadere a satisfactiei profesionale, ce apare mai ales la angajatii a caror activitate presupune o intensa relationare cu clientii - prin urmare, personalul din asigurari (agenti de vanzari, brokeri etc.) este predispus la burnout.

Exista o serie de asemanari intre stresul organizational si fenomenul de epuizare, insa ele difera in cel putin trei puncte esentiale: 1. stresul organizational apare atunci cand sarcinile de munca depasesc resursele adaptative ale angajatilor; burnout-ul constituie o faza finala a dezadaptarii, in urma unui dezechilibru indelungat intre cerinte si resurse; 2. stresul nu are intotdeauna efecte negative asupra angajatilor si asupra productivitatii (exista acea "cantitate optima" de stres care "ne tine in priza", ne provoaca sa depasim dificultatile si ne activeaza); burnout-ul este asociat de fiecare data cu asemenea trairi negative; 3. in vreme ce stresul ocupational poate afecta pe toata lumea, burnout-ul pare sa apara doar la persoanele care au inceput activitatea profesionala pline de entuziasm, cu asteptari foarte ridicate, neimplinite ulterior. Prin urmare, putem considera sindromul de epuizare ca fiind cel mult un stres ocupational de intensitate extrema si cu efecte pe masura: absenteism ridicat, schimbare frecventa a slujbelor, moral scazut, boli fizice, consum abuziv de alcool sau droguri, conflicte maritale sau familiale, diverse probleme psihologice, scaderea initiativei, marirea numarului concediilor de boala etc. Cum ne putem da seama daca oamenii din subordinea noastra sunt afectati de acest fenomen? Cum ne putem da seama daca noi insine suntem victime ale burnout-ului? Exista o serie de simptome a caror aparitie ar trebui sa traga semnale de alarma: - disparitia treptata a simtului umorului (chiar si la persoanele care de obicei erau foarte glumete); - "saritul" peste pauzele de odihna si de masa; - lucrul peste program; lipsa vacantelor; - din ce in ce mai multe probleme de sanatate (tensiuni musculare, dureri de stomac, iritabilitate etc.) - semne ca organismul nu mai face fata solicitarilor; - retragere sociala - individul se indeparteaza de prieteni, colegi, membrii familiei; - scaderea performantelor profesionale: absenteism ridicat, intarzieri, eficienta scazuta; - auto-medicatia: consum ridicat de alcool, tranchilizante etc.; - schimbari psihologice interne: epuizare emotionala, scaderea stimei de sine, depresie, frustare, sentimentul ca esti prins in capcana si nu ai cum sa scapi din situatia negativa, pesimism, sentimente de singuratate si vinovatie, dificultati in luarea deciziilor. Burnout-ul nu se instaleaza insa de pe o zi pe alta: stresul ne afecteaza treptat, si intai putem vorbi de "brownout" (o forma usoara de "burnout") - in acest stadiu, indivizii pot preveni instalarea sindromului de epuizare utilizand diverse trategii de management al stresului (despre care vom discuta insa cu alta ocazie). Literatura de specialitate a identificat urmatoarele etape in evolutia burnout-ului: >> "Luna de miere" In aceasta etapa, angajatul este de obicei entuziast si satisfacut de slujba sa si de sarcinile pe care le are de indeplinit. Daca aceasta faza continua fara pauze si fara modalitati de "reincarcare a bateriilor", sarcinile devin neplacute si individul isi pierde din energie.

>> "Pana de combustibil" Oboseala se instaleaza. Angajatul poate reactiona prin folosirea abuziva de substante (alcool, medicamente etc.) sau poate incepe sa aiba probleme cu somnul. >> "Simptomele cronice" In aceasta etapa, munca peste masura duce la efecte fizice (incluzand epuizare, extenuare constanta si susceptibilitate la boli) si la efecte psihologice (care includ manie, furie acuta sau depresie). >> "Criza" Angajatul nu mai este capabil sa isi indeplineasca indatoririle profesionale si, adeseori, sufera de anumite afectiuni fizice. Pot fi afectate si relatiile cu familia, din cauza pesimismului, a indoielii de sine, a faptului ca problemele profesionale il obsedeaza pe individ. >> "Izbirea de perete" Problemele psihologice si fizice pot deveni atat de grave, incat sa duca la boli grave, care ameninta viata individului. Problemele de la locul de munca devin atat de serioase, incat ii pun in pericol cariera angajatului. Este clar ca un astfel de fenomen, chiar si fara a atinge maximum de intensitate posibil, are efecte negative asupra angajatului si asupra intregii organizatii, prin urmare el trebuie depistat cat mai devreme si combatut prin toate mijloacele posibile. Va prezentam in continuare, pe scurt, cateva dintre modalitatile de prevenire a instalarii epuizarii la locul de munca, urmand ca in materialele urmatoare sa detaliem subiectul: - Incercati sa va ganditi la toate beneficiile, de orice natura, pe care le obtineti ca urmare a jobului actual: bani, recunoastere profesionala, deprinderea de noi abilitati, compania placuta a colegilor - ganditi-va la orice satisfactie, oricat de neinsemnata. Daca aveti angajati care sunt afectati de burnout, puteti discuta cu ei si ii puteti ajuta sa isi alcatuiasca o astfel de lista a beneficiilor. Concentrarea pe aspectele pozitive va ajuta sa aveti un nivel optim de motivare si o atitudine pozitiva; - Notati-va activitatile pe care le aveti de indeplinit la locul de munca si ierarhizati-le in ordinea gradului in care va fac placere - astfel, puteti descoperi ca orice job, oricat de greu sau de solicitant vi s-ar parea, are si o parte interesanta si placuta; - Nu renuntati la viata sociala - intalniti-va cu prietenii, in timpul liber pe care il aveti; - Invatati strategii de management al timpului, faceti exercitii de relaxare, invatati sa fiti asertivi si sa refuzati cand nu mai puteti face fata - orice va ajuta sa va pastrati eficienta la locul de munca, mentinandu-va in acelasi timp un echilibru interior si o stare de bine psihic. In perioada de criza pe care o traim, intr-un domeniu atat de solicitant cum este cel al asigurarilor si al pensiilor private, ne confruntam cu multiple surse de stres. Trebuie sa retinem insa ca exista solutii pentru a-l contracara si ca, in ultima instanta, tine de noi insine sa nu ne lasam coplesiti si sa tinem epuizarea la distanta.
http://www.xprimm.md/Management-pe-timp-de-criza-arhiva-13,23,191.htm

Bibliografie: Cramer, P.(1991): The development of Defense Mechanisms. Theory, Research and Assessment, Springer-Verlag ed., New-york Inc. Derevenco, P.,Anghel,I.,Baban,A.(1992): Stresul in sanatate si boala: de la teorie la practica, Dacia ed., Cluj-Napoca , 1992. Hezser, G.(1996): Miert, Kalvin, Budapesta, 1996. Miclea, M.(1997): Stres si aparare psihica,Presa Universitara Clujeana, Cluj- Napoca,1997. Onody, S.(2001): Sindromul Burnout, aparita si posibilitatile de solutionare, Revista pedagogica nr.5, 2001 Selye, H.(1978): The evolution of Stess Concept in Current Trends in Psychology, L.Janis ed., Los Altos .