Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie

1
Complicaii Provocate de Depresie


Depresia prea puin este luat n seam i prea puin se discut despre ea, ca i
cum ar fi un moft, o stare contient creat, i nu o afeciune a sufletului, o durere
care nu i gsete alinarea dect n renunarea la bucuria de a tri sau chiar la via!

Baza genetic a depresiei, a altor afeciuni neuro-psihice nu este nc pe
deplin elucidat. Ponderea genelor n fenomenele legate de memorie, inteligen,
intuiie, sugestie, etc., este o problema nc nesoluionat. nc nu e clar n ce
msur o cauzalitate genetic determin violena, criminalitatea, agresivitatea,
infracionali-tatea, ferocitatea de care devine capabil, n anumite situaii, homo
sapiens.

Depresia poate fi tradus printr-o durere a sufletului, ns este impropriu spus,
pentru ca aa ceva nici mcar nu te doare, pentru c nici de durere nu i mai pas!
Nu este nici tristee sau suprare este cu mult mai mult!

Se spune ca in maximum douazeci de ani va fi boala cea mai raspandita de pe
pamant. Boala nemultumirilor noastre. Rapid, in doar cateva zile sau saptamani, un
om plin de energie si elan vital isi pierde interesul pentru toate componentele vietii:
munca il plictiseste, familia il oboseste, distractiile i se par lipsite de interes.

Apoi urmeaza un intreg cortegiu de suferinte fizice: senzatie de sufocare, nod
in gat, frisoane si transpiratie abundenta etc. Incet-incet, se instaleaza o oboseala ce
apare la cel mai mic efort fizic sau intelectual. Simpla idee de a cauta o solutie de
iesire din criza pare de neimaginat. Memoria se topeste, iar viata familiala, sociala si
profesionala se altereaza. Prima tendinta este de a recurge la medicamente, mai ales
la tranchilizante. Dar luate frecvent, ele isi epuizeaza efectul.

Unii depresivi se refugiaz n consumul de alcool, din dorina de a-i anestezia
simurile, astfel nct s nu mai tie de nimeni i de nimic, n timp ce alii pur i
simplu nu mai gsesc puterea de a se ridica din pat, zac fr dureri, nu se mai
ngrijesc sau hrnesc, nu mai doresc sa comunice, nu mai raspund la telefon, etc.

n concluzie, depresia este o afeciune real, cu consecine devastatoare
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
2
asupra persoanei suferinde, dar i asupra celor din jur, care nu tiu cum s l
ajute pe cel bolnav.

Dupa cum arata un Studiu al Organizatiei mondiale a Sanatatii, depresia are
consecinte mai serioase decat angina, artrita, astmul si diabetul.

Dupa ce s-au luat in considerare factori precum saracia si alte boli, cercetatorii
au descoperit ca depresia are cel mai mare efect in privinta inrautatirii sanatatii. De
asemenea, persoanele cu depresie care aveau si o alta boala cronica au avut cele mai
joase note in privinta sanatatii, dintre toate bolile comparate sau combinatiile de boli.

Dezamagirile, dificultatile financiare, schimbarile nedorite, relatiile conflictuale
sau pierderea cuiva drag afecteaza echilibrul psihic. Intensitatea dezechilibrului,
frecventa si gravitatea simptomelor reflecta felul in care se resimte impasul si
delimiteaza normalul de patologic. Situatii dificile foarte similare sunt depasite cu
multa usurinta de unii, in timp ce pe altii ii doboara.

Femeile sunt de doua ori mai vulnerabile la depresie decat barbatii. Estrogenii
sunt hormonii care influenteaza chimia creierului, responsabila de controlul
emotional, ceea ce explica si rata mai mare a depresiei in randul femeilor. Riscul
creste in perioadele de modificari hormonale din cursul menstruatiei si sarcinii.
Menopauza se asociaza frecvent cu depresia.

Multe femei au forme severe de sindrom premenstrual, denumit si tulburare
disforica premenstruala, cauzat de modificarile hormonale din perioada de ovulatie si
dinaintea menstruatiei. Furtuna hormonala afecteaza atat de tare creierul incat da
nastere realitatii launtrice tipic feminine. Intr-o permanenta schimbare si deseori
imprevizibila, femeia este victima fluctuatiilor hormonale care o caracterizeaza. Mai
predispuse la depresie sunt persoanele pesimiste, neincrezatoare ori foarte stresate.

De asemenea, bolile invalidante pot provoca tulburari depresive, dar neputinta
si deznadejdea ingreuneaza recuperarea. Cercetari recente au aratat ca schimbarile
fizice pot fi antrenate de schimbari mentale. De aceea, suportul psihologic ar trebui
sa fie parte integranta a tratamentului oricarei afectiuni fizice. Dintr-o perspectiva
mai profunda, putem intelege simptomatologia depresiei ca pe o agresivitate
indreptata impotriva propriei persoane. Exista un cerc vicios des intalnit la
persoanele depresive. Propria incapacitate de a functiona la parametri normali si
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
3
ingrijorarea provocata celor dragi alimenteaza sentimentele de inutilitate si de
vinovatie.

Indicatori ai predispozitiei depresive sunt diversele forme ale anxietatii de
pierdere. Teama de respingere resimtita ca o angoasa permanenta, dramatizarea
despartirilor, nevoia de protectie si fuga de singuratate reprezinta apanajul celor cu
tendinte depresive.

In cazul in care depresia se manifesta la mai multi membri ai aceleiasi familii,
este posibil ca o anumita vulnerabilitate biologica sa fie mostenita.

Depresia este o problema de sanatate care din punct de vedere al
mecanismului de actiune poate fi comparata cu diabetul zaharat. Pe un teren genetic
favorizant, actioneaza (la un moment dat pe parcursul vieti) anumiti factori de stres
si se declanseaza boala. Daca in cazul diabetului lipseste insulina, in depresie avem
dea face cu un deficit de serotonina la nivel cerebral.

Manualul de Diagnostic i Statistic include criteriile de depresie major i
depresii minore, precum i criterii pentru alte categorii de tulburri depresive.
Diagnosticul de depresie major necesit starea de spirit persistent sczut sau
pierderea interesului n cele mai multe activiti pentru cel puin 2 sptmni,
inclusiv unele dintre urmtoarele simptome la un total de cel puin cinci simptome:
schimbarea greutii (cretere sau scdere), somn modificat (prea puin sau prea
mult), lipsa de energie, concentrare slab, agitaie, scderea stimei de sine, idei
suicidare sau lipsa planurilor.

Cel mai trist este faptul c depresia apare din ce n ce mai des la adolesceni i
copii, cei care nu ar trebui s i pun nc probleme existeniale, iar sinuciderea este
doar una dintre consecinele acestei stri.


Un aspect nspimnttor al acestor probleme mereu crescande ale depresiei i
nelinitii la copii l reprezint consecinele. Studiile recente arat c tinerii care trec
prin depresii sau stri de anxietate risc de trei sau patru ori mai mult dect
ceilali s se apuce de droguri sau s aib probleme cu alcoolul pn n 25 de ani,
sau cel puin aa susine epidemiologul Kat-hleen Meridangas de la Facultatea de
Medicin Yale.
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
4

Pe parcursul anumitor perioade ale vieii, muli dintre noi sunt supui depresiei,
ntr-o msur mai mare sau mai mic, ca urmare a stresurilor psihice sau fizice.
Suferim din cauza eecurilor n relaiile interumane i n cariera profesional, suntem
tensionai din cauza problemelor noastre de sntate sau din cauza mbolnvirii
prinilor, soilor sau copiilor.

Uneori sarcina emoional a stresurilor tipice vieii adulilor devine
insuportabil i atunci cdem prad deprimrii. Acest tip de depresie, situaional
sau reactiv, consecin direct a evenimentelor stresante din punct de vedere psihic,
i poate gsi rezolvarea n timp, cu rbdare i nelegere, dac simptomele lui nu
sunt prea puternice sau nu dureaz o perioad prea ndelungat.

Alte forme de depresie au cauze evidente. De exemplu, deviaia hormonal de
care sufer n mod frecvent femeile n timpul menopauzei poate provoca deprimri
destul de profunde. Acest tip de depresie se combate uor cu ajutorul hormonilor
feminini (estrogenii). Unele persoane sufer de depresie iarna, cnd lumina solar
este insuficient. Pentru a atenua acest tip de depresie, numit dereglare emoional
sezonier, este nevoie s stai mai mult timp afar, n aer liber, la soare, sau s facei
o cur, cu o lamp cu raze ale spectrului solar complet.

Unele stri de deprimare nu au cauze evidente; ele apar din senin i uneori
persist ani la rnd. Pentru a combate acest fel de indispoziie, numit depresie
endogen sau melancolie, deseori este nevoie de o perioad ndelungat de timp, de
rbdare i de sprijin medical. Dac v simii cuprins de o stare profund de depresie,
indiferent de cauzele care au provocat-o, discutai cu un medic, care v poate ajuta
s gsii o soluie mai uor i mai repede dect ai face-o de unul singur.


Complicatii Provocate de Depresie

Depresia si in general majoritatea afectiunilor psiho-morale au un impact
negativ asupra comportamentului, gandurilor si telurilor celor in cauza ceea ce
conduce la un randament scazut in sfera profesionala, la incapacitatea de a comunica
si a lega sau mentine prietenii etc.

Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
5
Efectele depresiei sunt devastatoare atat pentru persoana ce sufera de
depresie cat si pentru apropiatii ei, ea producand distorsiuni nu numai in viata
familiala si cea profesionala cat si in plan social.


Probleme la locul de munca

Depresia poate afecta capacitatea unei persoane de a face fa unui loc de
munc cu succes. Oamenii tind s fie mai leni i mai puin productivi atunci cnd
sunt deprimai. Concentrndu-se pe locul de munc i pe ndeplinirea misiunilor,
acest fapt poate fi de asemenea afectat din cauza lipsei de concentrare.

Oboseal i alte simptome fizice asociate cu depresia, cum ar fi: durerile de
cap i probleme de stomac, care pot deveni destul de severe pentru a provoca o
persoan s prseasc frecvent locul de munc nainte de termen sau apel.
Absenele repetate de la locul de munc poate duce la primirea unui avertisment sau
chiar la ncetarea contractului de munc


Alienarea sociala

Izolarea este un refugiu pentru persoanele tipic deprimate. Acestea pot ignora
apelurile telefonice de la prieteni sau declina orice ofert de a petrece timpul
mpreun, deoarece ei doresc doar s fie singuri. Prietenii sau familia se pot simi
neglijai, ceea ce creeaz tensiuni. Relaile intime pot suferi din aceste motive,
precum i o scdere a libidoului.

O lips de cretere a dorinei sexuale sau de performan poate deveni o surs
major de stres ntre parteneri. Oamenii deprimai sunt adesea reticeni n a le spune
prietenilor sau altor persoane despre starea lor, de teama de a nu fi respins. Ei se pot
simi de asemenea, ca i cum nimeni nu nelege modul n care triete aceast
senzaie, care acioneaz n continuare prin nstrinarea fa de ceilali.





Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
6

Problemele de sntate i moartea

Depresia poate lua o turnur duntoare pentru cel n cauz, mai ales dac
este lsat netratat. Gndurile negative i sentimentele de neajutorare conduc la
disperare, ceea ce poate provoca persoanelor fizice nevoia de ai gsi refugiul n
medicamente cu alcool sau droguri.

Creterea perioadei de somn poate fi utilizat ca o evadare din via, sau din
cauza unei incapacitai de a te ridica din pat. n cazurile cele mai grave pot aprea
idei suicidare, ca rezultat al refuzului de a tri.

Healthy Place raporteaz c 15 la sut din persoanele cu depresie major mor prin
suicid.


Depresia si viata sexuala

Chimicalele, aflate in creier, numite neurotransmitatori, ajuta la comunicarea
dintre celulele creierului cu scopul de a stimula circulatia sanguina spre organele
sexuale.

La o persoana care sufera de depresie, aceste chimicale sunt in dezechilibru.
Ca rezultat, dorinta sexuala scade sau dispare. In concluzie, nivelul scazut de
neurotransmitatori duce la scaderea placerii sexuale.

Incordarea pe care depresia o aduce intr-o relatie poate interveni in viata
sexuala a cuplului. Multe persoane cu depresii au experimentat probleme sexuale.
Gravitatea acestor probleme depinde de severitatea depresiei si de prezenta si
severitatea altor probleme medicale.


Depresia poate duce la sinucidere.

Semnificativ pare a fi faptul c rata sinuciderilor la copiii i adolescenii
americani a crescut de patru ori ntre 1950 i 1995. Aproape dou treimi dintre cei
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
7
deprimai au avut cel puin o alt problem mintal anterior, de obicei o form de
anxietate.

Aproape toi copiii cu depresii snt dominai de stri anxioase. Studiile arat c aceti
copii consider lumea n care trim mai nspimnttoare dect ni se prea nou cnd
aveam vrsta lor.

Depresia apare n egal msur n familiile bogate sau srace. Copiii provenii
din toate mediile manifest simptome de depresii grave ntr-o msur mult mai mare
dect alte generaii din istoria modern.


Depresia duce la apariia bolilor de inim
1


Depresia conduce la atac de inim, deoarece din cauza depresiei persoana pur
si simplu uit sa mnance regulat si snatos si s fac miscare/exercitii in schimb
aceste persoane fumeaz foarte mult, iar riscul de infarct crete odata cu numarul de
tigari fumate in fiecare zi.

Depresia este o afectiune extrem de parsiva, care se instaleaza fara ca
persoana sa isi dea seama.

"In prezent, oamenii nu mai prezinta interes sau placere pentru anumite lucruri, parca
nu mai pun mare pret pe viata, iar din aceasta cauza oamenii sunt depresivi si lipsiti
de speranta", este de parere psihologul Lavinia Condrea.


Inima este organul afectivitatii

"Atunci cand suferim sau suntem tristi, nu intamplator obisnuim sa spunem "ma
doare inima". Cand aceata tristete este dusa in noi pe termen lung, sau cand starile
noastre fluctueaza, fiind cand bune, cand rele, ele pot influenta inima ca organ, in
ceea ce numim o tulburare psihosomatica, cand starea noastra psihica isi pune
amprenta asupra corpului nostru. Si asta pot aparea probleme cu tensiunea arteriala,
probleme cu pulsul. Cu cat organismul este mai subred, cu atat mai expus este la
aparitia unei boli", afirma psihoterapeutul Lena Rusti.

1
http://www.eva.ro/sanatate/cardiologie/depresia-duce-la-aparitia-bolilor-de-inima-articol-23115.html
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
8

La fel cum psihicul nostru influenteaza fizicul, acest lucru se intampla si invers.
O persoana care are inima afectata, va fi mai vulnerabila si mai predispusa la
depresie, ceea ce numim o boala somatopsihica (afectiunea unui organ influenteaza
starea noastra psihica).

O persoana nervoasa, agitata, nesigura isi suprasolicita inima ca organ si apare
un infarct. "Boala somatica o impiedica sa se mai manifeste in singurul mod in care
stia sa o faca (care era unul gresit si lipsit de respect si fata de el, si fata de mediu) si
atunci cade in depresie, pentru ca are sentimentul ca nu mai stie sa traiasca sau ca
nu mai are sens sa o faca. Si atunci ne intrebam, sursa problemei este modul in care
isi exprima el emotiile de la bun inceput, sau infarctul? In orice caz, odata ajuns in
aceasta situatie, sau cat mai devreme inainte ca ea sa apara, e important sa inveti nu
doar sa ai grija de organul tau fizic, ci si de emotiile tale" ( Psihoterapeut Lena
Rusti).

Depresia post-partum
2

Sarcina si nasterea reprezinta o adevarata furtuna in viata femeii. Practic, in
noua luni, intregul corp al femeii trece prin numeroase transformari ce isi pun
amprenta atat pe fizicul cat si pe psihicul acesteia.
Practic, aceasta forma de depresie poate fi generata de un numar relativ mare
de factori externi. In primul rand intervine varsta, apoi relatiile pe care femeia le are
cu membrii familiei, dificultatile materiale cu care se confrunta, eventualele traume
din copilarie sau chiar decesul unor copii nascuti anterior.
Din punct de vedere psihic, probabil ca nasterea este cea mai
"cutremuratoare" experienta deoarece in numai cateva ore femeia trece de la starea
de gravida la cea de proaspata mama. Pentru ea se creeaza un gol psihic, dispare
acea plenitudine care o caracteriza pana atunci. In plus, copilul nou nascut nu este
totdeauna ceea ce si-a imaginat mama sa. De aceea apare un nou soc pentru ea,
femeia fiind obligata sa renunte la imaginea idealizata a pruncului ei si sa accepte
realitatea.


2
http://www.sarcina-nasterea.ro/despre-nastere/depresia-post-partum.html
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
9
Efectele depresiei post-partum asupra copiilor
3

Nu doar nou-nscutul se confrunt cu o lume nou, ci i prinii acestuia, a
cror via se schimb profund odat cu apariia micuului. Noii prini trec printr-
una din cele mai mari schimbri din viaa lor: tranziia la rolul de printe. Bucuria
venirii pe lume a bebeluului este nsoit n mod natural i de o mare anxietate, care
poate fi benefic, ajutnd printele s se mobilizeze i s se confrunte cu noua sa
responsabilitate, sau poate duce la depresie atunci cnd devine copleitoare. Prinii
au nevoie n aceast perioad de tot atta grij din partea altora, ca i copilul lor.
Deseori starea de depresie a prinilor (pentru c nu doar mama poate s
sufere de depresie, ci i tatl) i face pe acetia indisponibili la solicitrile bebeluului.
Ei devin incapabili de a rspunde la cele mai importante i evidente nevoi ale
copilului, precum nevoia de hran, de exemplu. Copilul se simte foarte neajutorat n
aceste situaii i poate s reacioneze n dou moduri: fie prin ncetarea exprimrii
nevoilor sale la care prinii nu rspund, fie prin manifestarea exagerat a acestora,
devenind deosebit de insistent n solicitarea ateniei prinilor.
Depresia mamei poate afecta dezvoltarea limbajului copilului, i chiar
dezvoltarea creierului acestuia, deoarece starea de indisponibilitate o face s i
acorde mai puin atenie, s se joace i s vorbeasc mai puin cu el. Specialitii au
demonstrat chiar c, dac mama sufer de depresie copilul poate s aib ulterior
dificulti de nvare sau probleme comportamentale.
Modul n care aceast stare de depresie afecteaz comportamentul matern
este destul de diferit, fiecare trind experiena n individualitatea ei. Au fost
observate ns dou stiluri dominante de interaciune asociate depresiei postnatale,
i anume stilul matern detaat sau retras i stilul intruziv.
Mamele detaate sau retrase se caracterizeaz printr-o atitudine nestimulant
i neimplicat, au mai puine reacii pozitive fa de copilul lor i i nva mult mai
puine lucruri. Acestea nu rspund nevoilor copilului lor, ceea ce duce la apariia
sentimentului de nesiguran.
Aa cum arat studiile longitudinale, aceast nesiguran a copilului duce la
creterea stresului i a frecvenei comportamentelor de evitare. Astfel el va deveni

3
http://www.nou-nascuti.ro/psihologie/postpartum/efectele-depresiei-post-partum-asupra-copiilor.html
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
10
foarte nchis i nu va mai interaciona nici cu mama i nici cu ceilali din jurul su,
manifestnd acelai pattern de rspuns diminuat.

Intervalul de vrst 2-6 luni este o periad critic deoarece copilul i dezvolt
abilitile cognitive i sociale.
Este important acum calitatea interaciunii lui cu mama, deoarece aceasta
creeaz premizele pentru relaiile sociale ale copilului pe termen lung. Lipsa
interaciunii, datorat comportamentului insensibil, lipsit de cldur emoional al
mamei, poate duce la dificulti de comunicare ntre ea i copil.
Bebeluii reacioneaz n oglind la depresia mamei lor. ncep s zmbeasc
mai puin, plng mai mult, sunt mai retrai i apatici, nu interacioneaz cu mediul, se
joac puin. Ei ncep s manifeste aceste reacii i n comportamentul cu alii, riscnd
s dezvolte un stil perturbat de relaionare social.
Copiii mamelor care manifest aceste stiluri de interaciune, indiferent c sunt
retrase sau intruzive, manifest semne evidente de dezechilibru, dezvoltnd n timp
mai multe comportamente evitante i un nivel mai mare de stres.
Cu ct depresia mamei este mai de lung durat, cu att este mai semnificativ
i impactul pe care l are asupra copilului. ns chiar i cnd starea mamei dureaz
doar cteva luni, pot s apar consecine pe termen lung n anumite aspecte ale
dezvoltrii copilului, mai ales la nivel socio-emoional. Aceste efecte sunt mai
probabile la biei dect la fete, deoarece bieii sunt mai vulnerabili n primii ani de
via la stresori fizici i emoionali dect fetele.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca mai mult de jumatate dintre femeile care
au suferit o depresie postpartum au fost de asemenea depresive inainte de a ramane
insarcinate sau in timpul sarcinii.

Aceste rezultate arata faptul ca trebuie acordata mai multa atentie depresiei
de dinaintea sarcinii, a declarat Dr. Evelyn Whitlock, cercetator de la Centrul de
Cercetare pentru Sanatate Kaiser Permanente. Medicii si publicul tind sa se
concentreze mai mult asupra depresiei postpartum din cauza distantei mari dintre
asteptarile viitoarelor mame si realitatea depresiei.
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
11
Consecintele depresiei postpartum, care afecteaza 400.000 de femei din
Statele Unite, pot fi devastatoare. Acestea pot inhiba capacitatea unei femei de a se
lega de copilul sau, de a relationa cu tatal copilului si de a-si realiza activitatile zilnice.



Efectele depresiei postpartum asupra copiilor n diferitele stadii de dezvoltare:

0-1 ani 1-3 ani 3 ani
- sunt mai puin activi
- nervozitate
- rspund mai puin la
interaciunea cu alii
- ncep s mearg mai
trziu
- manifest mai puine
expresii faciale
- puls crescut
- vocalizeaz mai rar
- dificulti n a
interaciona social i cu
obiectele
- greutate mai mic
- predispoziie la tulburri
emoionale
- manifest probleme de
comportament
- ntrzieri n dezvoltarea nervoas
- deficiene de atenie
- relaii dificile cu ali copii
- probleme de autocontrol
- dezvolt simptome care imit
comportamentul depresiv al mamei
- cooperare redus
- agresivitate crescut
- activitatea cerebral sugereaz
depresie cronic
- capacitate redus de nelegere
verbal
- expresivitate redus a limbajului
- probleme de comportament
- performane slabe la activitile
necesare pregtirii pentru coal



Depresia duce la obezitate
Majoritatea oamenilor mnnc atunci cnd sunt depresivi. Este posibil ca ei
s nu realizeze ca mncarea inssi poate constitui cauza chimic a depresiei. Cand
cineva este deprimat, nivelul energiei si al actiunii scade.
Entuziasmul pentru majoritatea lucrurilor, inclusiv mese, este pierdut. In
consecinta, obiceiurile sanatoase de hranire pot suferi. Astfel, creterea sau
pierderea nedorit in greutate, asimilarea unor vitamine si minerale inadecvate si
excesul de alcool sunt adesea asociate cu depresia. De fapt, este un proces ce se
desfasoara in ambele sensuri: pe de-o parte, depresia cauzeaza variatii ale greutatii,
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
12
pe de alta parte obezitatea sau anorexia pot fi responsabile pentru cauzarea
depresiei.
Fiecare persoana se confrunta cu o depresie usoara, din cnd in cnd. Aceasta
nu are caracter patologic - face parte din aspectele vietii insi. Dar, daca
manifestarea acesteia nu dispare dupa cateva saptamani, poate fi diagnosticat ca
fiind depresie clinic. Tratarea acesteia presupune fie manipularea nivelurilor
hormonilor creierului care produc satisfactie si placere sau reducerea stresului. In
acest caz, daca dieta pacientului este constituita din mancare nesanatoas de tip
"fast food", este posibil s se confrunte cu o batalie deja pierduta de vreme ce
aceasta hrana nesanatoasa poate avea o influenta majora asupra acestor hormoni
dupa cum vom vedea.

Influena dietei
Mncarea influeneaz n mare masur comportamentul creierului. O diet
sarac, excesiv n mancare de tip "fast food" este o cauz a depresiei. Ceea ce
mancm controleaz nivelurile chimice ale creierului, adic ai neurotransmitatorilor,
care regleaz comportamentul i se afl n strns legatur cu starea noastra de spirit.
Neurotransmitatorii cei mai cunoscuti, asociati cu dispoziia sunt serotonina,
dopamina i noradrenalina. Atunci cand creierul produce serotonina, tensiunea este
micorat. Atunci cnd ns produce dopamina sau noradrenalina ne aflm n stare
de alert, avnd tendina de a gndi i aciona mult mai rapid. Consumnd fructe si
legume (carbohidrati) i alimente bogate in proteine precum curcan, ton sau pui
crete nivelul aminoacidului tritofan in creier, ce are ca i consecin creterea si
producia serotoninei cu un efect calmant. Mncrurile bogate in proteine, pe de alt
parte, incurajeaz producerea dopaminei si noradrenalinei, care cresc starea de
alert si puterea de concentrare.
Dopamina. Se pare ca alimentndu-ne cu mncare nesanatoas de tip "junk food"
reduce abilitatea natural a corpului de a simti plcerea interferand cu receptorii
dopaminei. Cercetatorii de la Laboratorul National Brookhaven au descoperit ca
adultii obezi aveau mai putini receptori ai dopaminei dect indivizii sanatosi. n
consecint, acesti indivizi sunt capabili a simti plcere cnd mnanc, nsa acest lucru
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
13
nu este valabil atunci cand au parte de alte surse de plcere, ceea ce conduce la
diferite forme ale depresiei si cresterea obezitatii.
Noradrenalina este un hormon care ajut in cazul stresului. Mecanismul prin care
mncarea de tip "fast food" interfereaz cu noradrenalina nu este bine cunoscut inca.
Interferenta poate fi similara cu denaturarea receptorilor dopaminei. Oricare ar fi
mecanismul insa, acesta este complicat de aportul crescut de sare din mancare.
Serotonina. Un studiu realizat la Institutul National al Sanatatii din Marea Britanie a
evideniat faptul ca uleiul provenit de la mancarea fast food determina distrugeri
severe la nivelul serotoninei producand depresie, furie, violen si comportamente
suicidale. Aceste probleme pot fi transmise de la mama la ftul su, indicandu-se
inceperea unei diete din momentul identificarii sarcinii. Aadar, atunci cand copiii si
tinerii mnnc de la fast food, creierul poate fi afectat pe termen lung. Facand chiar
o paralela intre creterea ratei criminalitatii si creterea procentajului de ulei
nesanatos folosit in dietele a 38 de tari industrializate s-au identificat corelatii
perfecte. Atunci cand consumm alimente bogate in carbohidrati (pine, cereale
integrale, paste) si vitamina D creste nivelul serotoninei in creier ceea ce induce un
efect de calmare cu mai putina anxietate.
Pn la ora actuala nu s-a realizat nici un studiu care sa indice un program de hranire
care sa amelioreze simptoamele depresiei clinice. Totusi se recomand a se consuma
diete de tip mediteranean ce includ carne de peste, pui, legume de sezon si mai putin
cele importate sau conservate, produse lactate, foarte putina carne rosie, oua, vin si
bere. Desi aceste diete au un aport destul de ridicat de grasimi, consumatorii se
confrunt cu un risc mai scazut de boli coronariene deoarece meniurile au grasimi
sanatoase precum uleiul de masline. Dieta asezoneaz petele gras precum sardinele
bogat in uleiurile Omega 3 care scade nivelul colesterolului din sange, scade glicemia,
fiind antioxidant, imunoactivator, prevenind producerea calculilor biliari.
Aadar, cercettorii sunt de parere ca este o conexiune ntre obezitate si depresie
care poate rezulta din schimbarile fiziologice ce au loc in cadrul sistemului imunitar si
a hormonilor. Pentru a simplifica lucrurile atat pentru sanatate cat si pentru buget se
recomanda a va limita mesele la o "regula de aur": o proteina, o leguma si o
componenta grasa sanatoasa. Acestea acopera elementele de baza ale unei mese de
baza oferind in acelasi timp si dispozitia necesara pentru a face lucruri interesante.

Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
14

Obezii, predispui la depresie

Un studiu publicat de dr. Gregory E. Simon n revista "Archives of General Psychiatry"
arat c persoanele obeze prezint un risc cu 20% mai mare de a suferi de depresie
dect persoanele cu o greutate normal. Pentru persoanele obeze care au absolvit o
facultate, riscul adiional de a deveni depresive este cu 44% mai mare. Acest studiu a
analizat peste 9.000 de persoane, studiate ntre 2001-2003. Studiul a adus
argumente att legate de faptul c depresia este cauzat de obezitate, ct i c
depresia ar putea cauza obezitate. Spre exemplu, apetitul crescut i creterea n
greutate sunt simptome comune ale depresiei. n plus, este mult mai puin probabil
ca persoanele care sufer de depresie s fac exerciii fizice sau s mnnce mai
puin. n final, anumite medicamente antidepresive pot duce la creterea greutii.


Alcoolul si depresia

Consumul de bauturi alcoolice prevaleaz n mediile sociale defavorizate n rile n
care se accept consumul de alcool fr restricii , la profesii sau meserii n care
consumul de alcool este facilitat.
n ceea ce privete prevalent pe sexe, brbaii sunt cei ce consum n cantitati mari
buturi alcoolice, dei se observ o cretere a consumului si la femei.


Factori favorizanti ai consumului de bauturi alcoolice

- tulburari depresive, anxioase
- familile dezorganizate,
- parinti alcoolici,
- stare materiala precar,
- singurtate,
- lipsa unei familii , a educaiei.

Alcoolodependena asociat cu o tulburare depresiv comport un mare risc
autolitic, ceea ce argumenteaz necesitatea depistrii si tratrii active a alcoolicilor
deprimati (si a depresivilor alcoolici). Suominen et al. (1997) au studiat prevalenta
tulburrilor psihice la 114 pacienti spitalizati pentru repetate tentative de suicid.
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
15
Prezenta unor tulburri psihice a fost observat la 98% din cazuri, n cadrul crora
depresia a fost mai frecvent la femei (85%) dect la brbati (64%), n timp ce
alcoolodependenta era mai frecvent la brbati (64%) dect la femei (21%).

Inskip et al. (1998), pe baza studierii a 37 lucrri axate pe mortalitate la
depresivi si a 27 lucrri la alcoolici, au estimat c riscul de mortalitate prin suicid este
de 7% la alcoolodependenti si de 6% la depresivi. Dup Rossow si Amundsen (1995),
n cazul alcoolismului cronic riscul relativ de suicid este de 6,9%, risc care este de
12,8% la alcoolicii peste 40 ani si de 4,5% naintea vrstei de 40 de ani. Ei sustin c
riscul pe toat viata este de 0,63% la persoanele non-alcoolice si de 4,76% pentru
alcoolici. ntr-o alt lucrare, Rossow et al. (1999) arat c la recrutii norvegieni,
abuzul de alcool expune mai mult la parasuicid (27%) dect la suicid 4,7%.

Aparitia si persistenta unei stri depresive n cadrul alcoolismului, trebuie
dihotomizat n: primar sau secundar. Aceast diferentiere se poate realiza prin
urmtoarele elemente:
depresia primar se caracterizeaz prin faptul c nu se amelioreaz doar
prin sevrajul de alcool;
depresia secundar se caracterizeaz printr-un sevraj incomplet
(acompaniat, fr stirea medicului de un consum de alcool moderat sau
realcoolizare episodic), care nu a permis o ameliorare sensibil
secundar alcoolismului.
Depresiile primare sunt mult mai rare comparativ cu cele secundare induse de
alcool. Cu toate c numerosi alcoolici ncearc s justifice consumul abuziv de alcool
prin sentimente de tristete, plictiseal, anxietate, descurajare si altele, studiile
specifice nu gsesc dect rareori conduite alcoolice secundare provocate de o stare
depresiv. Wilsnack si Wilsnack (1995) si Mourad si Lezoxeux (1997) arat c la femei,
legturile dintre depresie si alcoolism sunt mai strnse pentru c:
alcoolismul mreste riscul de depresie si ca atare prevalenta depresiilor
la femeile alcoolice este de trei ori mai ridicat;
depresiile primare, complicate cu alcoolism sunt mai frecvente la femei
dect la brbati. Dup Helzer et al. (1997), alcoolismul precede depresia
Invinge Depresia Complicatii provocate de depresie
16
n 78% din cazuri la brbati, n timp ce la femei depresia precede
alcoolismul n 66% din cazuri.
4


Depresia si osteoporoza

Depresia creste semnificativ riscul de pierdere a densitii osoase, ceea ce
duce n timp la osteoporoz. Evaluarea periodic a densitii osoase si administrarea
unui tratament profilactic, cu vitamina D sunt o necesitate.


Depresia si diabetul zaharat

Diabetul poate aparea la persoanele care sufera de depresie. Studiile au artat
c nivelul crescut de cortizol, hormon de stres care se gseste n cantitti mai mari n
organismul persoanelor depresive, scade sensibilitatea organsimului la insulin.
Astfel, persoanele afectate de depresie pot nregistra creteri in greutate i, n timp,
sunt expuse riscului de diabet zaharat.


Depresia actioneaza ca o o otrava pentru celula nervoasa

Depresia poate conduce la deteriorare psihic grav pn la demen. Avnd
n vedere c modificrile chimiei noastre sangvine variaz nu numai dup tipul de
alimentaie, ci i dup strile noastre psihice, se simte nevoia zilnic de procurare a
unui sentiment de bucurie ca garant al sntii i evitarea tuturor emoiilor negative.
Pur i simplu, cnd suntem triti i stresai, tiind c ne face ru, s ne comutm
psihic pe o stare opus, fie chiar i uznd de amintirea unor momente plcute din
viaa noastr. Sunt citate cazuri n literatura medical de vindecri spontane, fr
medicaie, a cancerului numai recurgndu-se la o stare psihic de bun dispoziie.

Este indubitabil c cei care i pun sperana i n ajutorul divin au mult mai mari
anse dect cei deprimai, fr sperane, fr o motivare spiritual.


4
http://alexandra-ababi.blogspot.com/2011/02/exista-oameni-care-sa-nu-poata-deveni.html