CLASIFICAREA MULTIAXIAL

ncepnd cu DSM-III n 1980, sistemul de diagnostic al Asociatiei

Psihiatrilor de Americani a fost structurat n jurul a 5 axe sau
categorii de informatie. Abordrile multiaxiale ale diagnosticului
au fost recomandate ca un mijloc de a asigura o evaluare mai
complet a fiecrui client ca persoan per ansamblu de a
ncuraja o vedere de ansamblu asupra adaptrii si functionrii,
nu numai luarea n considerare a ctorva simptome. Fiecare
dintre editiile ulterioare ale DSM au suferit modificri usoare ale
continutului axelor, dar structura de baz a rmas intact.
Termenul de ax poate duce n eroare cititorul dac este
interpretat ca variabil continu sau dimensional. Numai una
din axe, axa V, Evaluarea functionrii globale, constituie o scal
continu. Celelalte axe implic diverse clasificri categoriale ale
mai multor tipuri de informatie: probleme clinice acute,
caracteristici stabile ale individului, conditii medicale si stresori
din mediu.

AXA I:
TULBURRI CLINICE SI ALTE CONDIII CARE SE POT
AFLA N CENTRUL ATENIEI CLINICE
Partea major a DSM-IV este continut de diagnosticele de pe
axa I. Acestea sunt conditii clinice acute care de obicei aduc
clientul n atentia examinatorului. Majoritatea tulburrilor de pe
axa I sunt vzute ca probleme care s-au dezvoltat n viata
clientului la un anumit punct (debutul), cauzeaz distres ntr-un
interval de timp (evolutia) si sunt rezolvate prin cursul natural al
evenimentelor sau prin tratament (remisiunea). De obicei, primul
diagnostic nregistrat pe axa I este presupus a fi problema care a
adus clientul n atentia examinatorului (sau n cazul unui copil,
ce a determinat printele s caute ajutor clinic). Mai sunt incluse

pe axa I si probleme de comportament sau situationale care

justific implicarea profesional, dar care nu cad n categoria
definitiei DSM-IV pentru tulburrile mentale. Asa cum se noteaz
mai sus, clasa conditii aditionale care se pot afla n central
atentiei clinice lrgeste raza aplicatiilor DSM-IV. Des numite
codurile V (vedeti urmtoarea not aplicativ), aceste conditii
permit examinatorului s abordeze ngrijorri foarte reale n
vietile multor copii si adolescenti probleme cum ar fi conflicte
familiale, abuz fizic sau sexual, somaj, probleme de identitate.
AXA II:
TULBURRI DE PERSONALITATE SI RETARDUL MENTAL
Lund n considerare informatia diagnostic inclus pe axa II,
cititorul va concluziona c intentia este de a include aspecte mai
stabile si durabile ale adaptrii clientului care i-ar putea
influenta adaptarea. Informatiile de pe axele I si II constituie
diagnosticul propriu-zis pentru sntatea mental. Axele care
rmn sunt folosite pentru a nregistra informatii aditionale
despre client si ajut la o ntelegere mai bun a problemelor
clientului si a situatiei acestuia.

AXA III:
CONDIII MEDICALE GENERALE
Scopul axei III este includerea informatiilor despre conditii fizice
prezente care sunt potential relevante pentru ntelegerea sau
managementul unui caz. Acesti factori pot s fie de natur
etiologic sau nu (de exemplu lovituri la cap asociate cu dementa
etiologice; diabetul ca un aspect important n ntririle de tip
mncare nonetiologic). Axa III poate fi utilizat pentru a nota
probleme fiziologice care se presupune c sunt importante
(semne minore neurologice).

AXA IV:
PROBLEME PSIHOSOCIALE SAU DE MEDIU
Axa IV este utilizat pentru a nota problemele psihologice,
sociale si de mediu care contribuie la adaptarea si tulburrile
clientului. Versiunea curent presupune c examinatorul noteaz
informatia legat de mediu, care este considerat a fi relevant
din punct de vedere clinic pentru dezvoltarea sau exacerbarea
unei tulburri mentale, sau dac a devenit n sine punctul central
al interventiei. Sunt oferite nou categorii generale de luat n
considerare, iar examinatorul este rugat s specifice
circumstantele exacte care au cauzat distres copilului. Perioada
tipic de referint este ultimul an, dar examinatorului i se d
libertatea de a considera si evenimente mai ndeprtate n timp
dac acestea contribuie la ntelegerea cazului. Pentru anumite
tulburri (de exemplu tulburarea de stres post-traumatic) ar
putea fi necesar s includem informatii sau evenimente nainte
de ultimul an.
AXA V:
EVALUAREA GLOBAL A FUNCIONRII
Evaluarea global a functionrii (GAF) de pe axa V reflect
judecata global a examinatorului asupra strii de sntate
mental a copilului si a adaptrii acestuia pe o scal ordinal de
la 0 la 100. Evalurile GAF sunt bazate pe functionarea
psihologic, social sau scolar (sau ocupational);
circumstantele de mediu, oportunittile si deprivrile nu sunt
luate n considerare atunci cnd sunt fcute evalurile GAF.
Evalurile GAF sunt fcute pentru timpul curent, dar pot fi fcute
si pentru perioada cu cea mai bun functionare din ultimul an
(aceasta ar putea constitui prognosticul pentru progresul
copilului sau adolescentului) sau din oricare alt perioad.
Scalele de evaluare global au fost incluse n cele dou editii
anterioare ale DSM-IV si sunt derivate din literatura clinic si
empiric care le sustine fidelitatea, validitatea si utilitatea

(Goldman, Skodol & Lave, 1992). Axa V ofer oportunitatea

evaluatorului de a face o sumarizare nivelului de adaptare al
clientului. Acest lucru poate fi foarte valoros n notarea
progresului clientului sau adolescentului, evalund rspunsul la
tratament si documentarea schimbrilor subtile n statut. Scala
ofer posibilitatea de a ncadra adaptarea ntre limita superioar
si esecul total al acesteia.

Axa I:
pe aceast ax se trece diagnosticul principal (tulburri
psihice), cu excepia situaiilor cnd dup nregistrarea de
pe axa II apare specificarea Motivul consultaiei sau
Diagnostic principal;
pot aprea mai multe diagnostice, primul fiind cel principal;
pe aceast ax se nregistreaz toate tulburrile, cu
excepia Tulburrilor de personalitate, Retardului
mental, Tulburri ale impulsului nespecificate.

Tulburarile incadrate in

Axa I

sunt:

Tulburarile diagnosticate pentru prima data in perioada de

sugar, copilarie sau adolescenta (excluzand retardarea
mentala):
tulburarile de invatare (dislexia, discalculia, disgrafia);
tulburarea aptitudinilor motorii;
tulburarile de comunicare (tulburarea de limbaj
expresiv, mixta, fonologica, balbismul);
tulburarile de dezvoltare pervaziva (tulburarea autista,
Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, Asperger);
deficitul de atentie si tulburarile de comportament
disruptiv (ADHD, tulburarea de conduita, tulburarea
opozitionismului provocator);

 tulburarile alimentare si de comportament alimentar

ale perioadei de sugar sau micii copilarii: pica,
ruminatia, tulburarea de alimentare a perioadei de
sugar sau a micii copilarii:
ticurile;
tulburarile de eliminare: enurezis si encoprezis;
altele: anxietatea de separare, mutismul electiv,
tulburarea reactiva de atasament, tulburarea de
miscare stereotipa.
Deliriumul, dementa, tulburarile amnestice si alte tulburari
cognitive.
Tulburarile in legatura cu o substanta.
Schizofrenia si alte tulburari psihotice.
Tulburarile afective (tulburarile depresive si bipolare).
Tulburarile anxioase

tulburarea
fobiile
tulburarea
tulburarea
tulburarea
tulburarea

de panica
obsesiv-compulsiva
de stres posttraumatic
acuta de stress
de tip anxietate generalizata

Tulburarile somatoforme
tulburarea de somatizare
de conversie
algica
hipocondria
tulburarea dismorfica corporala
Tulburarile factice.

 Tulburarile dissociative
amnezia disociativa
fuga disociativa
tulburarea de identitate disociativa
tulburarea de depersonalizare
Tulburarile sexuale si de identitate sexuala
disfunctiile sexuale
parafiliile
tulburarile de identitate sexuala
Tulburarile de comportament alimentar
anorexia nervosa
bulimia nervosa
Tulburarile de somn
dissomnii
parasomnii
Tulburarile controlului impulsului neclasificate in alta parte
tulburarea exploziva intermitenta
cleptomania
piromania
jocul de sansa pathologic
tricotilomania
Tulburarile de adaptare.