Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Depresia:
Depresia, numita medical depresie clinica sau depresie majora, este o tulburare afectiva
marcata de cel putin doua saptamani la rand cu o dispozitie redusa fata de majoritatea
situatiilor care afecteaza viata profesionala sau personala. Frecvent, poate fi insotita de o stima
de sine scazuta, energie redusa, pierderea interesului pentru activitati care erau placute
anterior.
Cercetatorii cred ca doar un numar mic de persoane constientizeaza ca sufera de depresie si
sunt dispusi sa ceara ajutor. Posibilele motive sunt frica de stigmatizare sociala, ignoranta si
orgoliul personal. Potrivit OMS (organizatia mondiala a sanatatii) 5% din populatia Romaniei
sufera de depresie.
Simptomele pot persista saptamani sau chiar luni la rand si pot afecta activitatea profesionala,
viata de familie si viata sociala.
Foarte rar o persoana depresiva are toate simptomele, in general manifesta cateva simptome
din urmatoarele:
Pentru a dovedi acest lucru cercetatorii au studiat depresia in cazul gemenilor. Daca gemenii
identici (monozigoti sau univitelini) au gene 100% la fel, restul perechilor de gemeni (dizigoti)
sunt similari doar in 50% dintre gene.
De aceea, daca unul dintre gemeni are depresie, geamanul identic are un risc major de a face
boala spre deosebire de geamanul non-identic. Studii similare au descoperit ca gradul de
mostenire a depresiei este de aproximativ 40-50%.
Stresul cronic:
Daca un nivel redus de stres ne tine motivati, expunerea prelungita la stres poate duce la
depresie. Expunerea prelungita la stres duce la stimularea activitatii axei HPA, adica
interactiunea dintre hipotalamus, glanda hipofiza si glandele suprarenale. Axa HPA este vitala
pentru felul in care organismul uman reactioneaza la stres.
Stimularea axei HPA (axa formata din Hipotalamus, glanda Pituitara si suprarenale -Adrenals). duce la
o productie ridicata de epinefrina (adrenalina), un hormon implicat in raspunsul „lupta, fugi sau
ingheata”, si de cortizol, numit si „hormonul stresului”, ambele putand cauza probleme de
sanatate, inclusiv depresie.
Datele existente arata ca anomaliile axei HPA apar la 70% dintre persoanele care au depresie.
Trauma:
Persoanele care au trecut prin abuzuri sau traume, mai ales in copilarie, au un risc mai mare de
depresie.
De asemenea, aceste persoane pot avea depresie rezistenta la medicamente odata ajunse
adulte. Studiile existente arata ca 62,5% dintre persoanele depresive au avut cel putin doua
evenimente traumatice prin comparatie cu grupul de control in care procentul a fost de 28,4%.
Mai mult, persoanele care sufera de depresie au un risc mult mai mare de abuz emotional, fizic
si sexual, au fost neglijate in copilarie sau hartuite de prieteni sau colegi de scoala sau au fost
martore la violenta domestica.
O dieta nesanatoasa:
Furnizarea nutrientilor necesari asigura functionarea normala a creierului. In lipsa unor
nutrienti exista un risc mai mare de afectiuni fizice sau mintale, inclusiv de depresie.
Datele arata ca alimentele procesate pot creste riscul de depresie, iar consumul ridicat de
carbohidrati este asociat cu simptome specifice depresiei la femei.
Vitamina B9;
Vitamina B12;
Vitamina D;
Zinc;
Cupru;
Mangan.
De asemenea, depresia poate fi o boala secundara a unor afectiuni precum HIV/SIDA, astm,
probleme cronice sau conditii terminale.
Inca nu se stie daca bolile in sine duc la aparitia depresiei prin efectul lor asupra calitatii vietii
sau pe fondul unor cauze comune; de exemplu, degenerarea ganglionului bazal in cazul
bolnavilor de Parkinson sau afectarea imunitatii la astmatici.
Inclusiv tulburarea afectiva sezoniera este considerata un tip de depresie. Se crede ca aceasta
este cauzata de reducerea nivelului de luminozitate de la soare in sezoanele de toamna-iarna.
Diagnosticarea depresiei :
Examinarea fizica – medicul va realiza examenul fizic si va pune intrebari despre sanatate. Uneori,
depresia poate aparea ca urmare a unor afectiuni;
Teste de laborator – de exemplu, medicul poate recomanda testarea sangelui si a functiei tiroidei
pentru a se asigura ca analizele sunt normale;
Evaluare psihiatrica – medicul psihiatru va pune intrebari despre simptome, sentimente, ganduri si
comportamente. In general, se folosesc criteriile de diagnosticare DSM-5 (Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders), intocmite de Asociatia Americana de Psihiatrie. Inclusiv Organizatia
Mondiala a Sanatatii ofera o serie de criterii pentru a putea diagnostica depresia.
Tratamentul depresiei :
Majoritatea medicilor spun ca antidepresivele nu trebuie sa reprezinte prima forma de
tratament a depresiei usoare, deoarece raportul risc/beneficii este redus.
Pentru formele usoare de depresie sunt suficiente schimbarea stilului de viata si psihoterapia,
in timp ce pentru formele complexe si/sau cronice este necesara o combinatie intre medicatie
si psihoterapie.
Exista inclusiv dovezi ca psihoterapia poate fi un remediu pe termen scurt in cazul depresiei
rezistente la tratament medicamentos. Ofera rezultate bune indiferent de varsta persoanei.
Terapia cognitiv-comportamentala :
Prin terapia cognitiv-comportamentala se doreste schimbarea modului de gandire
autodistructiva, precum si a comportamentelor; aceasta forma de terapie are la baza ideea ca
gandurile ne influenteaza comportamentul si ca schimbarea lor ajuta si la modificarea
comportamentului.
Tratament medicamentos :
Cele mai folosite medicamente pentru tratarea depresiei sunt antidepresivele. In general,
medicatia este recomandata pentru cazurile de depresie severa si cronica.
O analiza realizata de National Institute for Health and Care Excellence din Regatul Unit a
descoperit ca inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei (SSRI) sunt mai eficienti decat un
placebo, in cazurile de depresie moderata si severa.
Pentru un tratament eficient dozele sunt ajustate si chiar sunt incercate combinatii ale unor
clase diferite de antidepresive. Reactiile adverse la antidepresive apar in 50-75% dintre cazuri si
pot trece pana la opt luni pentru ameliorarea simptomelor.
Mod de prevenire :
Depresia nu poate fi prevenita in totalitate. Tot ce se poate face este sa alegi un stil de viata
echilibrat cu o dieta variata si sanatoasa, activitati fizice, limitarea stresului si a situatiilor
conflictuale, somnul odihnitor, reducerea consumului de alcool si/sau substante psihoactive.
Acestea, cumulate, pot reduce riscul de probleme psihiatrice inclusiv de depresie cu pana la 22-
38%.