Depresia usoara este una dintre cele mai des intalnite afectiuni din lume.

Aproape
fiecare persoana sufera de depresie la un moment dat in viata, din diverse motive.
Este o boala care poate afecta atat femeile, cat si barbatii de orice varsta, indiferent
de mediul in care traiesc. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca
aproximativ 5-10% din populatia lumii sufera de depresie si in aproximativ 25%
din cazuri exista o legatura ce evenimentele negative de viata (doliu, separare).
Episodul depresiv se poate instala uneori brusc: de la o ora la alte sau de la o zi la
alta. Cel mai frecvent se instaleaza in cateva zile sau saptamani.
Forme ale episodului depresiv:
1. Episodul depresiv usor:
se caracterizeaza printr-o intensitate mica a simptomelor depresive.
Tabloul clinic poate trece uneori neobservat, pacientul reusind cu un anumit
efort sa faca fata cerintelor profesionale si familiale.
- simptomul dominant este lentoarea.
- scade pofta de mancare si scade libidoul.
- apare insomnia matinala pacientul se trezeste cu cel putin 2 ore inainte de
ora obisnuita de trezire.
- depresia este mai accentuata dimineata.
- nu apar idei delirante.
2.

Episodul depresiv mediu:

- se caracterizeaza printr-o dispozitie afectiva depresiva mai intensa decat in
cazul episodului depresiv usor.
- lentoare sesizabila de catre anturaj
- scaderea libidoului poate fi insotita de frigiditate la femei si impotenta la
barbati
- ganduri centrate pe neputinta, autodevalorizare si incurabilitate.
- trezire matinala care este acompaniata de un maximum al depresie in acel
moment
- se poate asocia cu anxietate de intensitate medie.

3.

Episodul depresiv sever fara simptome psihotice

- dispozitie afectiva depresiva intensa
- absenta oricarei activitasi, pacientul fiind nemiscat, necomunicativ, nu se
alimenteaza (anorexie)
- apar trezirile matinale devreme cand intensitatea depresiei este maxima.
- riscul suicidar este crescut.
- se poate asocia cu anxietate de intensitate mare. Aceasta asociere se
numeste episod anxios-depresiv sever si va contine simptome de serie
depresiva si anxioasa de mare intensitate.

4.

Episodul depresiv sever cu simptome psihotice: depresia deliranta

- simptomul psihotic delirant este delirul: de vinovatie, de inutilitate, de
depreciere, de incurabilitate. Mai poate fi prezent si un delir paraniod care
poate fi insotit de halucinatii in special auditive.
- sindromul depresiv este sever
- riscul suicidar este important

Gradul de deteriorare asociat cu un episod depresiv major variaza, dar chiar in

cazurile usoare trebuie sa existe, fie o suferinta semnificativa clinic ori o
interventie oarecare in domeniul social, profesional sau, in alte domenii importante
de functionare. Daca deteriorarea este severa, persoana isi poate pierde capacitatea
de a functiona social sau profesional. In cazuri extreme, persoana poate fi
incapabila de o minima autoingrijire (de ex., sa se alimenteze sau sa se imbrace
singura) sau sa-si mentina un minimum de igiena personala. Elementul principal
este dispoziia depresiv, trist, aparent fr motiv, prezent n cea mai mare parte
a timpului. Persoana care sufer de depresie se simte trist, disperat, descurajat,
lipsit de putere, fr chef.
Cauzele depresiei
Sunt cazuri in care depresia se manifesta la mai multe generatii (deci este posibil
ca o anumita vulnerabilitate biologica sa fie mostenita . Si depresia majora se poate
manifesta din generatie in generatie, desi sunt situatii cand nu exista un astfel de
istoric in familie. Adesea, depresia este asociata cu schimbari la nivelul structurii
sau functionarii creierului.

Boli fizice precum atacul de inima, cancerul, tulburarile hormonale, boala

Parkinson pot cauza tulburari depresive, facand persoana bolnava apatica si fara
dorinta de a avea grija de nevoile ei fizice, prelungind astfel perioada de
recuperare.
Factori psiho-sociali:
1. Factori subconstienti
Dupa Freud, problemele aparute infaza orala a dezvoltarii psihosexuale (in primul
rand privarea de dragostea si sprijinul matern) impiedica dezvoltarea afectiva
normala. Pierderile precoce neprelucrate ingreuneaza prelucrarea pierderilor
ulterioare. La adult, depresia debuteaza in momentul in care acesta este confruntat
cu o pierdere reala, amenintatoare.
2. Factori cognitivi
Triada cognitiva descrisa de psihiatrul Aaron Beck prezinta domeniile in care
depresivii manifesta negativism:
a. imagine de sine negativa;
b. interpretare negativa a trairilor;
c. privire negativa asupra viitorului.
3. Factori comportamentali
Teoria behaviorista a neajutorarii invatate (learned helplessness) este o teorie
care asociaza depresia cu incapacitatea sau limitarea persoanei in a controla
evenimentele, situatiile.
4. Evenimente de viata stresante
Evenimentul de viata cel mai frecvent asociat cu dezvoltarea ulterioara a depresiei
este pierderea unui parinte inaintea varstei de 11 ani. Adesea, asemenea evenimente
stresante preced primele episoade ale tulburarii depresive si cauzeaza modificari
neuronale permanente, care predispun persoana la episoadele ulterioare.

Criterii de stabilire a diagnosticului de depresie: Cinci (sau mai multe) dintre

urmatoarele simptome au fost prezente in cursul aceleiasi perioade de doua
saptamani, si reprezinta o modificare de la nivelul anterior de functionare:
Diminuare a interesului sau plcerii pentru toate sau aproape toate activitile.
Toate domeniile de activitate pot fi afectate. Unele persoane relateaz ca nu mai
sunt interesate de hobbiuri, de activitile pe care anterior le considerau plcute,
distractive. Se retrag social i neglijeaz din ce n ce mai mult activit ile obi nuite
care anterior erau considerate plcute.
Modificarea greutii corporale cu mai mult de 5% pe parcursul unei luni. Poate
fi o pierdere semnificativ n greutate (dei nu ine nici un fel de diet) sau o
cretere semnificativ n greutate. Apetitul este de regul sczut, dar unele
persoane pot avea un apetit crescut, uneori cu tendine spre anumite alimente, cum
ar fi dulciurile.
Tulburri de somn. Cel mai des este ntalnit insomnia. Persoanele se trezesc din
somn n cursul nopii i nu mai pot adormi sau se trezesc prea devreme dimineaa
i nu mai pot adormi sau le este greu sa adoarm iniial. Mai rar, dorm mai mult
dect de obicei noaptea si le este greu s se trezeasc dimineaa sau dorm mai mult
pe timpul zilei dect de obicei. Somnul este considerat neodihnitor, indiferent de
durata lui.
Modificri ale comportamentului motor: agitaie sau lentoare psihomotorie.
Agitaia se manifest prin incapacitatea de a sta lini tit, calm, mersul de colo colo,
frmntatul minilor, frecarea hainelor etc. Lentoarea psihomotorie este prezent n
vorbire, gndire sau n micrile corpului.
Oboseala sau lipsa de energie. Chiar i cele mai mici sarcini par a necesita un
efort considerabil.
Sentimente de inutilitate sau vinovia excesiv sau inadecvat, cum ar fi
preocupri excesive referitoare la culpabilitate n legatur cu evenimente minore
din trecut sau aprecieri negative excesive fa de propria persoan.
Diminuarea capacitii de a gndi sau de a se concentra sau de a lua decizii.
Persoanele se plng n special de probleme de memorie sau concentrare chiar
pentru efectuarea unor sarcini uoare.
Gnduri negre, de moarte sau de suicid. Acestea apar frecvent la persoanele
depresive i pot fi doar idei tranzitorii de 1-2 minute pn la planuri reale pentru
comiterea suicidului. La nivel global aproximativ 1 milion de oameni se sinucid n

fiecare an, iar un procent nsemnat dintre acetia sufer de depresie. Mai mult,
pentru fiecare persoan care comite suicid, exist 20 sau mai multe care au
tentative de suicid.
Simptome asociate cum ar fi dureri de cap, dureri de stomac, dureri articulare,
anxietate, atacuri de panic, preocupri excesive fa de propria sntate fizic,
fobii, dificulti n relaiile intime, libidou sczut, abuz de alcool sau alte substane.
Simptomele depresiei la copii si adolescenti sunt in general aceleasi ca si la
adulti . Cu toate acestea, recunoasterea si diagnosticarea poate fi mai dificila de pus
la cei tineri din mai multe motive. Modul in care sunt exprimate simptomele
variaza in functie de stadiul de dezvoltare al copilului. In plus, copiii si adolescentii
cu depresie pot avea dificultati in identificarea propriilor emotii. Spre exemplu in
loc sa comunice, sa exprime, sa marturiseasca cat de rau se simt, ei pot actiona si
pot avea un comportament iritabil fata de cei din jurul lor, uneori manifestate prin
neascultare sau savarsirea anumitor delicte.
Unele dintre simptomele majore ale tulburarilor depresive sunt: persistenta tristetii,
lipsa chefului, iritabilitatea accentuata, pierderea interesului fata de anumite
activitati care inainte erau placute, modificarea semnificativa a apetitului si a
greutatii corporale, lipsa somnului sau somnolenta, agitatie, o postura ingreunata a
corpului, pierderea energiei, dificultate in concentrare, sentimente de vina, de
nemultumire. Cinci sau mai multe dintre aceste simptome trebuie sa persiste timp
de doua sau mai multe saptamani pentru a putea fi dat un diagnostic de depresie
majora.
Simptomele ce pot fi asociate depresiei la copii include si dureri de cap, contractii
musculare, dureri si contactii stomacale, oboseala. Prezenta absentelor scolare sau
cresterea acestora la un numar exagerat de mare, scaderea performantelor scolare,
incercarea de a fugi de acasa, izbugniri dese de plans, iritabilitate, plictiseala
accentuata si persistenta, pierderea interesului de a se juca cu prietenii sai,
consumul de alcool sau substante interzise, izolare sociala, necomunicarea, frica de
moarte, sensibilitate extrema la respingere si esec, iritabilitate crescute, furie
exagerata, comportament neglijent, dificultate in relationare.

Multi tineri cu depresie ajung sa consume alcool in mod abuziv si sa consume

droguri, ca o modalitate de refugiu, de izolare de lumea reala. Orice copil ce ajunge
sa consume droguri este predispus la depresie. Este esential ca atunci cand depresia
este asociata cu consumul de droguri sau alcool, sa se trateze atat tulburarea
mintala cat si dependenta, amandoua in acelasi timp.
Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzand atat abordarea
medicamentoasa cat si cea psihoterapeutica. Cele doua modalitati de interventie nu
numai ca nu se exclud ci se completeaza reciproc.
Pe de o parte, psihoterapia accelereaza procesul de vindecare si actioneaza acolo
unde si cand medicamentele nu reusesc sa ajunga. Este bine stiut faptul ca orice
antidepresiv are nevoie de un timp de actiune - intre 2 si 4 saptamani pentru a-si
atinge eficacitatea maxima, de aceea sedintele de psihoterapie au valoare deosebita
la inceputul tratamentului.
Pe de alta parte, s-a constatat faptul ca aproape jumatate din pacientii cu depresie
abandoneaza tratamentul (sau il efectueaza inconstant) odata ce starea lor psihica
se amelioreaza. Psihoterapia are darul de a crea o alianta terapeutica, de a diminua
sentimentul de izolare si senzatia pacientului ca suferinta lui nu poate fi inteleasa
de ceilalti si de a spori comunicarea acestuia cu restul lumii. Implicit de aici
decurge si o mai buna complianta la tratament iar pacientul devine constient de
faptul ca abandonarea precoce a medicatiei se insoteste de recidive ale bolii.
Totusi, de-a lungul timpului au fost elaborate mai multe tipuri de psihoterapie:
Terapiile scurte (cognitiv comportamentale si familiale) isi focalizeaza atentia
asupra prezentului si situatiei actuale, incercand sa-l faca pe pacient sa ia cele mai
bune decizii si sa faca fata dificultatilor curente.
Terapiile psihodinamice se centreaza mai ales pe trecut iar pacientul este solicitat
sa retraiasca si sa-si inteleaga elemente ale istoriei sale lasate in urma.
Cele mai frecvente tipuri de depresie:
Depresia majora:
Efectele depresiei majore pot fi de-a dreptul invalidante pentru pacient. Ea poate
provoca tulburari ale proceselor fiziologice normale - hranirea, somnul, nivelul de
activitate fizica, capacitatea de concentrare si de realizare a diferitelor sarcini. Daca

nu este eliminata, depresia majora poate duce la pierderea productivitatii, declin

functional si cresterea riscului mortalitatii.
Depresia psihotica
Depresia psihotica are 3 parametrii de caracterizare: tristete profunda, scaderea
activitatii intelectuale, scaderea activitatii motorii. In cadrul ei apare notiunea de
durere morala: tristete profunda si idei delirante de inutilitate si de autoacuzare.
Este insotita de imobilitate psihointelectuala, gandire lenta, latenta mare la
elaborarea raspunsului la intrebari, voce soptita, stare de imobilitate fizica
(motorie): umeri cazuti, priveste in pamant (nu-si priveste interlocutorul). Din
cauza acestor manifestari, apare dorinta de sinucidere, dar bolnavul nu actioneaza
in acest sens (lipsa capacitatii de a trece de la idei la fapte). Depresia psihotica
apare in pusee, la aproximativ 10 % din populatie, mai frecvent la varsta de 40-60
de ani si mai rar la adolescenti. Ca perioada de aparitie, este mai frecventa la
sfarsitul primaverii si inceputul verii.
Depresia postpartum
Depresia postpartum poate aparea in cazul mamelor in primele luni de la nastere.
Fara tratament, depresia postpartum poate avea o evolutie prelungita si
disabilitanta. Aceasta boala este foarte frecventa, afectand 1 din 8 femei dupa
perioada de sarcina.Ea mai poate aparea si dupa avortul spontan, nasterea cu fat
mort sau adoptie. In cazuri rare, o femeie cu depresie postpartum poate dezvolta
simptome psihotice care o pot pune in pericol atat pe pacienta, cat si pe cei din jur
(psihoza postpartum).
Tulburare afectiva sezoniera
Depresia sezoniera (numita si tulburare afectiva sezoniera) este, pe scurt, o stare de
disconfort psihic si fizic asociata cu schimbarea de anotimp, de obicei toamna si
iarna. Dintre cauzele posibile de aparitie a acesteia sunt: dereglarea ceasului
biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultati de reglare a unei substante
chimice cerebrale, denumita serotonina. Simptomele despresiei sezoniere
debuteaza toamna, ating un punct maxim pe perioada iernii si dispar de obicei
primavara. Exista un procent mic de indivizi care pot suferi de aceasta tulburare
afectiva si vara. 70-80% dintre cei cu aceasta tulburare sunt femei, cel mai frecvent
in jurul varstei de 30 de ani.

Trebuie sa aveti in minte urmatoarele aspecte :

-depresia nu este o slabiciune de caracter, nici nu se datoreaza lipsei de vointa depresia este o maladie
-este nevoie sa aratati ingrijorare dar nu una excesiva care poate incapacita si
mai mult subiectul sau il poate face sa se inchida in sine
- subiectul cu depresie doreste afectiune dar nu mila
-activitatea fizica are un rol benefic in imbunatatirea starii generale, nu ezitati
sa-l incurajati sa o faca
- micile schimbari pozitive pe care le observati si i le comunicati pacientului cu
depresie au un efect benefic si accelereaza schimbarea
- pacientul cu depresie trebuie incurajat in permanenta ca starea lui este
reversibila si boala se poate vindeca