Pintilie Lucian

Cls 3 A Amg

Oncologie

Stresul

Definiție: reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urmă

agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere,
forță, solicitare.

Consecințe medicale: consecințele stresului nu sunt doar cele pe termen scurt,

adică senzațiile neplăcute pe care le resimți în momentul în care ești stresat.
Uneori, stresul care ne afectează în mod continuu, și pe care alegem să nu-l
gestionăm, poate ajunge să ne afecteze sănătatea, relațiile personale, sociale sau
profesionale. 

Consecințe subiective, de pildă anxietate, agresiune, indispoziție, nervozitate,

sentiment de singurătate, oboseală;
Consecințe cognitive, de pildă scăderea atenției, deficitul de concentrare,
imposibilitatea de a lua decizii raționale, blocaje mentale sau hipersensibilitate la
critică;
Consecințe fiziologice, de pildă creșterea tensiunii arteriale, a pulsului, a
glicemiei, transpirații reci sau uscăciunea gurii;
Consecințe profesionale/sociale, de pildă lipsa randamentului, nevoia de izolare,
lipsa de satisfacție la locul de muncă, absenteism, scăderea loialității față de
organizație, demisii;
Consecințe comportamentale, de pildă tulburări emoționale, comportamente
impulsive, abuz de alcool, cafea, tutun, tendința de a mânca excesiv și altele.

Dacă stresul nu este gestionat la timp și într-un mod sănătos, el se poate croniciză
și poate afecta: 

Plămânii. Poate înrăutăți simptomele de astm sau bolile pulmonare obstructive

cronice;
Pielea. Poate produce boli de piele, de exemplu psoriazis sau acnee;
Pintilie Lucian
Cls 3 A Amg

Organele reproductive. Poate cauza infertilitate sau probleme de erecție. Stresul în

sarcina poate duce la complicații, iar în cazul menstruatiilor poate produce durere.
Stresul și durerea de san sunt de asemenea legate;
Mușchii. Stresul și tensiunea asociată pot produce dureri de gât, umeri sau
lombare;
Stomacul. Poate agrava bolile gastroesofagiene sau poate determina apariția de noi
complicații;
Inima. Pe lângă faptul că va contribui la creșterea tensiunii arteriale, stresul poate
duce la apariția ritmului cardiac anormal, la rigidizarea arterelor sau la apariția
cheagurilor de sânge. Stresul și durerile în piept pot fi un semn al anginei
pectorale! 
Sistemul imunitar. Din cauza stresului crește riscul de îmbolnăvire, iar în cazul
bolilor cronice simptomele vor fi agravate. În acest caz poți recurge la cele mai
bune suplimente pentru întărirea imnunitatii! Atenție însă, nu există destule dovezi
științifice care să garanteze eficacitatea suplimentelor. 

Stadii clinice:
Primul stadiu este cel al reacțiilor de alarmă și are două subetape:

faza de contrașoc, când organismul individului realizează o contracarare a

simptomelor din faza de șoc și are la bază răspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu
este caracteristic perioadei copilăriei când rezistența biologică este foarte scăzută.
Stadiul al doilea este cel de rezistență specifică (revenire), când după primul
contact cu agentul stresor organismul se adaptează, comportamentul individului
fiind aparent normal, persistând modificări specifice stadiului anterior, în special
de la faza de contrașoc. În plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturității,
când individul are o rezistență bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de
stres din mediu.
Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparține bătrâneții) când scad aproape toate
resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza
scăderii reacțiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecințele negative ale acțiunii
îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.

Efectele pe termen lung:  efectele pe termen lung ale stresului asupra sistemului

circulator pot include cheagurile de sânge, probleme ale circulației sau chiar AVC-
uri (Accident Vascular Cerebral). Printre cele mai comune probleme cauzate
Pintilie Lucian
Cls 3 A Amg

de stres se afla diabetul, acesta cauzand nivelul de zahăr în sânge să crească peste
limita acceptabilă