Sunteți pe pagina 1din 22

SCID

Interviul Clinic Structurat pentru


Tulburările de pe Axa I a DSM-
DSM-IV
Copyright

 Institutul Internaţional de Studii Avansate de


Psihoterapie şi Sănătate mentală Aplicată,
Universitatea Babeş-
Babeş-Bolyai, Cluj-
Cluj-Napoca
 Coordonator adaptare: Prof. Univ. Dr. Daniel David
 Publicat de Romanian Psychological Testing
Services SRL Cluj-
Cluj-Napoca
 www.rtscluj.ro
DSM IV TR

 DSM – Manual de Diagnostic şi Statistică a


Tulburărilor Mentale, traducerea românească 2003
 Reper fundamental în diagnosticul tulburărilor
mentale
 Pentru a putea utiliza corect DSM este necesară
utilizarea unor interviuri clinice structurate.
DSM – Evaluare multiaxială
 Un sistem multiaxial implică o evaluare pe mai multe
axe, fiecare axă referindu-
referindu-se la un domeniu diferit de
informaţii care pot ajuta clinicianul în elaborarea planului
de tratament şi pot prezice deznodamântul
deznodamântul..
 Utilizarea sistemului multiaxial facilitează
– 1. o evaluare corespunzătoare şi sistematică,
– 2. prevede un format convenabil de organizare şi comunicare a
informaţiilor clinice,
complexității situaț
– 3. de captare a complexităț situațiilor clinice,
același
– 4. de descriere a heterogenităţii indivizilor care prezintă acelaș
diagnostic,
– 5. promovează aplicarea modelului bio bio--psiho
psiho--social în condiţii
educaționale şi de cercetare.
clinice, educaț
Axele DSM (1)

 Axa I - tulburările clinice, alte condiţii care se pot


afla în centrul atenţiei clinice;
 Axa II – tulburările personalităţii, retardul mental;
 Axa III – condiţii medicale generale;
 Axa IV – probleme psihosociale şi de mediu;
 Axa V - evaluarea globală a funcţionării.
Axele DSM (2)

 AXA I - raportarea tuturor tulburărilor şi condiţiilor din clasificare,


cu excepţia tulburărilor de personalitate şi retardului mental (axa II);
– dacă un individ are mai mult de o tulburare pe Axa I, trebuie
raportate toate;
menționat diagnosticul principal sau motivul
– primul este menț
consultațției;
consulta
– când un subiect are o tulburare atât pe Axa I cât şi pe Axa II,
diagnosticul principal sau motivul consultaţiei va fi considerat
tulburarea de pe Axa I, dacă nu este calificat drept diagnostic
principal diagnosticul pe Axa II.
 AXA II - raportarea tulburărilor de personalitate şi retardului
mental. Se mai notează elementele dezadaptative de personalitate
care nu satisfac pragul pentru o tulburare de personalitate şi
mecanismele de apărare;
– dacă subiectul are mai multe diagnostice pe Axa II, se raportează
toate.
Axele DSM (3)

 AXA III - raportarea condiţiilor medicale generale (CMG)


care sunt potenţial relevante pentru înţelegerea sau
tratamentul tulburărilor mentale ale individului;
– dacă o tulburare mentală este considerată ca fiind consecinţa
fiziologică directă a unei CMG, tulburarea datorată unei CMG va
trebui sa fie înregistrată pe Axa I, iar CMG atât pe Axa I, cât şi pe
Axa III;
relația etiologică dintre CMG şi simptomele mentale este
– Dacă relaț
neclară pentru a justifica diagnosticul de tulburare mentală
datorată unei CMG pe Axa I, tulburare mentală se menţionează pe
Axa I şi CMG numai pe Axa III;
– Dacă un subiect are mai mult de un diagnostic pe Axa III, trebuie
raportate toate;
– Dacă nu are nici un diagnostic sau dacă diagnosticul este amânat,
se menţionează.
Axele DSM (4)

 AXA IV - raportarea problemelor psihosociale şi de


mediu care pot afecta diagnosticul, tratamentul şi
prognosticul tulburării mentale;
– problemele psihosociale sau de mediu pot fi:
» un eveniment de viaţă negativ;
» o dificultate sau deficienţă ambientală, stres familial sau
interpersonal;
» o inadecvare a suportului social sau a resurselor
personale.
– Problemele psihosociale pot avea rol în iniţierea sau
exacerbarea unei tulburări mentale sau pot fi o consecinţă a
acesteia. Când o problemă psihosocială sau de mediu se află
în centrul atenţiei clinice, se înregistrează pe axa I.
Axele DSM (5)
 AXA V - raportul opiniei clinicianului asupra nivelului global de
funcţionare a individului, pentru planificarea tratamentului şi
predicția deznodământului;
măsurarea impactului sau/şi predicț
– se poate folosi Global Assessment of Functioning (GAF) - Scala de
evaluare globală a funcţionării;
– este utilă pentru urmărirea progresului clinic al subiectului;
– este divizată în 10 categorii de funcţionare;
– se alege o singură valoare care reflectă cel mai bine nivelul global de
funcţionare a individului;
– descrierea fiecărei categorii de 10 puncte pe scala GAF are 2
componente: prima parte tratează severitatea simptomelor, iar a doua
funcțționarea;
func
– scorul GAF se calculează în interiorul unei anumite decile dacă fie
severitatea simptomelor, fie nivelul de funcţionare cad în categoria
respectivă;
– dacă severitatea simptomelor şi severitatea nivelului de funcţionare
sunt discordante, scorul GAF final reflectă pe cea mai rea din cele
două.
SCID - Structured Clinical
Interview for DSM Disorders

 SCID-I - Interviul clinic structurat pentru


SCID-
tulburările de pe Axa I a DSM
 SCID--II - Interviul clinic structurat pentru
SCID
tulburările de pe Axa II a DSM
 KID--SCID - Interviul clinic structurat pentru
KID
tulburările sugarului, copilului şi adolescentului.
Sistemul de Evaluare Clinică - SEC

 În practica clinică, sistemul de diagnostic categorial tip


DSM – SCID este dublat de unul cantitativ, prin teste
psihologice, care dau o mai mare rigoare rezultatului şi
permit analize statistice mai complexe;
 Prof. David recomandă utilizarea Sistemului de
Evaluare Clinică – SEC
 SEC include probe psihologice selectate pornind de la
paradigma psihodiagnosticului şi evaluării clinice
validate ştiinţific.
Evaluarea utilizând
DSM – SCID - SEC
 Evaluarea se derulează, de obicei, pe 3 şedinţe:
 Şedinţa I
– interviu clinic semistructurat sau nestructurat, în urma căruia se
identifică problemele potenţiale – diagnosticul probabil;
– se administrează probe psihologice din SEC.
 Şedinţa 2
– se administrează SCID;
– continuă aplicarea SEC.
 Şedinţa 3
– Se integrează datele obţinute cu SCID şi SEC pentru a formula
conceptualizarea clinică, care stabileşte:
» ce probleme are clientul/pacientul;
» de ce au apărut;
» cum se pot ameliora.
DSM – SCID - SEC

 Prof. David consideră că:


– SCID şi SEC constituie o Platformă de psihodiagnostic şi
evaluare clinică (PEC) validate ştiinţific (evidence
(evidence--based
assessment);
assessment );
– PEC (SEC + SCID) constituie o tehnologie avansată în
domeniul clinic, care permite diagnosticul şi evaluarea clinică
validate ştiinţific, ancorând utilizatorul în paradigma “scientist
practitioner”,
practitioner ”, care îi asigură o practică clinică validată
ştiinţific cu eficienţa maximă pe care o permite cunoaşterea
actuală în domeniu;
– PEC constituie the state of the art în domeniu, în acest
moment.
SCID

 Interviul Clinic Structurat pentru diagnosticarea


tulburăril
ulburărilor
or de pe Axa I a DSM-DSM-IV
 Scop:: cre
Scop creşşterea fidelit
fidelităţii
ăţii diagnostic
diagnosticee prin standardizarea
procesului de evaluare şi a validitalidităţii
ăţii prin facilitarea
aplicării criteriilor de diagnostic din DSM- DSM-IV şi
aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi
trecute cu vederea.
 instrument eficient şi uşor de utilizat care să permită
transpunerea avantajelor interviului structurat în context
clinic.
Utilizarea SCID

 SCID este un suport pentru realizarea unei evaluări


clinice;
 NU este un chestionar.
 NU codăm pur şi simplu răspunsurile clientului;
 Întrebările sunt direcţii generale pentru stabilirea
gradului de satisfacere a criteriilor;
 Întrebările se pun din perspectiva criteriului.
Utilizarea SCID
Ex: Episod Depresiv Major
Întrebare SCID Criteriu DSM
In decursul ultimelor 4 saptamani a 1.) Dispozitie depresiva cea mai mare parte a
existat o perioada, in care sa va simtit zilei, aproape in fiecare zi, indicata fie prin
aproape in fiecare zi in general abatut sau relatare subiectiva (de ex.: se simte trist sau
trist? (Puteti sa o descrieti mai exact? vidat emotional), ori prin observatie facuta de
Daca da: Cat timp a durat aceasta altii (de ex.: pare inlacrimat)
perioada in total? (2 saptamani?) La copii sau adolescenti poate sa fie vorba si
de o dispozitie irascibila, iritabila.

V-ati pierdut interesul sau placerea pentru 2.) Diminuarea marcata a interesului sau
aproape toate activitatile, care va faceau placerii pentru toate sau aproape toate
placere in mod obisnuit? activitatile, cea mai mare parte a zilei,
Daca da: A fost cazul aproape in fiecare aproape in fiecare zi (dupa cum este indicat,
zi? Cat timp a tinut aceasta? (2 fie prin relatarea subiectului, fie prin
saptamani?) observatii facute de altii).
Utilizarea SCID

 Se cotează itemii corespunzători criteriilor de


diagnostic, nu răspunsurile la întrebări.
 La răspunsuri simple de tip da sau nu nu,, poate fi necesar
să se ceară clientului să ofere exemple specifice.
 Este importantă judecata clinică a evaluatorului.
Clinicianul poate considera un criteriu satisfăcut chiar
dacă clientul neagă problemele. Invers, un răspuns
pozitiv al clientului poate fi interpretat de clinician ca
nefiind o tulburare.
Codare / evaluare

 ? – informaţie insuficientă
 1 – fals
 2 – sub prag
 3 – cu siguranţă adevărat
? – informaţie insuficientă

 Informaţia este inadecvată pentru a cota criteriul 1, 2


sau 3
 Ex: se neagă prezenţa unui simptom, care este însă
sugerat de biletul de trimitere sau de internările
anterioare.
 Itemul poate fi recodat în urma discuţiilor cu familia
sau cu un terapeut anterior care confirmă prezenţa
simptomului respectiv.
1 – Absent sau Fals

 Absent – simptomul descris în criteriu este în mod


clar absent;
 Fals – afirmaţia din criteriu este în mod clar falsă
2 – sub nivelul prag

 Pragul pentru criteriu nu este atins


 Ex. simptomul este prezent, dar nu este suficient de
sever pentru a produce o afectare sau un distres
marcat
3 – Nivel prag sau Adevărat

 Nivel prag – pragul pentru criteriu este atins sau


depăşit.
 Cotarea cu 3 este justificată doar dacă
– s-a obţinut o descriere,
– un exemplu concludent,
– există dovezi din comportamentul din timpul
interviului sau din alte surse.