P. 1
CBT in Tulburari de Personal It Ate

CBT in Tulburari de Personal It Ate

|Views: 128|Likes:
Published by Maria Nistor

More info:

Published by: Maria Nistor on May 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2013

pdf

text

original

CBT in tulburari de personalitate.

Aspecte generale Analistii ego-ului – Adler, Horny, Sullivan si Frankl – au reprezentat nucleul de plecare a abordarii cognitive in tulburarile afective ale personalitatii. Terapiile cognitive initiale, Beck ’67, Ellis ’62 erau terapii de insight – orientare meditativa spre viata subiectiva a clientului – in sensul folosirii de tehnici introspective vizand credintele “core” sau de control ale clientilor. Schemele cognitive ale subiectilor o data abordate terapeutic permit ghidarea focalizarii, directionarii si abordarea calitatii vietii subiectului ca si a contingentelor speciale. Atat cognitivitstii cat si psihanalistii au cazut de acord asupra utilitatii identificarii si modificarii problemelor core in terapia de personalitate. Cele doua perspective difera in abordarea naturii acestei structuri core, in sensul ca perspectiva psihanalitica le considera mai departe de constient si mai dificil de abordat de catre pacient. Pespectiva cognitiva afirma ca produsele procesului de schematizare sunt in mod amplu aproape de domeniul constientului (Ingram, si Hollon , 1986), strategii speciale permitand accesibilitatea mai facila la constient. Sentimente si comportamente disfucntionale in cadrul terapiei cognitive sunt explicate prin functionalitatea unei scheme anume, generatoare de biasari ale evaluarilor si o tendinta de a comite erori cognitive in situatii tipice. Premisa de baza a modelului cognitiv este ca biasarea atributionala mai mult decat cea motivationala sau de raspuns reprezinta sursa principala a disfuctiei afective si de comportament la adulti (Hollon, Kendall, 1984). Alte cercetari au demonstrat ca tiparele cognitive cu relevanta clinica se coreleaza cu psihopatologie si la copilului intr-o maniera care tinde sa imite tiparele de relationare afectiva si cognitiva tipice adultului (Quay, 1987) si ca terapia cognitiva la copii se poate aplica itnr-o maniera similara si la copii (DiGiuseppe, 1989). Criterii DSM-IV-TR pentru BPD 1.Eforturi excesive cu inalta incarcatura emotionala de a evita abandonul real sau imaginar (de catre altii, a subiectului) 2. Tipar de relationare interpersonala instabil si intens caracterizat prin alternanta intre extreme de idealizare si devalorizare 3. Tulburari de identitate – imagine de sine marcat si persistent instabila sau conceptia de sine (“sense of self”) instabilitate marcata si persistenta 4. Impusivitate in cel putin doua domenii care presupun lezarea sinelui (consumul excesiv de bani, sexualitate, abuz de substante, conducere imprudenta, alimentare compulsiva) (nu se includ comportamentele suicidale si automutilante de la crit. 5) 5. Comportamentul suicidal recurent, gesturi sau amenintari suicidale recurente, comportamente automutilante

6. Instabilitate afectiva generata de o reactivitate dispozitionala marcata (disforie episodica intensa, iritabilitate, anxietate, cu durata de obicei de cateva ore sau rar mai mult de o zi) 7. Sentimentul cronic de vid, lipsa de consistenta (vid emotional) 8. Furie disproportionata si intensa sau dificultate de control a furiei (manifestari frecvente de tip temperamental, furie constanta, angajare recurenta in conflicte fizice) 9. Ideatie paranoida tranzitorie corelabila cu stresul sau simptome disociative severe Modele psihologice Prima abordare a BPD pleaca de la teoria relatiilor obiectuale (“object relation theory”). Prin utilizare de teste proiective s-a incercat reprezentarea relatiilor obiectuale a pacientilor si a proceselor psihologice aferente, de exemplu descompunerea in unitati antagonice a lucrurilor uzual percepute identic ca mecanism defensiv (“splitting”). In general ipoteza potrivit careia functionalitate la nivel de copil pre-Oedipal asa cum afirma teoria relationarii obiectuale nu a obtinut suport empiric. Pacientii cu borderline par capabili sa atribuie intentii inalt diferentiate si procesul de diviziune in extreme nu a putut fi dovedit prin testul de aperceptie tematica. Rea vointa nu caracterizeaza lumea obiectuala a copilului pre-Oedipal, Reprezentarile de atasament la BPD sunt dezorganizate (Fonagi, 1996). Aceste reprezentari ale atasamentului par sa corespunda subiectilor cu traume ale copilariei nerezolvate, mai ales daca sunt implicate figurile parentale, si anume specific comportamentul de tip amenintator al parintelui. Dezorganizarea atasamentului este intepretata ca rezultanta a situatiei “parinte-sursa de frica” ca si, concomitent, “siguranta maxima”. Abuzul sexual in copilarie, mai ales intre varstele de 6 si 12 ani, a fost incriminat de Hermann si colab. in 1993 in generarea BPD, pana la incadrarea BPD ca stres post-traumatic specific. Abuzul sexual sever in copilarie mai ales dezvoltat de catre persoane ingrijitoare pare sa explice o mare parte din simptomele si comportamentele BPD inclusiv abordarea cu rea vointa a altora si tipare dezorganizate de atasament. Pe langa cercetarile enuntate, alte studii implica si abuzul fizic si emotional in geneza BPD. Cele de mai sus ar putea explica absenta durerii de automutilare a subiectilor. Stresul necontrolat generator de eliberare de opioide endogene ar putea reduce si experientele dureroase. In timp de la eliberarea neconditionata de opioizi endogeni cu ocazia episoadelor de stres se poate ajunge in cadrul unei conditionari clasice la eliberare de opiacee conditionata ca raspuns la stresori cum ar fi expectanta de repetare a abuzului. Bohus, Kemper ,Mann, etc au demonstrat existenta unei analgezii induse de stres la subiectii BPD. Nu trauma insasi a abuzului in copilarie ar cauza BPD ci modul de procesare a traumei si semnificatiile atasate episodului traumatic, in conditii variate de temperament, varsta si factori situationali. Experientele truamtizante la varsta foarte mica (pedeapsa, abandon, respingere) din partea persoanei care ii ingrijeste pot dezorganiza atasamentul copilului. In termeni cognitivi experientele traumatice au generat interpretari infantile si comportament opozitional din partea copilului, ceea ce la randul lor au indus raspunsuri augmentat negative din partea celui care ofera ingrijire, ceea ce in final a dus la o schema “core’ patogenica sau la strategii cognitive

patogenetice. Schemele specifice ale BPD sunt singuratatea, a nu fi iubit, respingere si abandon de catre ceilalti si abordarea self-ului ca rau, demn de a fi pedepsit ( Arntz, 2004). Butler, eck si colab. au demonstrat ca un set de 14 itemi din Personality Belief Questionnaire pot discrimina BPD din 6 tulburari de personalitate . Temele BPD specifice sunt : dependenta, neajutorarea, lipsa de incredere, comportamente care cauta atentia extreme, frici de respingere, abandon si pierderea controlului emotional. Cele trei teme dominante in BPD sunt: “lumea este periculoasa si rau voitoare”, “sunt lipsit de putere si vulnerabil”, “sunt in mod inerent inacceptabil”. Recent modelul Schema Mode Young crede ca BPD include 4 moduri: detasat-protector, copil abandonat/abuzat, copil furios si parinte punitiv. Scalele ale modului adult-sanatos au ratinguri foarte mici la BPD, atat in comparatie su subiectii normali cat si cu clusterul C de tulb. de pers. Clusterul C se caracterizeaza prin itemi de supracompensare, perfectionism, etc. Un film emotional inductor de stres (abuzul unui copil) a dus la dezvoltarea unui mod detasat protector la subiectii BPD in comparatie cu grupurile sanatos si cluster C. Semne euristice (heuristic signs) care atrag atentia asupra posibilitatii unor probleme vizand axa II includ urmatoarele scenarii (scenarios) :
1. Pacientul sau o persoana semnificativa raporteaza ca acel comportament a fost performat

dintotdeauna sau din perioada timpurie a copilariei sau fraza: “am fost intotdeauna asa”,”eu asa sunt” 2. pacientul nu manifesta complianta fata de regimul terapeutic propus. Cu toate ca noncomplianta este obisnuita in diverse probleme are multiple motivatii, totusi , noncomplianta persistenta se constituie in semnal de explorare suplimentara a aspectelor de axa II 3. Terapia pare sa fi ajung intr-un punct mort fara un motiv aparent . Clinicianul in relatie cu acest pacient reuseste sa reduca frecvent problemele tinand de anxietate si depresie, gasindu-se blocat in domeniul perturbarilor de personalitate 4. Pacientul pare complet in necunostinta asupra efectelor comportamentelor sale asupra altora. Asemenea pacienti raporteaza raspunsuri ale altora dar esueaza sa descrie orice comportament de tip provocator sau disfunctional prin care ei ar fi putut sa contribuie la raspunruile cognitive sau comportamentale ale altora 5. Pacientul exprima interes si intentie de schimbare in privinta sarcinilor formulate de terapeut (“the patient gives lip service” = an expression of agreement that is not supported by real conviction; hypocrisy) dar esueaza in a indeplini actiunile acceptate de la terapeut. Importanta schimbarii se confirma verbal dar subiectul reuseste sa evite orie schimbare actuala (“but the patient manages to avoid making any actual changes”)

6. Problemele tinand de personalitate ii par pacientului acceptabile s naturale. Pacientul vede problema sa ca un aspect fundamental al self-ului sau si face afirmatii de tipul:” acesta sunt eu”;”astfel am fost eu totdeauna”, “nu-mi pot imagina sa fiu in vreun alt fel”. Masurarea cognitiva a patologiei de personalitate The personality Belief Questionnaire (PBQ) PBQ este o prelingire naturala a teoriei cognitive a tulb. de personalitate. Beck si colab. au propus un continut schematic prototip pentru majoritatea tulb. axei II. Acest continut al schemelor a fost incorporat in PBQ. Contine 9 scale care pot fi administrate impreuna si corespund celor 9 tulburari de pers. ale Axei II ale DSM-III-R. Cele 9 scale contin 14 itemi a.i se totalizeaza 126 de itemi. Instructiunile se formuleaza astfel: “Va rugam sa cititi afirmatiile de mai jos si sa dati un scor credibilitatii pe care o acordati fiecareia. Si incercati sa apreciati cum va simtiti in privinta fiecarei afirmatii lecturate”. Optiunile de raspuns reprezinta: 0 = nu cred deloc propozitia respectiva spre 4 = cred asta in totalitate Tulburarea de personalitate evitanta – itemi Sunt inabil social si indezirabil social la munca si in situatii sociale Daca persoanele se apropie de mine vor descoperi realitatea despre mine si ma vor respinge Este dezirabil sa evit situatii in care sa atrag atentia si as dori sa trec pe cat posibil neobservat A aparea (a parea) drept inferior sau neadecvat este intolerabil Celelate persoane sunt potential critice, indiferente, care nu te iau in seama sau care te resping Tulburarea de personalitate dependenta – itemi Daca nu sunt iubit voi fi totdeauna nefericit Cel mai rau lucru posibil ar fi sa fiu abandonat Sunt neajutorat cand sunt lasat de capul meu Trebuie sa mentin tot timpul legatura cu cei care ma sustin sau ma ajuta In mod fundamental sunt singur cu exceptia situatiilor in care reusesc sa ma atasez de o persoana mai puternica Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva – itemi Detaliile sunt extrem de importante

Este important sa faci o treaba perfecta in toate domeniile Persoanele ar trebui sa faca lucrurile in modul in care le concep eu Am nevoie de ordine de sisteme de reguli ca sa fac o treaba bine Daca nu am sisteme totul se va prabusi Tulburarea de personalitate narcisista – itemi Nu trebuie sa fiu constrans de reguli care se aplica la alte persoane Am toate motivele sa astept lucruri grandioase Deoarece sunt atat de superior mi se cuvin un tratament special si privilegii Alte persoane nu merita admiratia sau bogatia pe care le poseda Deoarece sunt atat de talentat persoanele ar trebui sa faca o exceptie de la reguli pentur a ma promova in cariera Tulburarea paranoida – itemi Persoanele vor profita de mine daca le dau sansa Ceilalti vor incerca sa ma manipuleze daca nu sunt atent Trebuie sa fiu in garda tot timpul (atent) Daca oamenii se poarta prietenos vor incerca sa ma foloseasca sau sa ma exploateze Altii doresc sa ma devalorizeze Tulburarea de personalitate Borderline – itemi Trairile neplacute vor esacalada si vor scapa de sub control Nu fac fata la situatii la fel ca ceilalti Oamenii adesea spun un lucru si gandesc altceva Daca o persoana se apropie de mine vor descoperi adevarul despre mine si ma va respinge Persoana de care sunt apropiat(a) ar putea sa fie neloiala sau infidela Am foarte multe nevoi si sunt slab Nu pot sa am incredere in altii .

si standarde exagerate. Se mai numeste Young Schema Questionnaire. detasat-protector. pasiv. si in forma extrema si rigida la populatia clinica: supracompensarea si capitularea (surrender) si evitarea. Analize factoriale performate in 1995 au validat 13 scheme la studenti academici. Activarea modului (modulului) disfunctional genereaza emotii puternice si stiluri de coping rigide care la randul lor preiau controlul asupra functionalitatii individuale. au propus 3 stiluri de coping disadaptative in forma usoara la populatia non-clinica. Young si colab. la 84 de pacienti psihiatrici (Wellburn si Pontefract. PBQ poate fi folosit pentru a obtine un profil cognitiv sau pentru a obtine credinte disfunctionale specifice pe care sa le vizam terapeutic. ofera online chestionare de autoraportare pentru a evalua stiluri cognitive si modurile propuse de catre teoria schemei. moduri parentale disadaptative (parinte punitiv si cu exigente maximale) si modul adult sanatos. la pacientii psihiatrici sau validat 15 scheme. fara a fi prezente in publicatii scrise. modulele de coping disadaptativ (compliant. SQ este o abordare vizand un contruct de personalitate dimensional independent de nosologia axei II. 2000).Trebuie sa fiu atent tot timpul Am nevoie de cineva disponibil tot timpul ca sa ma ajute in a performa ceea ce trebuie sa performez sau daca se intampla ceva grav Persoanele vor profita de mine daca le ofer o sansa Orice semn de tensiune intr-o relatie inseamna ca relatia merge rau de aceea ar trebui sa o intrerup Sunt neajutorat cand sunt lasat singur Oamenii imi vor acorda atentie doar daca actionez in maniere extreme Oamenii imi vor face figura daca nu le-o fac eu primul Acceptarea cu tarie a itemilor semnificativi pentru tulb. 2002). fericit). 2002. . impulsiv. supracompensator). indisciplinat. copil furios. Lipsa de conexiune. Cei 75 de itemi ai variantei prescurtate Schema Questionnaire Short Form (SQSF) au validat 15 factori intr-o relatie ferma cu cele 15 scheme propuse de Young (Wellburn et al. sunt factori de rang inalt superordonati temelor propuse de Young. schemele disadaptative precoce ale lui Young au fost confirmate ca fiind constructe asemanatoare trasaturilor si nu epifenomene corelabile cu un stres actual. Young . Mai mult. excesul de legatura. de personalitate are si valoare predictiva in privinta evolutiei in depresie si anume prezic o evolutie nefavorabila. Un factor suplimentar validat in 1999 este frica de a pierde controlul. Aceste module schema sunt: modulele copil (copil vulnerabil. Modurile schema se definesc ca stari emotionale cumulate moment cu moment si raspunsuri de adaptare activate curent la nviel individual. si are ca obiectiv masurarea cognitiilor dizadaptative precoce nesuperpozabile cu clasificarea DSM. Schema Questionnaire In opozitie cu PBQ.

Brown 2003 a semnalat o scadere semnificativa a ideatiei suicidale. S-a simtit profund dezamagita de sef si s-a angajat intr-o relatie cu un alt barbat. numarul mediu de zile de specializare 17/51. Linehan si colab. a depresiei.Terapia cognitiva a BPD BPD se caracterizeaza printr-o instabilitate marcata manifesta in aproape toate aspectele functionalitatii individuale: relatii. Terapia cognitiv-comportamentala tip Beck-Freeman nu s-a constituit in trialuri controlate. imagine de sine. si numarul de pacienti ramasi parasuicidali dupa 3 luni de tratament 36/62%. 1989) este in desfasurare (2004. durata . unde a inceput o aventura cu seful ei insa a fost intrerupta din cauza faptului ca partenerul a refuzat sa abandoneze o casnicie. De exemplu. a credintelor disfunctionale dupa un an de CBT pentru pacienti suicidali si cu comportament de automutilare. Cercetari si date empirice BPD Studiile mai vechi vizand psihoterapia in BPD s-au centrat pe paradigma psihodinamica. Un studiu cogn-comp. DBT nu a aparut superioara terapiilor uzuale. bazat pe modelul Schema Young in comparatie cu un lot de pacienti asupra carora se intervine prin psihoterapie focusata pe transfer (Kernberg.2007). Problema ei pare sa isi aiba originea intr-un conflict de serviciu. preferand sa stea intinsa in pat cea mai mare parte a zilei. a lipsei de speranta. pacientii BPD se caracterizeaza prin disfucntie de reglare emotionala probabil explicata temperamental. care a reactionat prin a o descalifica in ceea ce priveste competentele ei de serviciu si prin a o critica in fata personalului. Abordarea focusata pe schema pare sa aiba o valoare limitata in forma sa scurta. In aceeasi paradigma se pare ca nu s-a reusit reducerea riscului suicidal – 10% din pacienti au decedat in timpul tratamentului sau in urmatorii 15 ani dupa tratament din cauza sinciderii. valoare comporabila cu riscul general de suicid in BPD 8-9%. Intr-un studiu de referinta. S-au raportat multe abandonuri terapeutice in cadrul acestei paradigme. proiect imaginat de pacienta inainte de aventura. pana la 67% in primele 3 luni. o pacienta de 29 de ani a hotarat ca nu poate lucra fiind prea obosita de activitate. au demonstrat ca la pacientii para-suicidali cu BPD terapia dialectic-comportamentala este superioara tratamentului uzual: abandonul terapeutic 17%/50%. Totusi in ceea ce priveste evaluarile subiective de tip depresiv. Abandonul este mai mare in terapia focusata pe transfer dar rezultatele celor care persista in tratament sunt comparabile. Terapiile cognitive initiale in BPD s-au centrat pe comportamentele problematice fara abordarea de anasmblu integrativa a tulburarii. In cele necontrolate. lipsa de speranta. in general simptomelor BPD. relatie condamnata de seful ei. afect si comportament. manifestate prin reactii puternice la evenimente stresoare. Conceptualizarea cazului Potrivit modelului Linehan. motivatie de a trai si ideatie suicidala. Prelungirea duratei terapiei si adaugarea de metode integrative amelioreaza prognosticul. ceea ce i-a produs pacientei un sindrom de burnout.

e o schema de sine slab articulata). eventual abuzul de substante) cu castigarea unui . pun accentul pe utilitatea metodelor experientiale in abordarea amintirilor din copilarie precoce a clientilor (early childhood memories). Modul detasat protector previne fenomenul de atasament care este interpretat ca generator de durere. comportamentele autoasertive si dezvoltarii subiectului. De asemenea acelasi mod se opune experientierilor emotionale. si care sa vizeze corectarea concluziilor patogenetice derivate din abuz. in 1993 au sugerat si alte biasari si procesari disfunctionale in copilaria precoce cu persistenta neobisnuita in perioada adulta (presumed stagnation of development). ar fi active in BPD. generand modul detasat protector propus de Young. pedeapsa sau abuz. Layden. Primele doua asumptii genereaza un exces de vigilenta si neincredere interpersonala. abandon. Ambianta pacientilor cu BPD tinde sa fie generatoare de invaliditate psihica. Cele 6 asumptii reprezinta obiectivul central al terapiei. In mod superficial pacientii par rationali si sanatosi. Arntz si colab. “sunt lipsit de putere si vulnerabil”. Pe de-o parte o terapie relativ scurta vizand reducerea aspectelor celor mai problematice si periculoase in BPD (impuslivitate si comportament automutilant. raspunsuri incorecte la reactiile emotionale ale copiilor sunt ipoteze propuse de Linehan la generarea tabloului clinic al BPD. Arntz propune o terapie integrativa cognitiva de tip Beck-acum-si-aici (Beckian here and now cogntive therapy) care sa ia in considerare istoricul subiectului in calitate de copil abuzat. intelegerii si tolerarii lor de catre subiect. Negare. de neacceptat. ca stil protectiv in cadrul dezvoltarii incercand astfel sa faca fata situatiilor periculoase cu care se confrunta. Sugerandu-se ca procesarea abuzului genereaza asumptiile cheie si caracteristicile cognitive ale subiectilor cu BPD. pedeapsa. astfel incat reactiile emotionale sunt deficitare sub raportul reglarii. comune si altor tulburari de pers.. Abuzul in copilarie are o prevalenta semnificativa dupa Arntz. Dupa Layden elementele non-verbale in schemele core ale pacientiilor cu BPD se coreleaza cu dezvoltari preverbale precoce. Pretzer (1990) a formulat 3 asumptii cheie centrale in BPD: “lumea este periculoasa si rau voitoare”. implicit. inacceptabil”. Abdordari terapeutice Inaintea inceperii terapiei. experientele enuntate fiind percepute ca semnale potentiale generatoare de durere si de activare a modului punitiv. Cu toate ca este recunoscut ca pacientii cu BPD atrag atentia prin crize si furie in timpul terapiei atrage atentia aparenta detasare persistenta a lor.prelungita a emotiilor disfunctionale. Adaugat hipervigilentei exista doua caracteristici cognitive presupuse centrale in BPD. Nu par sa stabileasca contacte cu alte persoane sau cu propriile opinii sau trairi. Layden si colab. De accea Layden propune tehnicile experientiale in spcial abordarea de tip imagerie (imagery work) in BPD. gandirea dihotomica si o slaba concepere a identitatii (i. Formularea lui Beck pune accentul pe rolul asumptiilor disfunctionale. dar aceasta aparenta ascunde suprimarea temelor esentiale. “sunt in mod inerent. terapeutul este util sa decida ce tip de abordare sa utilizeze.

Stabilirea de limite. sau ca exprimarea emotiilor negative este urmata de pedeapsa si abandon. Doua precautii in stabilirea limitelor personale se impun: 1. este un alt element al abordarii terapeutice. Intensitatea relatiei terapeutice ca obiectiv al terapiei este justificata de lipsa de incredere fundamentala in alte persoane mai ales in situatii de intimitate. A vorbi si in special a asculta intr-o maniera acceptanta pacientul in criza.. si de stilul de atasament patologic (Gunderson. Pentru a promova atasamentul corect sigur al pacientului ii oferim o legatura (de ex. fara ca implicarea terapeutului sa se faca in mod excesiv. A oferi o legatura extra-sesiuni terapeutice nu inseamna ca terapeutul va fi disponibil permanent. Re-parentingul presupune si frustrarea pacientului indusa prin stabilirea limitelor persoanle in relatia cu terapeutul. si pentru a-l invata ca aceasta accptare decelereaza emotiile negative (de obicei). ca in relatia reala dintre parinte si copil si poate avea valoare curativa mai ales cand pacientul devine capabil sa isi testeze credintele negative despre consecintele “stabilirii de limite care presupun dezaprobare totala a sa ca persoana”. abordare binevenita in terapie. Tulburarea de personalitate paranoida Conceptualizarea cazului Credinte si asumptii: . acesta abordare genereaza aproape in mod necesar sentimente dificile ale pacientului pe ntru ca vizeaza credintele core. Se recomanda ca in prima etapa terapeutul sa mentina o distanta chiar daca moderata fata de pacient deoarece. ne adresam doar unui comportament al pacientului fara judecati de atribuire caracteriala (greseala tipica parintilor). ar fi de dorit. intr-un cuvant abordeaza pacientul ca o persoana. Frecventa sesiunilor poate fi o data sau de doua ori pe sapt. Pe de alta parte atingerea schimbarii la nivelul schemelor core presupune un tratament care depaseste un an si are la baza stabilirea unei relatii terapeutice intense. dupa oprirea tratamentului. Conduita aceasta este destinata sa respinga credinta pacientului potrivit careia nimanui nu-i pasa de el. este foarte eficient pentru a-l invata sa accepte si sa tolereze emotiile negative. frecventa sesiunilor – 1-2/sapt. se formuleaza o motivatie persoanala in ceea ce priveste limita si nu o interpretare coerenta generala pe baza de reguli institutionale sau profesionale (calendarul terapeutului nu permite stabilirea unei legaturi in oricare moment al zilei ). daca atasamentul este intens. Terapeutul “rupe” detasearea pacientului. Acest fenomen de reparenting este un ingredient esential al terapiei. evolutia pacientului este problematica.control emotional partial si de insight vizand problematica subiectului. se implica activ in crize. un numar de telefon special) astfel incat pacientul sa poata avea acces la terapeut in situatii de stres emotional. 2. A doua optiune care va fi vizata in continuare in acest capitol este dezvoltarea unei relatii mai personalizate si de tip ingrijire cu pacientul. cand pacientul depaseste bariera personala a terapeutului. 1996). nici ca este omnipotent. Suportul in criza trebuie oferit intotdeauna in BPD . Se poate imagina un loc destinat situatiilor de criza in care acestea sa se decelereze in caz ca terapeutul nu este disponibil.

A folosi initial un chestionar pentru ganduri disfunctionale la subiectul paranoid presupune o autodezvaluire peste capabilitatile curente ale clientului. “Esti in regula doar daca nu iti lasi jos garda” . Ostilitatea si neincrederea comportamentala se constituie in noi stimuli pentru noi congnitii cotidiene confirmatoare ale tendintei anterior enuntate de a avea alerta sporita si eficienta redusa. Tulburarea de personalitate de tip schizoid si schizotipal Conceptualizarea cazului . nu se ingrijoreaza despre sarcini dupa performarea lor. si dobandirea de incredere prin actiuni si nu prin pretinderea de incredere de la inceputul sedintelor terapeutice. ii ies prost toate (nivel metacognitiv probabil). urmeaza o trecere in revista scurta a echivalentelor cognitive de competenta si incompetenta. dupa un model dihotomic: - incompetente: esueaza in ceea ce-si propune. “Te vor ataca daca au ocazia”. Cel mai eficient mod pentru terapeut este acceptarea neincrederii clientului. nu poti astepta rezultate competente: performeaza sarcini dificile eficient si are rezultate bune. plecand de la un studiu de caz. In ceea ce priveste raportul competenta/incomepetenta. bazat pe neincredere in ceilalti. identifica si corecteaza greseli. este relaxat in timpul rezolvarii sarcinilor. propunerea lui Beck este de strategie colaborativa. cautarea de dovezi care confirma respectivele. expectante de ostilitate. sensul de la cognitie la comportament interpersonal fiind parcurs si in sens invers o data cu achizitionarea de noi cognitii consecutive activitatilor cotidiene. Sa retinem ca optiunea persuadarii directe a clientului in ceea ce priveste atitudinea terapeutului poate fi perceputa ca o forma de inselatorie si de provocare de catre client. o data elicitata in timpul tratamentului. abordand deschis toate obstacolele si blocajele aparute. nu il intereseaza reusita/corectitudinea propriilor actiuni. “celalalt este cu musca pe caciula” (“a chip on his shoulder”). discomfort de proximitate. si obiectivul initial al terapiei sa fie de tip comportamental. Increderea poate fi castigata printr-un efort sistematic de claritate si consistenta. cognitii cotidiene. nu ii pasa de impresia pe care o lasa celorlalti. Elementul temporal este important in stabilirea increderii si obtinerii reformularilor de catre client in privinta unor teme sensibile sau emotii intruzive. corectare sistematica a interpretarilor gresite si a perceptiilor gresite pe masura ce ele apar in actul terapeutic. Cele 5 cognitii de mai sus genereaza o stare de vigilenta sporita sau autoeficacitate redusa. isi cunoaste limitele - In ceea ce priveste abordarea terapeutica.“Oamenii sunt rai si te insala”. Comportamentul interpersonal este de tip ostil. astfel selectarea unor probleme se recomanda a se face progresiv. ca si comportamentele interpersonale urmatoare: grija excesiva fata de ce se intampla. inselatorie sau atac.

“daca enervez oamenii. nestimulabili.”daca oamenii vad ca sunt anxios ma vor considera slab. de simtul umorului. Experientele timpurii ale unui subiect pot fi de tip “bat patratic introdus intr-o gaura rotunda”. avand preocupari marginale 3. vor constata ca sunt diferit si ma vor ridiculiza”. nu voi gasi subiect de discutie si comunicarea nu va avea nici un sens”. discomfort. zac. si slabit. “nept in ceea ce priveste acitivtati familiale. impreuna induc o stare fiziologica de vid (mind goes blank – golit de idei). Activarea asumptiilor se bazeaza pe gandurile automate negative. Languid – (inerti cu deficit de activare. lipsiti de spirit. ceea ce se constituie intr-o noua sursa de activare a gandurilor automate negative. un nimic/lipsit de valoare. Depersonalizat – in cadrul caruia subiectul este dezangajt in raport cu ceilalti si cu sinele ca si cum ar fi privat de propria corporalitate. inaccesibili. “oamenii ar trebui sa vorbeasca numai daca au ceva de spus” . neprezent. izolati. imperturbabili. non responsivi. “sunt insingurat . ganduri automate. letargici) in cadrul careia subiectii au o inertie marcata. am o personalitate urata. imi vor face rau”. Lipsit de afectivitate (affectless) – in cadrul caruia subiectii sunt lipsiti de pasiune. nu ma plac. pregatiti sa imi gaseasca punctele slabe”. Din punct de vedere comportamental. tulburari vegetative. Asumptiile conditionate: “daca incerc sa ma imprietenesc cu altii. afecte generatoare de activare a gandurilor negative automate. epuizat. familiale. ostili. “daca vorbesc cu altii. afectivitate comportament si ambianta. au propus mai multe subtipuri de tulburare de personalitate schizoida: 1. “daca incerc sa vorbesc cu altii. sunt un om nepotrivit. 4. ma vor respinge si ma vor tachina”. nu vor fi bineveniti si nu vor avea prieteni”. gandurile automate negative conduc la evitarea tuturor contactelor sau dialogurilor cu altii. nepasatori. peers. Kretschmer. “oamenii sunt cruzi. asumptii conditionale (conditionate). solitari. vor afla cat de plictisitor sunt. sau se percepe ca un obiect la distanta. asumptii activate.Comorbiditatile deAXA I ale tulb de pers shizioide pot fi sintetizate astfel: experiente timpurii. par intrinsec flegmatici. anormala”. completat de Millon si Davies. Credintele core aferente acestor experiente pot fi “sunt diferit” . Declansatorii acestor asumptii pot fi tendintele persoanelor din jur de a-i integra in anumite activitati profesionale. pregatiti sa-mi provoace rau. 1996. cu o viziune intunecata. si ma vor agresa” . isi . care genereaza afecte negative de tip anxietate. schimbatori fara un obiectiv clar. depersonalizare (prin neasumare de roluri).sunt o ciudatenie. fara domiciliu stabil (homeless). Gandurile automate negative. deconectati. nepotriviti. ‘lumea este ostila”. 1936.jumatate de om. “ in general daca oamenii nu au capacitate de integrare corecta. de stralucire. Distant (remote) – in cadrul careia indivizii sunt distanti. comportamentele generate si afectele generate. tachinat si agresat la scoala . reci. obositi fizic si mental. plictisitor. visator. credinte core. in ansamblu cu emotii 2. un nivel de activare deficitar. neafectuosi.

Derek propune “sunt normal”.”autodeschiderea si sinceritatea pot fi foarte stresante”. Generarea de activitati pentru a da un curs coerent unei zile 3. “imi pot pierde orice iluzie despre valoarea personala”. Performarea mai eficienta a sarcinilor 6. Alaturi de Padeski. “saptamana este mai interesanta”. eliminate (dintr-un eu activ. Dezavantajele de a nu participa “S-ar putea sa pierd o ocazie de autodezvoltare”. “este placut sa discuti cu o persoana placuta”. Derek propune metafora stereotipizarii (a injustitiei – prejudice . Merita trecute in revista cognitiile subiectului vizand avantajele si dezavantajele terapiei.Angajarea intr-o actiune de suport pentru o ruda 2. Avantajele angajarii intr-o terapie cognitiva “Sunt curios sa vad daca terapia poate avea efecte benefice” .”lucrurile nu se pot ameliora fara ajutor”. Diminuarea ingrijorarilor 5.”viata se deruleaza intr-o maniera proasta”. Avantajele de a nu participa la o terapie cognitiva “Nu sunt in regula neurologic. “terapia poate sa imi genereze neliniste” Dezavantajele de a participa la terapie “Pot deveni mai introspectiv. alternativa la credinte core disfunctionale.” daca pun presiune pe mine. ‘terapia prezinta un anume interes pentru mine”. “sinceritatea imi poate genera probleme”. O senzatie de bine in privinta propriei persoane Restructurarea credintelor core (centrale) Dupa mai multe sesiuni de terapie Derek propune abordarea credintelor core mai ales in cazul persistentei distresului. dezarticulate. de exemplu). disociate. dar ma descurc fara tratament”. ceea ce ma incurca”. Obiective terapeutice proxime (formulate la un caz dat de Derek) 1.percepe corpul si mintea drept clivate. lucrurile ar putea sa mearga si mai rau”. “terapia ma poate ajuta sa cred ca societatii ii pasa de mine”. Linistirea rudelor in privinta lipsei prietenilor si “achizitionarea” unei persoane pentru dialogarea pe tema dificultatilor subiectului 4.

recomandarea de considerare deliberata a tendintei sistematice de a-si masca emotiile in fata altora. Derek propune colecatarea de date ca tema de casa. Manifestarea clinica principala a schizotipalului este un discomfort acut insotit de reducerea disponibilitatii pentru relatii aporpriate insotite de distorziuni cognitive si perceptuale. Tulburarea de personalitate schizotipala Exista anumite similitudini intre tulb. schizotipala si schizoida. chiar o monitorizare a lor 2. dar t. de acuratetea carora depinde invalidarea predictiilor negative 6. Intrebarile propuse subiectului astfel incat sa se aduca in tema interesului informatiile aferente acestei credinte sunt: “ai facut astazi ceva concordant cu ideea ca esti un subiect normal si cu ideea ca altcineva observandu-te ar declara ca esti normal?”. parasirea casei in scopuri negociate cu clientul) 5. Pentru contrabalansarea prejudecatilor. a saluta prietenos un vecin. ceea ce poate genera o diminuare a anxietatii. propunerea de activitati astfel incat in viata cotidiana sa se genereze mai multa satisfactie (de exemplu. Tema se propune saptamanal. mentinerea progresului presupune formularea si asumarea de sarcini. “te-ai angajat in activitati care performate de altcineva ar parea normale?”. de pers. incurajarea de contacte interumane care sa confirme progresul. rezultatul fiind neasumarea de sarcini. Un cadru conceptual de continuare a terapiei si mentinere a progresiei ar presupune : 1. 3. a fierbe ceai pentru o mama. concordante cu credinta “sunt normal”. emotii elicitate putand deveni un obiectiv de atac al altora fata de client. Activitati curente marca de normalitate ar putea fi: dialog la un supermarket cu un cumparator. capacitatea de a continua terapia cognitiva. schizotipal tinde sa experientieze si simptome psihotice si sa performeze comportamente ciudate. in privinta credintelor de esec si predictie negativa in ceea ce priveste performarea de sarcini.metaphore) care genereaza biasarea procesarii informatiei intr-o suita de credinte despre sine negative in pofida datelor disponibile care pledeaza pentru contrariu. o formulare cu compasiune (“compassionate”) a achizitiilor terapeutice si a persistentei dificultatilor. Subiectii manifesta . abordarea cognitiilor generatoare de anxietate in situatii sociale si a mecanismelor de mentinere a lor 4. ambele presupun evitarea relatiilor interpersonale. Acest aspect poate presupune experimente comportamentale de decelerare emotionala in ceea ce priveste renuntarea la comportamente de siguranta (safety behavior – intariri negative). excentricitati comportamentale.

supraelaborata sau dimpotriva. lipsa prietenilor apropiati sau a confidentilor cu exceptia rudelor de gradul I 9. Factorii de dezvoltare implicati in etiologia schizotipalului includ: neglijarea subiectului in copilarie. credinte ciudate sau gandirea magica cu influente asupra comportamentului. Kadenhead si Perry au descris o gama larga de deficite cognitive si de atentie. manifestata prin comportamente de tip pasivitate dezamngajare. si anume (experiente halucinatorii si credinte neobisnuite) cat si cu cea negativa . experiente perceptuale neobisnuite. comportamente sau aparitii ciudate excentrice 8. unei tulburari afective cu manifestari psihotice. suspicios la extrem si credinta potrivit careia altii vorbesc despre ei sau au intentia sa ii agreseze.telepatie. 1. si tinde sa se asocieze cu frici paranoide mai degraba decat evaluari negative fata de sine B. metaforica. sau nu pot fi atribuite unei conditii medicale generale Exista putine cercetari vizand caracteristicile cognitive si comportamentale vizand schizotipalul. si se comporta intr-o maniera perceputa ciudata de catre altii. vezi mai sus) debutand la varsta de adult tanar. de exemplu supersitiosi. fara sa apartina la norme subculturale. circumstantiala. de exemplu: vaga.frecvent simptome psihotice subclinice. preocupari bizare ale copiilor si adolescentilor 3. fantezii. sau a unei tulburari majore de dezvoltare. Accentul cercetarilor s-a manifestat in privinta proceselor neuropsihologice si neurodevelopmentale. inclusiv iluzii corporale 4. afecte disproportionate. (etc. Manifestarile descrise mai sus (1-9) nu apar exclusiv atribuibile schizofreniei. si manifeste in contexte viariate. anxietate sociala in exces care nu diminueaza in conditii de familiaritate. stereotipizata (in mod ciudat) 5. unei alte tulburari psihotice. nepotrivite sau limitate (insuficient reprezentate) 7. Criteriile DSM pentru schizotipal: Un tipar intruziv de deficiente sociale si interpersonale. idei de suspiciune si paranoide 6. ca de exemplu. interpretari ale comportamentelor altora sau afirmatiilor altora drept referitoare la subiect ( excluzand delirurile de interpretare a opiniei altora drept referitoare la sine = reference) 2. al saselea simt. clarvazatori . cel putin 5 dupa cum urmeaza: A. exces de sensibilitate la critica. Stilurile de atasament anxios si evitant se asociaza atat cu schizotipia pozitiva. este anxios in situatii sociale. Schizotipalul nu are prieteni. gandire ciudata si limbaj ciudat.

si nu merita increderea”. Acesti triggeri activeaza asumptiile care la randul lor activeaza ganduri automate negative: “ar trebui sa fiu special” . gandirea magica. neinteresant si anormal”. si cercetatorii. Etapa logica consecutiva experientelor.caracterizata prin retragere. Distresul asociat experientelor halucinatorii este un alt proces psihologic care poate genera tulb. Aceste experiente genereaza credinte core “sunt diferit. ei ma vor respinde si imi vor face rau”. voi fi interesant pentru ele” . presupun o lipsa a interactiunilor sociale. propun abordarea acestor credinte in sensul intelegerii proceselor psihologice aflate la baza lor si anume: atribuiri externe in privinta evenimentelor negative aflate la originea credintelor paranoide. cu toate ca ambele tulb. Experientele psihotice ale sub. “daca las sa se vada ca sunt suparat. Persons Kinderman Morrison. Incidenta acestor experiente in populatia generala este mai mare decat s-a crezut la momentul formularii diagonosticului de paranoia (psihoza). ‘alte persoane sunt crude. si au un grad de credibilitate mai mic la schizotipali decat in shizofrenie. genereaza de obicei mai putina disfunctie comportamentala. credintelor core si asumptiilor aferente. “sunt foarte diferit. Aceste strategii compensatorii sunt activate. Daca subiectul prezinta tulburarile mai sus enuntate se impune identificarea tulb. deci pot sa fiu un om important”. Conceptualizarea unui caz de schizotipal Abuz la scoala. “am experiente neobisnuite. imbracaminte si limbaj ciudate. comportamente si aparitii ciudate si neobisnuite. ceilalti imi vor face rau”. schimbarea frecenta a scolii. decesul mamei in copilarie. in timp ce schizoidul este distant. “am puteri spirituale . detasat. de pers. si experiente perceptuale ciudate. si de aceea altii ma vor eticheta”. schizotipali sunt de obicei mai putin stresante. periculoase. “daca persoanele vad cat sunt de ciudat. ca precedand debutul simptomelor psihotice si persistand dupa remiterea simptomelor psihotice. de profesia de barman/chelner. de utilizarea de droguri. Alte cercetari descriu si disocierea ca asociata cu schizotipia. “lumea este neprietenoasa”. exces de atentie alocata halucinatiilor. schizotipalul are credinte ciudate. accent pe performanta. In ceea ce priveste distintia schizoid – schizotipal. iar normalizarea acestor experiente poate fi formulata ca obiectiv terapeutic. Tulburarea schizotipala trebuie distinsa de tulburarea deliranta de schizofrenie si de tulburari din sfera afectiva cu aspecte psihotice. de pers. Manifestarile principale ale schizotipalului au fost mai degraba cercetate in conditii psihotice. restrangerea exprimarii emotiilor negative. “daca pot sa vorbesc cu mama (decedata) nu voi fi singur”. lispit de valoare. apatie. Aceste credinte core genereaza asumptii aferente: “daca incerc sa ma imprietenesc cu altii. declansate de halucinatii referitoare la mama decedata. este de formularea de strategii compensatorii: evitarea sociala. anhedonie. nu se face remarcat. abordari de ansamblu capabile sa cauzeze distres. iar abordarile de normalizare izolata a experientelor interpretarilor si comportamentelor este mai putin peiorativa si stigmatizanta decat abordarea diagnostica de ansamblu a subiectului schizotipal sau psihotic.

Legat de problemele de mediu. depresie. inclusiv sa performam de exemplu in calitate . ideile ciudate de tip paranoid: obiectivul este reducerea convingerii potrivit careia ceilalti doresc sa ma atace. incurajarea stabilirii unei relatii sociale bazata pe increderea de a oferi informatii despre sine Schimbarea credintelor paranoide. Emotiile generate de corelatul cognitivo comportamental de mai sus sunt anxietate. “ceilalti au intentii absconse”. Avantajul subiectului purtator al acestei convingeri poate fi asimilat ca o motivatie de evitare a interactiunilor sociale neplacute. in timp ce experientierea credintei respective genereaza si impresia de importana a subiectului in raport cu cei care “comploteaza impotriva lui”. mascarea distresului. emotii. sunt citate tulburari de somn si suprastimulare. Este dezirabil sa aducem subiectul in situatia de a recunoaste ca distresul cauzat de convingeri este suficient de puternic si obiectivele atunse prin convingerile respective genereaza destule dezavantaje in ceea ce priveste lipsa interactiunilor si a relatiilor de prietenie incat sa il convingem sa le abordeze terapeutic.speciale”. de aceea se abordeaza terapeutic impreuna. reducerea anxietatii la lucru 9de ex. “s-ar putea sa fiu atacat”. ex. tulburarile de somn pot fi abordate de exemplu prin generarea unui comportament stabil de somn intre miezul noptii si ora 3 dimineata. limbaj vag si metaforic. “am o tulburare de personalitate sau o personalitate tulburata” 6. In raport cu secventa conceptuala si de tip cognitiv comportamental enuntata mai sus. in interactiuni in ambele sensuri apar raspunsuri comportamentale si cognitive. sau distresul asociat. Raspunsurile cognitive si comportamentale sunt atentia selectiva in ceea ce priveste periculozitatea si amenintarile interpersonale. de ex. Convingerile de agresare si vizare de catre altii in cadrul unui dialog sunt interconectate. imbracaminte si comportament excentric. ca si a starii de veghe intre 9 si 11 dimineata 5. a avantajelor si dezavantajelor lor. Se propune analiza dezvoltarii credintelor respective. Istoricul dezvoltarii convingerii presupune identificarea experienteli generatoare de credinta (agresat scolari . furie. acestea sunt in raport cu clientii intalniti la locul de munca si cu o rata sporita de infractionalitate. utilizarea de droguri: este dezirabil sa ajunga recreationala ocazionala si nu la anvergura de automedicatie “trebuie sa iau medicamente ca sa fac fata situatiilor” 4. reducerea credintelor de stigma la foarte putin. sau de copiii din vecini). probleme de functionalitate fiziologica. evitarea situatiilor sociale. In ceea ce priveste problemele de functionalitate la nivel fiziologic. si de ambianta. de la 70 la 30%) 2. de la 75 la 40% 3. 1. in ceea ce priveste prietenii. “pot sa intuiesc intentiile altora”. Interventii specifice Negocierea colaborativa a unei liste de probleme si obiective.

cu formularea unei predictii concrete in ceea ce priveste credinta specifica care va fi testata comportamental. si abuzul scolar in copilarie). . Ritmul veghe-somn se poate stabiliza relativ usor. de exemplu consumul de droguri aferent situatiilor anxiogene isi diminueaza utilitatea. Caracterul de periculos al situatiilor interpersonale este o alta problema vizabila terapeutic. multe probleme ale subiectului tind sa se rezolve relativ usor. Lipsa pericolelor sociale reale sunt argumente puternice impotriva ideatiei paranoide.de terapeut modifcarea ponderii de tip avantaj scolar la pondere de dezavantaj actual la locu lde munca. dupa McCreery si O’Reilly . prevalenta relativ ridicata a halucinatiilor si a experientelor paranoide la populatia generala. relatia intre utilizarea de droguri si experientele de tip schizotipal induse de acestea si utilitatea potentiala a unor experiente neobisnuite. Stigma si alte probleme Dupa reducerea anxietatii sociale si a credintelor paranoide. Capacitatea de a schimba un ritm circadian veghe-somn poate generea subiectului increderea in alte schimbari cognitive si comportamentale. in ceea ce priveste restrctuarea schemelor core. vizand continuumul trasaturilor de personalitate schizotipala. Lipsa de incredere si suspiciunea clientului genereaza potenial o frustrare a terapeutului care presupune supervizare sistematica. Aceasta maniera dfe gandire ca si experientele subiectului pot fi integrate de catre terapeut intr-un istoric personal cu tenta individuala mai degraba decat ca o tulburare de personalitate. probleme ce se cer negociate punctual cu clientul. Experimente comportamentale Chadwick a adus argumente potrivit carora credintele paranoide sunt mai dificil de schimbat prin restructurare cognitiva si metoda reatribuirilor verbale si mai usor de vizat terapeutic prin schimbari comportamentale. include testarea istorica a credintei si continuitatea relatiei de valorizare si interes client-terapeut. formularea unui calendat de frecventa a experientierii credintei potrivit careia “sunt ok”. Restructurarea credintelor core Schema propusa de Padeski. alternativa la credinta core de lipsa de valoare. si problemele de etica profesionala si de limtie ale profesiei se presupun abordate in cadrul sedintei terapeutice. ca si formularea problemelor care pot apare in timpul experimentului. Stigma diagnostica personalitate schizotipala se poate decelera prin descierea clasificarii Rossi si Daneluzzo 2002. Capaciteatea de sharing tinde sa sporeasca de asemenea in sensul disponibilitatii de comunicare de informatii cu caracter personal unui numar mai mare de persoane (schimbarea frecventa a scolii. Fiecare experiemnt comportamental trebuie planificat in detaliu in cadrul unor sesiuni terapeutice . nelipsind din aceste probleme credinta potentiala potrivit careia terapeutul il supune pe client acestor experimente comportaemtnale pentru a-l insela si a-l umili. deoarece ruminatia aferenta situatiilor sociale cotidiene interpersonale anxiogene diminueaza. Nu in ultimul rand. 1994. 2002.

exigent pretentios. argumentarea cu orice pret (argumentativeness). puse pe seama uitarii. Tulburarea de personalitate pasiv-agresiva (tulb de pers. Natura pasiva ampla a acestor comportamente rezistente evoca frustrare foarte pronuntata in ceea ce-i priveste pe ceilalti. rugozitate – . de viziune cognitiva sceptica. In aceste domenii subiectul experientiaza sentimentul de a fi neinteles. si consta in a fi furios. Caracteristicile specifice ale tulb. sau la strategii folosite de regula la pacientii obsesivi in ceea ce priveste fuziunea cuvant actiune Freeston. Marca pentru clinicieni a pasiv agresivului este: tendinta cronica de a nu satisface expectantele altora. Millon . intens ambivalent. dusa dincolo de furia referitoare la o situatie de viata. neplacere profunda.agresive sunt reprezentate de negarea de tip antagonic a solicitarilor externe in ceea ce priveste adecvarea sociala si profesionala a unui subiect. amanarii deliberate. elemente cheie pentru planuri terapeutice bazate pe informarea subiectului. chiar lipsa corectitudinii (fairness) in stabilirea de termene la momentul initial. 1996. de exemplu intarzie la o intalnire. Wells 1997. prin a aduce argumente cu orice pret. pasiv. de dezamagire in ceea ce priveste imaginea de sine. mirandu-se ca altii nu accepta acest compromis. Millon a accentuat starea esentiala de resentiment de stil contrar interpersonal. ca si abordarea de tip experiemtn comportamental a credintelor metacognitive de protenctie si siguranta. Obligatii nerealizate si expectante nerealizate sunt teme frecvente invocate de altii in ceea ce priveste subiectul pasiv agresiv. proteste si obstructie. intraspihic. Mijloacele prin care isi manifesta furia pot fi active sau pasive. Subiectul pasiv agresiv tinde sa stabileasca contacte dar din cauza ambivalentei respinge si se instraineaza de compania cautata. care se preteaza mai degraba la interpretari si interventii dupa modelul Morrison Renton 2001 in halucinatii. lipsit de consistenta. si un afect iritabil. Rezistenta pasiva si stilul opozitional includ procrastinarea (intarziere a implicarii) persistena deliberata. Davis. subiectul cu tulburare pasiv agresiva poate cere de la altii ajutor si ghidare.tendinta la dezorganizare divergenta. Termenele stabilite sunt aproape imposibil de respectat. 1969. In conditii de agravare a statusului. In privinta clinica. 1996. dar isi ofera serviciile in mod prelungit exact pe perioada intarziata. Constructul lui Millon in ceea ce priveste personalitate negativista a adaugat domeniul fenomenologic. a cerintelor irationale. mecanisme de mobilitate intelectuala deficitare. Actualele criterii de diagnostic pentru pasiv-agresiv au fost generate dintr-un conglomerat de comportamente opozitionale orientate inspre autoritate. fluctuanta a interesului. noncomplianta terapeutica. explicit sau pasiv. Procesul terapeutic poate suferi din cauza obstructionismului.Unele cazuri de schizotipal au experiente perceptuale neobisnuite cu pondere mare in viata cotidiana. ajutor sabotat imediat ce sugestiile de suport sunt formulate. autoritati cu expectante nerealiste. pretinzand beneficii care nu i se cuvin. Pasiv agresivul manifesta ostilitate. Descalificarea sociala este o marca a subiectului pasiv agresiv. clasificarea de mai sus permite o mai buna identificare simptomatica si evaluare globala. a lipsei de incredere. relatii tensionate la nivel personal social si vocational. rezistenta in fata autoritatii. negativista) “they see the dark lining in the silver cloud” Millon. dialog verbal prelungit in scopul obtinerii de avantaje. biologic la diagnostic.

1958. lipsit de noroc. Nivelul fenomenologic Are sceptiscism cognitiv (nivel functional). in confruntarile cu dificultatile vietii. Scepticismul intruziv are o tenta narcisista. Pe de-o parte subiectul doreste ca cineva sa aiba grija de el. comportament opozitional si lipsit de interes. ineficienta. asa cum sugereaza insasi titulatura pasivagresiva. valori. indoiala. Schneider. lipsa de incredere. memorii incompatibile intre ele. Lipsa persistenta a satisfactiei este la baza generarii simptomelor unui depresiv rau temperat. neapreciat si injosit de altii. refuz de supunere la reguli si iritabilitate. in asa fel incat relaizarile altora sa epxrime dorinta sa de a degrada. si dezvolta actiuni concurente sau in scevente obstructive si intolerante. Contrarietate interpersonala (nivel functional). lamentari. Prins in capcana undeva intre aceasta dependenta intensa si nevoia imperioasa de autonomie. detalii: refuza sa realizeze expectantele altora. gaseste greatificare in demoralizarea si subminarea placerilor si aspiratiilor altora. exprima invidie fata de altii cu mai mult noroc decat el. Este mizantrop in ceea ce priveste perspectiva vietii. Imaginea de sine rau acceptata (nivel structural). plecand de la premisa ca solicitarea externa este prezisa ca un afront personal si presupune un comportament ofensiv. manifestat prin cinism. imagineaza posibilitati viitoare cu pesimism furie si chiar vibratie negativa. si respinge sensul sugerat de o autoritate sau de persoana de care depind. cu prevalenta a emotionalitatii. Instabilitate vizand realizari. manifesta atitudini negative sau incompatibile. Nivelul intrapsihic . obiecte (nivel structural) Reprezentari interne ale trecutului in sensul relatiilor contradictorii. detalii: isi asuma roluri conflictuale si schimbatoare in ceea ce priveste relatiile interpersonale. iar evolutiile spre nereusita se conecteaza si directioneaza. adeseori in contrast cu realitatea. exprima vocal comentarii caustice fata de cei care experientiaza declarativ cu mmai mult noroc ca el.rigiditate a interpretarilor. sentimente contradictorii. validand o ostilitate independenta. a paradoxului. pasiv agresivul experientiaza o angoasa extrema de a nu fi vreodata satisfacut sau destul. se considera neinteles. exces de depdendenta. intampina negativ manifestarile de acceptare si asertivitate ale altora. si sa-i creeze conditii de viata pline de gratificatii. deziluzionat” referitor la viata personala. Negativismul pasivagresivului genereaza esecul sinelui care devine o autorealizare. pe de-alta parte nu doreste sa-si piarda autonomia sau libertatea. a ambivalentei. Abordeaza evenimente pozitive cu rea credinta. manifesta amanare deliberata frecvent. Domeniile clinice ale prototipului negativist pasiv-agresiv (dupa Millon) Nivelul comportamental (nivel functional) Se exprima bazat pe resentimente. inclinatii conflictuale. incapatanare. In ceea ce priveste propria persoana in mod caracteristic este “amarat.

concordante cu negativsimul. Conceptualizarea pasiv agresivului Profilul cognitiv al pacientului pasiv agresiv contine credinte core. 1981). prin manifestarea perplexitatii. asupra lor insisi si a altora. DSM-IV a introdus tulb negativista in apendicele clasificarii. ceea ce genereaza imposibilitatea unei coeziuni psihice complete deoarece realizarea unei pulsiuni sau a unei nevoi in mod inevitabil anuleaza sau aduce efecte adverse in raport cu alte inclinati. . temperamental. intrapsihic si biologic). Gandurile automate reflecta scepticismul nedecelerat ca si pesimismul subiectilor. ambivalenta. “a te conforma inseamna a pierde controlul”. sugerand utilitatea unor cercetari si validari viitoare. Dorinta de a fi apreciati de persoanele posedand putere. fenomenologic. in mod nerealist si nerational aduce acuze autoritatii. interpetand mai degraba simptomatologia ca o reactie de tip defensiv a unor subiecti aflati intro pozitie sociala inferioara. Credintele core ale negativistului “nimeni nu trebuie sa ma controleze”. pulsiuni. ceea ce devine intolerant pentru pacient. Millon este cel care a reusit sa depaseasca eticheta de rezistenta la autoritate a subiectilor suferind de tulb. Nivelul biologic Dispozitie iritabila (nivel structural). fie utilizand manevre inconstiente de schimbare a tintei trairilor sale de la structura generatoare spre evenimente si persoane cu semnificatie mai mica. exprimand frecvent plictiseala si frustrarea generate de ceilalti. de subordonare. sau printr-un comportament de uitare sau indolent. in contradictie directa cu convingerea potrivit careia mentinerea autonomiei presupune ignorarea regulilor si expectantelor altora (Malinow. Multi cercetatori au contestat apartenenta fenomenologiei descrise mai sus la o tulb de pers. usor de lezat. Adesea . rezistenta si lipsa de vointa de a satisface expectantele altora dublata de obiectivul suprem de a-si conserva autonomia. situatiile si persoanele. Organizare divergenta (nivel structural). ca si toate provocarile generate de elementele enumerate mai sus (ceilalti. Divizarea clara in tipare structurale de tip manevre de coping si defensive este adesea orientata spre obiective incompatibile. dorinte. genereaza nevoia de dependenta si confirmare din partea lor. Pasivitatea sau complianta superficiala este metoda de a mentine distanta in raport cu solicitarile. pierderea libertatii si a autonomiei. Cele doua elemente influenteaza semnificativ viziunea globala asupra lumii. DSM-IV TR introduce obligativitatea ca manifestarile tulb. asumptii conditionale si strategii compensatorii. este frecvent sensibil. ei insisi si lumea). complianta presupune lipsa controlului. ceea ce duce frecvent la retrageri bazate pe dispozitie negativa. negativista introducand cele 4 nivele enumerate mai sus (comportamental. negativiste sa nu apara exclusiv in cadrul unui episod depresiv major si sa nu fie mai bine explicate printr-o tulburare distimica. fie in mod precipitat. lasand nerezolvate conflictele majore. de exemplu prin neangajare in actiune.Mecanismul defensiv de dislocare (deplasare) (nivel functional) manifesta descarcari de furie si alte emotii zgomotoase.

“altii vor profita de mine daca vor avea ocazia” Credinte conditionale: “daca manifest rezistenta la solicitari. Este dezirabil ca terapeutul sa-i lase sistematic impresia clientului ca detine cel putin partial controlul in cadrul relatiei terapeutice. “altii nu trebuie sa se indoiasca de mine” .negativistii se considera ca subiecti ai unei lungi suferinte si ai lipsei de cunoastere vizand contributia lor unica. va dezvolta rezistenta pasiva de exemplu uitarea de a face temele de casa. “voi fi superficial de acord cu altii pentru a evita conflictele”. “oamenii nu ma inteleg” . “regulile au efect limitativ” . “a-mi exprima furia imi poate provoca dificultati”. “prin a nu ma afirma direct generez opinii in favoarea mea din partea celorlalti” Credinte compensatorii: “trebuie sa evit regulile ca sa raman liber”. Exista o . Cognitiile care blocheaza si impiedica performarea sarcinilor trebuiesc deasemenea identificate. “ am metode unice de a face anumite lucruri. Gandurile automate se impune a fi identificate cu acuratete in cadrul unei sesiuni. “daca urmez reguli imi pierd libertatea”. Insasi capacitatea clientului de a-si articula un obiectiv clar si specific de terapie este redusa. Stone semnleaza in 1983 ca multi pacienti pasiv agresivi abandoneaza tratamentul inainte de aparitia schimbarilor pozitive. care se desfasoara ca urmare a dorintei clientului. sa nu devine prevalente in actul terapeutic.” trebuie sa ma afirm in mod indirect astfel incat sa nu fiu respins”. cel mai proxim fiind elicitarea capacitatii colaborative in cadrul sesiunilor. raman independent”. imi pierd dreptul la opinie”. “daca fac ceea ce cred ca este corect. “daca depind de cineva. cat si cele aparute intre sesiuni. “nu pot sa depind de nimeni”. ii voi convinge pe ceilalti ca este corect”. “nu trebuie sa urmez calea altora”. Verificarile si feed-back-urile frecvente sunt cruciale astfel incat tendinta de ghidare si inregimentare (firesti in economia mentala a clientului). In mod sistematic subiectul va considera sistematic ca terapeutul incearca sa-i dicteze in ce directie se recomanda schimbarea de aceea pacientului ii este dificil sa se implice in mod activ in procesul terapeutic. “nu primesc ceea ce mi se cuvine deoarece altii nu ma pot aprecia” . neprezentarea la sedinte sau anularea lor. In masura in care rezistenta in fata autoritatii este credinta core a negativistului intregul proces teraputic este o provocare. mai ales cele de raspuns la schimbari afective. “a te conforma inseamna a nu avea controlul” . O lista a credintelor negativistilor: Credinte core: “nimeni nu trebuie sa-mi spuna ce sa fac”. “daca altii stiu lucruri despre mine devin vulnerabil” . Daca subiectul asuma ca teraptutul doreste sa controleze desfasurarea unei sesiuni sau este imperativ in a solicita complianta. Raspunsurile evazive si incomplete stau la baza unui proces de evaluare dificil care dureaza adesea mult. Este dezirabil ca terapeutul sa aiba capacitatea sa puna in discutie credintele distorsionate ale pacientului in ceea ce priveste controlul celorlalti. intelese de foarte putini” Abordarea terapeutica dupa Beck vizeaza gandurile automate si schemele asociate comportamentelor disfunctionale si exprimarii nepotrivite a furiei.

Rezistenta se poate manifesta sub forma respongerii sugestiilor. Lista ar putea sa includa: ameliorarea relatiilor de serviciu cu superiorii. Dialogul socratic in favoarea beneficiilor . Tentativa de stabilire a unei colaborari din partea terapeutului validata prin invitatia de a formula opinii ale cleintului referitor la temele discutate si directia potentiala a terapiei se pot solda cu afirmatii de tipul “nu-i treaba ta sa-mi spui ce am de facut?”. a vocii ridicate.dorinta de schimbare dublata de respingerea autoritatii). O asemenea lista poate spori asertivitatea pacientului si diminua pasivitatea sa. dublate de indispozitie. O forma de ambivalenta propusa de Millon este a fi dependent si submisiv fata de altii si gratificarea nevoilor personale de autonomie si libertate. Dupa Yalom. interactiunile intre terapeut si client se pot sintetiza prin sintagma “un subiect care se deplange (are nevoie de ajutor) respingand ajutorul”. ameliorarea abilitatilor sociale. Sugestiile de raspuns ale terapeutului pot genera o reactie de furie dezangajanta din partea clientului. De exemplu. Mai mult clientii pot deveni caustici. managementul furiei si exprimarea adecvata a sa. In efortul de a stabili o ocolaborare se recomanda identificarea ambivalentei si a credintelor distorsionate in ceea ce priveste a fi controlat de cineva. sau prematura in masura in care a confrunta pacientul cu aceste credinte activeaza schema core legata de figura de autoritate si rezistenta automata manifestata prin dorinta de mentinere a controlului si a autonomiei. explorarea contributiilor subiectului in generarea unei situatii (potential conflictuala). Managementul confruntarii cognitive Terapeutul este comandat sa evite contestarea credintelor si comportamentelor disfunctionle intr-o maniera agresiva. Dependenta fata de terapeut poate sa transpara sub forma nevoii de raspuns din partea terapeutului la intrebarile pacientului iar redirectionarea in scopul incurajarii autodezvaluirii si examinarii explicite a propriilor nevoi si a obiectivelor adaptative. ca si impresia de control excesiv din partea terapeutului in cadrul relatiei terapeutice. Se propune sugerarea in baza unui dialog bazat pe frazele rostite de subiect a existentei unei ambivalente ca etapa intermediara spre confruntare (ambivalenta . chiar la propunerea de precizare a programarii sesiunilor viitoare. clientul poate fi incurajat sa selecteze teme dintro lista formala oferita de terapeut. tendinta de contrazicere sistematica si agresivitate verbala. refuzate si descalificate in general. opozitionalism-opozitie fata de autoritate. Capacitatea terapeutului de a redirectiona acest tip de comunicare amorfa si blocata in detalii poate fi abordata prin crearea unui teren intermediar intre dependenta (invatarea de noi stiluri interactionale chiar in dialog cu terapeutul) si rezistenta opozitionala la dialog. procesul de selectare fiind urmat de o planificare colaborativa scrisa. Frecvent toate sugestiile vizand sporirea calitatii vietii sunt disputate. “cum as putea eu sa stiu? tu esti profesionistul!”. si ostili. examinarea originilor simptomatologiei depresive.inclinatie a clientilor de a cere raspunsuri explicite ale terapeutului referitor la intrebari si situatii ambigui. Diferite maniere de comunicare se propun pentru dialogarea vizand dependenta vs. optiunilor sau recomandarilor terapeutului prin metode agresive de comunicare care iau forma propozitiilor excesiv de lungi si detaliate. identificarea obiectivelor post-terapeutice pe termen lung. poate genera neliniste si contrarietate din partea pacientului.

augmentarea rusinii. chiar exprimarea inbilitatii terapeutului de a ajuta clientul. Rememorarea utilitatii conceptualizarii in prezenta manifestarilor de negativism personalizat fata de terapeut. a umilintei. ambivalenta subiacenta a clientului poate provoca o reactie ostila de distantare. chiar accentuarea furiei fata de terapeut. mergand pana la accentuarea simptomelor intentional si elicitarea de comportamente opozitionale. coerent si empatic in privinta pacientului negativist. ceea ce duce la respingere sau regresie in procesul terapeutic (comportament opozitional).schimbarii. Nu in ultimul rand terapeutul insusi este util sa adere la limitele actului terapeutic. verificand punctual capacitatea de intelegere si consimtamantul clientului in ceea ce priveste structura si limitele actului terapeutic. sa negocieze in cadrul unui proces colaborativ lista de intalniri si prioritati terapeutice. Pe masura ce pacientul devine mai comfortabil (dependent) referitor la sugestiile terapeutului. afirma caracterul tipic al nevoii clientului de a dovedi incompetenta terapeutului. ca si raportul sau analiza cost beneficii permite formularea acestui domeniu intermediar. Evitarea competiei pentru putere (terapeut/client) Caracterul explicit al rezistentei include tacerea. sporirea respingerilor ajutorului terapeutului. Este foarte usor sa esuam intr-o lupta formal aproape imposibila vizand un client care are dubleta “te rog ajuta-ma/du-te naibii”. Nevoia identificarii precise si congruente a gandurilor disfunctionale in ceea ce priveste aceste schimbari si nuantarea si contestarea acestor distorsiuni vor permite “mizeriei“ subiective a clientului. cu forma majora de a sugera alte terapii sau consultarea altui terapeut (rezumat din APsYA 1989). Terapeutul poate sugera subiectului sa aiba o maniera de experimare mai directa in ceea ce priveste protestele pe care le gandeste si sa le abordeze terapeutic. a resentimentului si a invinuirii ca o consecinta a confruntarii cu cogntitiile problematice. plata durata terapiei (Reid 1988). cresterea rezistentei pasive la interventia terapeutica si schimbare. Interactiunile caustice se pot dovedi obositoare si pot parea la un moment dat chiar ofensive. Stone in 1993. permite conceptualizarea de catre terapeut drept comportamente maladaptative invatate si diminuarea reactiilor emotionale ale terapeutului. esecul rationalizarii recomandarilor de tratament. Congruenta si empatie Terapeutul se recomanda sa raman congruent. Interventii specifice . Pentru a nu cere returnarea costurilor serviciilor de catre pacient se recomanda reguli scrise de terapie in ceea ce priveste programarea sedintelor. a angoasei si a tristetii. Ambivalenta sistematica a pacientului poate genera starturi si opriri dese in cadrul terapiei. a gradului amplu de discomfort experientiat. Formulare de tipul “nimeni nu imi va spune cum sa ajung la terapie si ce sa fac” este o formulare care permite abordarea ampla din partea terapeutului a sensurilor incluse in aceasta formulare in scop de beneficiu terapeutic.

asupra gandurlor automate. De asemenea. Avand actualizata informatia potrivit careia negativistul are probleme de exprimare asertiva. Spre exemplu. Alocarea timpului pentru feedback-uri de redirectionare in ceea ce priveste nemultumirile in cadrul procesului terapeutic spre forme structurate si pozitive este un obiectiv al tratamentului. Automonitorizarea si monitorizarea altora In mod tipic pacientii negativisti manifesta un stil antagonist. Prezentarea propus formala/sabotarea implicita a unei teme de frustrare la locul de munca este o metoda de exprimare asertiva ceea ce sporeste abilitatile prosociale ale clientului. monitorizare apotrivita a exprimarii furiei de catre subiect de poate dovedi utila .Antrenarea asertivitatii poate ajuta pacientul in directia exprimarii explicite a furiei si poate spori gradul de functionalitate subiectiva. a limbajului corporal . jignitoare sau stilul ofensiv. Respectarea dreturilor persoanle ale altora este o parte componenta a asertivitatii si se recomanda a fi abordata explicit in sesiunile terapeutice. pacientii isi obosesc auditoriul si indeparteaza pe cei pe care doresc sa si-i apropie sau de la care cer confirmari. invitarea clientului de a exprima potentialele perceptii ale altora vizand vocea ridicata. sau sunt controlati de altii. contactul vizual (intens/evitant) cuvinte usturatoare in cadrul interactiunii se dovedeste utila. este o forma de contestare terapeutica. si a altor stari emotionale reprezinta o punte de legatura valoroasa in identificarea gandurilor automate si a credintelor core subiacente acestor ganduri. dezamagirii. monitorizarea posturii. Nepreveniti asupra acestei ofensive cronice de resentimente si plangeri. gestica ampla. care uneori ia forma unei transformari intr-o persoana asemanatoare cu un batran atoate-stiutor conspirator. a inflexiunilor vocale. A preveni subiectii prin metoda automonitorizarii asupra acestor schimbari afective induse la ceilalti. Antrenarea clientului in sensul identificarii lipsei de interes a altora sau a unui comportament ofensiv a altora (pierderea contactului vizual sau schimbarea posturilor corporale. de evitare a clientului. relationate cu convignerea ca altii profita de ei sau sunt neintelesi. limita in timp a unei sesiuni/receptivitatea pacientului vizand agenda propusa de terapeut pot fi echilibrate cu ocazia cognitiilor enuntate de catre client (aceasta maniera de dialog opune prezentarea formala sabotarii camuflate). se poate dovedi utila. Reactiile fiziologice de insotire a furiei. nesatisfacut. fapt marcat de invitarea la o evaluare cinica a lumii alaturi de terapeut. Aceste drepturi includ: dreptul celorlalti de a se simti jigniti de comportamentul clientului. stabilire . acerb. Training vizand abilitatile sociale si comunicarea Abilitatile sociale si de comunicare reduse sunt o tinta terapeutica esentiala la subiectul negativist. Astfel. In cadrul temelor de casa se recomanda documentarea si colectarea de ganduri automate aferente experientierii de emotii intense. dimpotriva sunt o poarta catre identificarea simptomelor anxiogene si depresiogene. Complianta fata de aceste teme de casa se poate spori calificand gandurile disfunctionale notate ca o tema in care nimeni nu are nimic de pierdut. Interactiunea pacientului cu cecilalti este marfcata de negativism. sau semne verbale) se poate dovedi utila. si a se proteja de efectele negative ale clientului asupra lor.

stil inclinat spre control. cercetarea logica a potentialului ofensiv al propozitiilor formulate. pauze de exprimare pentru asteptarea raspunsului. negativistul tinde sa intre in agende personale ale altora. Mai mult. de regula biasarile si organizarea slaba a dialogului prevaland. Limitele interpersoanle reinterpretate prin identificarea semnelor care marcheaza aceste limite elicitate de interlocutor alaturi de o exprimare bazata pe resentiment. De la lansarea de intrebari initial normale. mentinerea potrivita a contactului ocular. Managamenetul furiei O problema esentiala emotionala a negativistului este reprezentata de reactiile disadaptative de furie. Comunicarea potrivita non-ofensiva a dezacordului este un obiectiv terapeutic. pe teme firesti pentru negativisti dar intruzive pentru conlocutori. o invitatie pentru o cina vizand dialoguri presupus utile de client refuzata. este interpretata disproportionat de client. care alterneaza intre “garrulousness” – banalitati si “simmering silence” tacere furioasa. si dificultatile in ceea ce priveste relationarea sociala isi pot avea originea intr-o percepere defectuasa a limitelor sociale si a semnelor interactiunilor interpersonale (cues). reprezinta obiective terapeutice in cadrul unei liste alcatuita intr-o maniera colaborativa. formularea opiniilor fara ridicarea vocii. negativistii sunt lipsiti de abilitati adecvate de ascultare. Terapeutul poate constata cu surpriza beneficiul terapeutic al acceptarii de catre client a lipsei abilitatii de a-i asculta pe ceilalti. si isi declara competente potential utile in dialog. si in mod deosebit resentiment (resentment). In cadrul sedintelor se pot testa alternative ale raspunsurilor posibile ale clientului si odata cu sporirea increderii acestuia se pot imagina jocuri de rol in sesiuni terapeutice. Temele de casa pot propune angajarea in conversatii cu colegii. daca clientul noteaza in scris raspunsul altora si mediteaza la sensurile pierdute cu ocazia dialogului. Credintele core vizand controlul sunt un alt obiectiv terapeutic dificil de atins din cauza cerintei terapeutice de focusare a clientului spre propria performanta si propriile comportamente. reciprocitate si responsivitate la feedback-uri si influenta altora. Se pot imagina obiective terapeutice ghidate si de ariile de interes ale clientului. Teme asociate de tipul “ar trebui sa fie pedepsiti”. exprimarea prin raspunsuri mai putin lungi si accentuand detaliile sunt obiective punctuale ale interventiei de antrenare a comunicarii. Pe de alta parte. clientii pot intra in dispute cu vecinii. In terapie se adauga judecatile evaluative biasate vizandu-i pe ceilalti cu scopul generarii unor expectante realiste ale clientului. dialoguri caustice. Acest proces va interfera intr-o maniera potential socanta cu calitatea narcisista a credintelor core care se . sunt alte obiective terapeutice. Accentul pus pe propozitii formulate la persoana I.defectuoasa a limitelor (poor boundaries). “nimeni nu intelege cu adevarat”. ostilitate. mai mult decat pe tratamentele nemeritate percepute de acesta. Din aceste motive. Abordarea terapeutica a acestor tulburari emotionale presupune formularea explicita a ideii de “razbunare de drept” (righteous revenge) “razbunare in numele dreptatii pe care o am”. Incapacitatea de stabilire a conexiunilor. si planificarea mijloacelor de a relua un traseu mental spre persoanele critice etichetate drept beneficiind de recompense nemeritate si validare nemeritata. 1990). se recomanda a fi identificate si puse in discutie (Ottavi.

Un comportament insuficient de cald poate fi interpretat de narcisist ca o explozie de aroganta. ca si examinarea relatiilor stabilite intre credintele core si raspunsurile emotionale elicitate. narcisistii devin defensivi si rautaciosi. o remarca lipsita de sensibilitate sau o actiune care face abstractie de subiect. pot emite judecati de invidie sau discreditare a unor subiecti pe care ii considera competitori care tind sa se impuna in fata lor.relationeaza cu superioritatea si dreptul autoarogat de subiect in cadrul unor scheme cognitive care au ca punct de plecare aceste credinte core. de pers. Impresia celorlalti in . pers. generatoare de raspunsuri comportamentale ale pacientilor negativisti. reactii defensive si depresie. Esuarea in a fi superior sau privit ca special activeaza la narcisist credintele implicite de inferioritate. Identificarea avantajelor si dezavantajelor reactiilor impulsive printr-o analiza cost-beneficii. de regula nu are loc o interpretare cognitiva a realitatii. reactia de furie fiind decretata de client in mod uzual drept “raspuns visceral”. Tulburarea de personalitate narcisista Generalitati Tulburarea de personalitate narcisista este un tipar de extensie disfunctionala a imaginii de sine si a celorlalti. Cu toate ca este normal si generator de sanatate sa avem o atitudine pozitiva fata de propria persoana. Narcisistul nu este atent la ceea ce le trebuie altora. Ei pot trai resentimente in fata succesului altora. se poate dovedi benefica in actul terapeutic. lipsa de importanta. In cazul subiectilor negativisti. Centrarea pe sine si neantentia fata de sentimentele altora pot genera transformarea unui schimb interuman uzual printre prieteni intr-o manifestare de autopreocupare iritabila din partea celorlalti. subiectul narcisist manifesta o viziune hipertrofiata asupra sinelui. nici in ceea ce priveste cele mai simple lucruri. Narcisistul manifesta o maiestrie deosebita in schimbarea dialogurilor de tip confruntational in atriburiri rusinoase si nepermise ale altora in privinta lor. tulb. de exemplu). Pusi in fata unor limite (impuse de statut. ceea ce activeaza strategii compensatorii de autoprotejare si autoaparare. ca fiind special si superior. In tratamentul subiectului negativist se dovedesc utile si strategiile de tratament ale tulb. Subiectul narcisist tinde sa fie mandru de pozitia sa sociala si totusi esueaza. de anvergura recunoasterii contributiei altora la atingerea unui obiectiv sau referitor la emotii complexe si pline de continut. stau la baza raspunsurilor emotionale de furie. narcisiste (vezi cap. sau criticati. este lacunar in aderenta la norme si expectantele reciprocitatii sociale. narcisista). lipsa de putere. declarat de subiect ca rationament bazat pe emotii. narcisistul manifesta o preocupare de sine grandioasa. la sentimentele altora. Mult mai mult decat o incredere in sine puternica. Credintele core potrivit carora ceilalti incearca sa controleze subiectul sau sa diminueze valoarea subiectului. Daca ceilalti esueaza in a valida statusul special al persoanei narcisiste aceasta va considera contnuturle celui care nu valideaza drept un taratament intolerabil ceea ce induce furie. El este foarte competitiv si activ in a obtine un status in masura in care semnele exterioare ale unui status se folosesc ca masurare a valorii personale. In pofida opiniei de folk psychology potrivit careia “lasa-te ghidat de instincte” (“go with your gut”) in cazul negativistilor “instinctele” genereaza erori si distorsiuni ale realitatii.

Subiectul narcisist se mai poate adresa terapeutului si din cauza solicitarii ferme din partea celorlalti semnificativi sau din cauza dificultatilor aparute in urma comportamentelor agresiv si de solicitari imperioase sau abuz de putere ale clientului. in faza de dezvoltare 15-24 de luni numita apropriere intre doua persoane (“raprochement”). de neincredere. de regula din cauza faptului ca nu doresc sa fie asociati cu persoane care par rele. dificil de influentati si iritanti din cauza comportamentului arogant. sau limite externe care ameninta imaginea de sine. Mediul extern solicitant este situatia tipica perceputa drept o amenintare pentru stima de sine a narcisistului. un tanar indragostit de propria imagine reflectata in apa.fata narcisistului este de a fi imperios in a cere avantaje. din cauza alternarii intre miscari de explorare a mediului si intoarcerea la siguranta oferita de persoana care ingrijeste subiectul. isi propune sa fascineze terapeutul prin aparenta unei persoane de complexitate unica. In literatura psihologica termenul narcisism apare in 1898 citat de Havelock Ellis. Expectantele de grandiozitate nerealizate se pot acumula in timp declansand o lipsa de speranta prin pierderea unor oportunitati si nerealizarea unui status. Evenimentele precipitante pot fi tulburari relationale. Subiectul narcisist reuseste uneori sa aiba o “colectie” de admiratori asezati intr-o ierarhie clara a obligatiilor. In istoria subiectiva a narcisistului intalnim frecvent respingerea unor persoane. de condamnat. Freud a incorporat termenul narcisism in eseurile sale teoretice asupra dezvoltarii psihosexuale si la maturitate profesionala a conceptualizat narcisismul ca o faza de normalitate a dezvoltarii consecutiva fazei autoerotice maturizata in iubirea obiectuala. ceea ce precipita adresarea la terapeut. pierdere. Ceilalti semnificativi vad dincolo de imaginea externa bine intretinuta de narcisist si pot interpreta decalajul semnificativ intre impresia publica pe care doreste sa o genereze narcisistul si continutul autentic al personalitatii acestuia. la locul de munca. Succesele de mica intensitate si esecul in a mentine un status special sunt percepute cu amaraciune in opozitie cu impresia de grandiozitate personala. acesti apropiati nedezvoltand cu narcisistul intimitate sau relatii pe termen lung. insensibil emotional. Narcisistul nu isi formuleaza problema in termeni obsinuiti. Conflictele majore in dezvoltarea iubirii obiectuale au fost interpretate de Freud ca o cauza a fixatiei in stadiul narcisist. Conflictele narcisistului reflecta discrepantele sistematice intre atitudine de tip grandios si merit /titulatura si limitele realiste ale existentei sale individuale. Kermberg si Kohut. descriind practici masturbatorii sau autoerotice ale barbatilor tineri. mai ales daca situatia sociala presupune oferirea unui suport emotional. Teoreticienii de relationare obiectuala elaboreaza narcisismul ca un deficit caracterial care isi are originea intr-o functie parentala neadecvata a dezvoltarii timpurii. faptul avand ca obiectiv restabilirea unei puteri si a unui status personal cel putin la nivel subiectiv. Perspective istorice Termenul narcisist isi are ogininea in mitul grecesc despre Narcis. In mod extrem iubirea fata de propria imagine a generat transformarea sa in floarea narcisa. sau pentru ca nu reusesc sa avanseze in statulul lor social. Pacientii narcisisti pot fi deprimati tinzand din aceasta cauza sa-si centreze acuzele pe circumstante si persoane care i-au dezamagit si i-au tratat incorect. uneori in mod abrupt. copilul primind suport inadecvat in . Johsnon.

Potrivit lui Millon daca parintii exagereaza la modul inflationist gandirea copilului vizand valoarea de sine si meritele sale .eforturile alternative. avand ca scop sustinerea stimei fragile care este bazata pe selful fals. a produs dovezi care contrazic parerea consacrata potrivit careia narcisismul este legat de stima de sine redusa cu functionalitate implicita. depune eforturi excesive pentru a atinge un nivel acceptabil. lipsa de disponibilitate. suferinta emotionala. Cercetari si date empirice Baumeister in 2001. trece in revista cognitiile disadaptative precoce si schemele aferente lor. Literatura psihodinamica ofera date detaliate in ceea ce priveste fenomenologia tulburarii narcisiste dar nu produce date sustenabile stiintific vizand multe din asumptiile sale. si in mod tipic au stima de sine moderata pana la ridicata la masuratori folosind chestionare cu autoraportare. ceea ce interfereaza cu procesele intrapsihice si le limiteaza. Personalitatea narcisista in concordanta cu acest model ar rezulta din actiunile compensatorii ale unui subiect care se percepe ca neimportant sau inferior comparativ cu ceilalti. Abordarea cognitiva este mai centrata pe datele empirice si ofera strategii terapeutice mai accesibile atat pacientului cat si terapeutului. autoperpetuate. Narcisismul si stima de sine ridicata au fost corelate cu agresivitatea si violenta in cercetarile de laborator si in . devine manifesta sub forma criticilor exprimate la adresa non-valorii. denumit “compensatie”. Tulburarea de personalitate narcisista se suprapune cu credinte disadaptative precoce de limite reduse. a neadecvarii sau a lipsei de sens sau a placerii. Teoria invatarii sociale promovata de Millon in 1985. in timp ce intaririle intermitente mentin imaginea de sine distorsionata. Pentru a compensa copilul dezvolta un sens de grandiozitate. Abordarea cognitiva centrata pe schema propusa de Young. imaginea de sine internalizata atinge o anvergura care depaseste realitatea exterioara. in timp ce standardele fara limite reflecta o preocupare constanta de a atinge un nivel superior. durerea morala. In aceasta forma de conceptualizare a narcisismului. Schemele de limite reduse se refera la comportament autocentrat si exploatator . centrarea pe sine a pretentiilor enuntate fata de copil. Din perspectiva interpersonala a lui Adler. care ramane preocupat in a atinge adorarea perpetua prin intermediul self-ului fals. Imaginea de sine exagerata in raport cu realitatea infurie in conditii de dezamagire. Subiectii narcisisti in mod caracteristic au o imagine de sine superioara altora. un subiect care se percepe pe sine deficient in raport cu ceilalti. care sunt neconditionate. invatate in tipare de interactiune in copilaria proceoce. neglijeaza suferinta indusa de persoana care te ingrijeste sau ipoteza compensatorie a lui Adler si pune accentul pe supraevaluarea parentala initiala. Furia si grandiozitatea sunt eliminate din nivelul constient al functionalitatii subiectului. Cu alte cuvinte. suportul inadecvat luand formele de inconsistenta. un self grandios care va satisface cerintele persoanei care il ingrijeste. motivul major de dezvoltare a personalitatii este tendinta de a depasi sentimentele de inferioritate in comparatie cu ceilalti. si standarde fara limite. Copilul vulnerabil sufera o agresiune a self-ului in expansiune numita leziunea narcisista. Tema narcisista de autoimplicare a evoluat de la explicarea masturbatiei spre blocare a dezvoltarii personalitatii la un nivel inferior prin disfuntionalitatea credintelor disadaptative. sau imaginii de sine hipertrofiata.

cu dificultatile interpersonale. Subiectii cu stima de sine ridicata nu sunt in mod necesar narcisisti. O biasare iluzorie pozitiva a imaginii de sine a fost corelata de Colvin si colab. in masura in care exista frecvent o stima de sine redusa si reactivitate tipic ridicata la amenintarile vizand stima de sine. stima de sine ca o forta motivatoare pentru cautarea de feedbackuri. cu comportmaentul agresiv. la subiectii narcisisti. Legatura intre narcisism si agresiunea ostila a fost remarcata in diverse studii de laborator. 2001). tind sa fie confirmate de normele sociale si de oportunitati. Totusi narcisistul nu este mai agresiv decat alte grupuri populationale atata timp cat nu este insultat sau criticat (Baumeister. mutand solicitarile neconfortabile (cu imaginea de sine si capacitatea de performanta) asupra altora si generand ostilitate si agresiune in toate situatiile disonante. . cu grandiozitatea. In 1990. De asemenea narcisismul se coreleaza pozitiv cu dominanta si ostilitatea. Scorul mediu de narcisism a fost gasit de Baumeister superior oricarui esantion populational studiat. Fara o imagine lispita de cusur. evitand sistematic schimbarea conceptului de sine. probabil mediat de amenintari ale ego-ului specifice ca de exemplu. Cercetatorii sugereaza ca “stima de sine ridicata inseamna a gandi pozitiv despre sine in timp ce narcisismul inseamna dorind cu pasiune sa gandim favorabil despre sine”. La narcisisti stima de sine este generata in relatie cu ceilalti. ca si in respingerea de catre peers la adulti si tineri spitalizati. si orice experienta care pune sub semnul intrebarii succesul devine o amenintare pentru stima de sine.cateva studii clinice. In diverse contexte. evaluarea globala a persoanei sale drept rea. Membrii bandelor infractionale citadine manifesta mai frecvent punctaje ridicate la stima de sine. ci mai degraba manifesta incredere in valoarea proprie. Rolul specific al cognitiei nu a fost suficient de atent cercetat. cu toate ca aceasta este reactiva la amenintarile externa fata de ego. Astfel narcisismul este o subcategorie de stima de sine ridicata. Cu toate ca exista clar corelatii intre stima de sine si narcisism cele doua trasaturi nu se suprapun. cu trasaturi de personalitate disadaptative. Narcisistul este pregatit sa se comporte in mod agresiv fata de ceilalti. Intr-o tentativa stiintifica Bushman si Baumeister au aplicat teoria psihodinamica si motivationala pentru a distinge intre stima de sine ridicata per se si narcisism prin separarea emotiilor de cognitii. cu imaginea de sine hipertrofiata si stabila. Convingerile subiectilor cu stima de sine ridicata rezista la verificari reale in cadrul carora autoaprecierea talentului propriu. 1998). un comportmaent complex aflat in neta discrepanta cu o eventuala stima de sine redusa. Se contureaza utilitatea investigarii in continuare a relatiei intre stima de sine narcisism agresivitate si violenta. se activeaza credintele core de inferioritate. Swann a propus. mai ales daca se identifica un istoric de abuz in familia de origine. si desconsiderarea celorlalti. Subiectul narcisist ramane ancorat ferm intr-o imagine disfunctionala de putere si perfectiune mult asemanatoare cu felul in care Narcis ramane ancorat in admirarea nesfarsita a reflectiei sale in apa. ei solicitand in contextele respective feedbackuri pozitive confirmatorii. exibitionismul. a realizarilor si a relationarilor. subiectii cu imagine de sine hipertrofiata tind sa creeze si sa mentina o biasare iluzorie pozitiva. potrivit teoriei autoverificarii. Intre delicventii violenti trasaturile de personalitate narcisista si narcisismul in ansamblu sunt markeri de risc pentru violenta in familie. Agresorii tind sa se supraevalueze in ceea ce priveste abilitatile academice si interpersonale ceea ce avantajeaza stima de sine ridicata nerealista (Gresham.

paranoida. Tentativele de a depasi. borderline. mai ales histrionica.Diagnosticul diferential in narcisism Tulburarea narcisista apare la 2-16% din populatia clinica. de accea recunoasterea si validarea obtinuta de la acestia este cruciala pentru constientizarea coerenta a properiei valori a narcisistului. hartuire sexuala). sentimentele de inferioritate cu orice pret si de a mentine stima de sine pozitiva. alte tulburari de personalitate. activand suplimentar trairile de inferioritate si lipsa de importanta (eveniment trigger). ca si potenta estimata (sense of potency) in ceea ce priveste viata in general. Alte persoane sunt interpretate ca posedand puterea. mai ales cocaina. tulburari legate de abuzul de substante. In acelasi timp o strategie compensatorie a narcisistului este reprezentata de alerta la defectele altora. Amplificarea experientiala intareste supradezvoltarea supragrandorii personale. tendintele narcissite sa fie mostenita. In loc sa invete sa accepte si sa stapaneasca in mod normal aceste trairi tranzitorii de inferioritate. Alte tulburari comorbide includ: tulburarile de dispozitie. comportament lipsit de etica. Uneori se impune o evaluare atenta a unor procese psihotice comorbide mai ales erotomania sau delirul de grandoare. cu insight despre propria situatie hipertrofiata. infrange. Pare sa existe o tendinta de a neglija tulburarile comorbide ale narcisistului deoarece este dificila identificarea manifestarilor comorbide in contextul clinic al subiectului. subiectul narcisist dovedindu-se vulnerabil la tulburari de adaptare/acomodare (adjustment disorders). Se noteaza ca importnat ca trasaturile de narcisism caracterizeaza subiectii cu un grad ridicat de succes social. lipsa de loialitate perceputa la ceilalti in situatii externe sau in consecinte ale comportamentelor lor. imaginea de sine sufera modificari. Uneori se experientiaza circumstante negative in care lipsa de putere devine manfiesta. Livesley si colab. minim sau absent. la persoanele care supracompenseaza sentimentele de inferioritate sau lipsa de importanta. probleme financiare care deriva din grandiozitate si arogarea de titluri ca si din diminuarea trairilor afective asociate cu tulburarile de pe AXA I. 1993. Pe masura ce apar schimbari in cadrul dezvoltarii subiectilor. devin magnificate la un nviel de strategii supradezvoltate de autograndoare (self aggrandizement). dificultati legale. acestea depinzand uneori si de expectantele de gen (gender). relationarea interpersonala. . dezamagiri legat de lipsa de adecvare a celorlalti la subiectul narcisist. invatate. Conpectualizarea narcisismului Subiectul . manipulare. anorexia nervoasa. Aspectul definitoriu care distinge psihopatologia narcisista e reprezentat de formularea cognitiva a credintei ca fara o distinctie superioara sau un succces de exceptie subiectul este lipsit de importanta si valoare. Distresul subiectiv se centreaza de regula pe resentimente. si de exploatarea altora (lipsa de loialitate . sinele (oneself) narcisist activeaza o schema potrivit careia are nevoie sa fie special si superior ca sa scape de inferioritate. Este posibil ca predispozitia. mai ales hipomania. antisociala. subiectii experientiaza amenintari de vulnerabilitate si infrangere de regula prin validarea unor simboluri externe. si la asociere doar cu acele persoane care le reflecta o imagine pozitiva si superioara. Date stiintifice vizand diminuarea functionalitatii pot fi gasite la subiectii narcisisti in ceea ce priveste locul de munca curent sau alte locuri de munca.

preferand sa externalizeze sursa problemelor sale. Credintele core ale narcisistului Credintele core ale tulb de pers narcisista sunt de inferioritate si/sau lipsa de importanta. manifesta este o atitudine compensatorie de superioritate “sunt o persoana rara si speciala”. conceptia sa de valoare sau importanta. Acuze subiective. Afilierea cu grupuri sociale sau institutii care promoveaza credinte de exclusivitate si superioritate asociate cu condamnarea non-membrilor (outsiders) poate amplifica schema in continuare. O spirala in jos se poate activa daca un comportament centrat pe sine declanseaza controversa. produc raspunsuri sociale care intaresc schema de superioritate/ special a narcisistului. si esuand in dezvoltarea sau utilizarea de abilitasti adapatative. depind de succesul fara remisiune si de admiratia externa. Toate acestea sunt percepute de subiect ca o insulta narcisista si in mod predictibil el va deveni furios. dezaprobare. defensiv si imperativ in a cere un tratament special. Nu rareori narcisistii au probleme financiare. Termenul propus de Beck pentru amenintarea la imaginea de sine a narcisistului este insulta narcisista (narcissistic insult). atitudine exploatativa a pozitiilor de putere. Amenintarile percepute la imaginea de sine sunt: sa arate rau. credinta elicita. Izolarea. “sunt superior altora”. talente sau pozitii speciale. cereri imperative si reactii temperamentale sunt elementele prin care narcisistul se simte puternic si adesea uzand de ele isi restabileste conceptul propriu de superioritate. cu exces de reactie rigida la amenintari ale imaginii de sine (rigidly overreacting to self image threats). fata de sine si ceilalti pentru ca sentimentul sau. eventual prezente la narcisist. excesiv de autoprotector si poate reactiona suprinzator de lipsit de respect fata de altii. poate dezgust din partea celorlalti. O alta credinta compensatorie afirma “altii ar trebui sa recunoasca cat sunt de exceptional”. In plus. pierderea unui statut special sau tensiunea subiectiva resimtita la confruntarea in raport cu limitele proprii. sa se simta rau. Cu toate ca strategiile lor au potentialul de a fi adaptative in realizarea succesului (pursuit of success) subiectii narcisisti sunt predispusi la depasirea normalitatii inspre atingerea disadaptativa compulsatorie a intereselor proprii. Credinta core se activeaza doar in anumite circumstante si poate fi observata ca raspuns in conditii de amenintari la stima de sine. In terapie pacientul narcisist cauta admirarea calitatilor speciale dar tinde sa manifeste rezistenta la explorarea sentimentelor de inferioritate. interpersonale chiar legale. Subiectul poate deveni deprimat si anxios cu ganduri critice punitive. In fata stresului insultei narcisiste pacientul devine furios. Gandirea iluzorie (phantasy) ofera interpretari cognitive de grandiozitate si preocupare excesiva fata de sine mentinand in continuare strategiile supradezvoltate. in alte conditii. narcisistul are o toleranta redusa la disconfort si afecte negative.Capacitatile actuale validate. Asumptii conditionale . Altfel. in mod special sharing-ul si identificarea de grup. lipsa de sensibilitate la feedback-uri negative si intaririle intermitente ale auto-elicitarii (selfdisplay) si a comportamentelor exploatatorii sustin credintele compensatorii de superioritate a sinelui.

bunuri materiale ca de exemplu masina potrivita. apreciere a unei persoane considerata importanta si aceasta credinta a persoanei importante ar putea creea o criza in relatia cu narcisistul. pozitia. poate exploatati pentru a atinge anumite beneficii. iau decizii unilaterale. de exemplu la nasterea unui copil. incearca sa ii controleze pe ceilalti. Relatiile sunt instrumente (relationships are tools) Ceilalti sunt considerati ca o biecte sau instrumente in lupta de atingere a distinctiei. ca si diverse forme de asocieri care sunt marca de exclusivism fata de altii. Reusita. “Daca am o putere suficienta. scad vertiginos stima de sine a narcisistului. Daca altii prezinta un potential pentru avansarea narcisistului vor fi idealizati si considerati model de urmat. cer exceptii de la reguli care se aplica altora. sau recunoasterea publica reprezinta asumptii narcisiste de valoare personala sau lipsa valorii personale. atractivitatea fizica. intra in categoria indicativa de inferoritate pentru subiectul narcisist.Dovezile de superioritate (evidence of superiority) Persoana narcisista asuma ca anumite circumstante sau bunuri tangibile dovedesc si valideaza superioritatea. Daca cceilalti sunt perceputi ca obisnuiti sau inferiori vor fi descalificati. Nu toata lumea crede ca cele enumerate mai sus sunt marca de superioritate persoana generalizata. Astfel convingerea “trebuie sa reusesc ca sa imi dovedesc superioritatea” este o asumptie utila. raspunsul narcisistului la pierderea atentiei din partea partenerului consta in initierea unei aventuri cu o persoana care il admira. la deterioarea relatiilor familiale. posesiunile. atunci sunt lipsit de valoare”. . comparandu-se si judecand valoarea altora. sau mult dorite de altii. Valoarea celorlalti consta in ceea ce serveste sau este demn de admirat de catre narcisist. compromiterea sau neatingerea lor. si declanseaza mecanisme defensive. Acest lucru poate sa duca la ruperea prieteniilor. ceilalti ma plictisesc”. Narcisistii experientiaza anxietate in conditiile in care cred ca altcineva atrage si merita o atentie speciala. astfel pierderea semnelor externe de valoare. nivelul veniturilor. pot avea incredere totala si ma pot elibera de indoieli”. oamenilor obisnuiti. sau “locuiesc intr-un cartier potrivit”. La polul opus narcisistul asuma de asemenea “daca nu sunt o persoana de succes. statusul special si importanta subiectilor. Daca il trateaza pe narcisist altfel decat ca o persoana speciala. Putere si titulatura Indivizii narcisisti folosesc titlul si puterea ca dovezi de superioritate. Pentur a-si demonstra puterea narcisistii incalca granitele normale ale relatiilor. uneori doar pe baza unor interese legitime in competitie cu interesele narcisistului. apoi abandonati: “foarte putini oameni merita acordarea timpului meu. narcisistul investind o mare cantitate de energie mentala. Dovezile palpabile ale superioritatii includ: influenta la nivelul comunitatii. recompensele personale.

vor fi ridiculizati. Gandurile automate tipice exagereaza probabilitatea de a fi identificat. nobili. Daca acestia esueaza sa performeze intr-un mod admirabil. De exemplu. chiar depresie. Cu toate ca poate exista un nucleu de reliatate vizand eforturile performate. Parea ca la 42 de ani. Chiar cand pedepseste din cauza intolerantei sau a intitularii proprii narcisistul isi concepe actiunea ca o “lectie necesara. Potrivit celor de mai sus o asumptie tipica este: “copilul (sotia. sunt credintele de rationalizare a actiunilor care in mod primar. pedepsiti. copil). generand in acelasi timp comparatii cu alti subiecti cu status ridicat sau celebritati. potrivit aprecierii subiectului narcisist. Narcisistii se considera generosi . “Ma face sa arat rau” . Conservarea imaginii Subiectii narcisisti cred ca “imaginea este totul” pentru ca aceasta este armura valorii de sine (self-worth). care totdeauna si-au dorit tot ce poate fi mai bun pentru fata lor. mai precis lipsa sa de vointa in a-i face placere sotiei. a aparitiei. parul capilar se subtiaza si devine mai rar. doi subiecti se prezinta la o terapie maritala intr-o limuzina privata oferita de parintii persoanei de sex feminin. Esecul de a arata bine sau a fi admirat este cauza de tulburari extreme capabile sa genereze furie. o pacienta narcisista locuia fara sa plateasca in casa bunicii. accentuand propriile virtuti si merite. si a solicitat cheltuieli de intretinere ca sa isi acopere costurile cosmeticalelor scumpe si pentru a-si plati designerul de imbracaminte si acesoriile. narcisistul exagereaza mult beneficiile altora si perverteste reactiile altora inspre deschis favorabile. sau hartuiti. Credintele vizand improtanta aparerntei . daca in provoaca sau il depasesc pe narcisist. sunt de autogratificare sau de exploatare. se extind frecvent dar nu intotdeauna asupra celora pe care pacientii ii percep ca o extensie a lor (de exemplu parteneri de viata. sau hartuiti (tormented). sot. vor fi de asemenea ridiculizati. Cu toate ca . perceput intr-o maniera pozitiva. mandra de starea ei fizica. Asumptii de participare meritorie (meritorious contribution) Subiectii narcisisti tind sa cree piata de oportunitati personale prin exagerarea nevoilor si slabiciunilor altora. Intr-un caz concret. Legaturi duble socante (perplexing) pot apare.Pierderea puterii poate declansa o criza la randul ei generatoare de ostilitate. Sotia extrem de slaba. pedepsiti. Verificarea si menitnerea imaginii este o preocupare decisiva (paramount) si subiectii se percep intotdeauna ca vizualizati de altii (on display). este credinta sotiei. “le fac un serviciu”. Tensiunea maritala era focusata pe disatisfactia in crestere a pertenerei referitor la sot. “ei au nevoie de mine”. Daca reusesc in mod admirabil. Un pacient narcisist poate afirma “Dumnezeu ma admira” (God admires me). ruminatie de autoindoiala si frici asociate cu credintele negative core. sotul) trebuie sa ma faca sa arat bine”. sau mentori si minimizeaza sau resping riscurile posibile vizand afectarea negativa a celorlalti. rezistenta. in beneficiul celuilalt”. argumentand ca procesul natural de pierdere a calitatii firului de par nu trebuie interferat. avand punct de plecare viziunea relatata despre ceilalti semnificativi. a afirmat ca sotul refuza implantul de par. cu toate ca fiind sportiv profesionist. parea pentru terapeut perfect normal. talia ii creste. cu aceeasi talie ca la 16 ani. binefacatori.

Strategii compensatorii active Subiectii narcisisti sunt realmente activi in tenativele lor de intarire (reinforce) a credintelor de autograndoare (self aggrandizing beliefs) si de evitare a experientelor de disconfort sau vulnerabilitate. Asumptii vizand afectul Persoanele narcisiste tind sa supraestimeze implicatiile negative ale emotiilor ca de exemplu. incertitudine. condescendent. fata de subiectii aflati in pozitii subordonate fata de a lor.bunica lucra cu jumate de norma. Narcisistul este frecvent cu toleranta redusa la frustrare. deoarece narcisistul se teme sa isi vizualizeze situatia de inferioritate. Puterea dorita poate sa fie reala. si prin comportament arogant. subiectul narcisist refuza. In cadrul fiecarei strategii exista un potential de comportament abuziv. totusi pacienta considera ca bunica “avea nevoie” sa ii dea bani ca sa se simta utila si fericita. amenintatoare pentru imaginea de sine pozitiva. “trebuie sa ma simt fericit si comfortabil tot timpul”. Exista cel putin trei tipuri de strategii care exprima aceasta orientare a actiunii. reprezentata de autoritate semnificativa si influenta asupra altora. si permite altora sa le vada slabiciunea (weakness). fata de sine si ceilalti daca subiectul este criticat sau contestat (challenged). Au vise marete si cauta faima. si chiar violent. Cognitia evocata ar fi “vezi cat sunt de important si cata influenta am”. asteptand sa i se satisfaca rapid dorintele (gratificare rapida). Startegii de intarire Subiectii narcisisti cauta intarirea puterii si a importantei prin solicitarea de feedback-uri flatante. “daca nu sunt fericit eu . subiectul experientiaza “insulta narcisista”. demonstrarea superioritatii. El sau ea rezista. este foarte important sa obtin acel ceva”. aceste emotii fiind interpretate ca slabiciune personala. . dar in acelasi timp asteapta ca terapeutul sa gaseasca metoda de restabilire a sentimentelor de bine. Exprimarile vizand ingrijorarea celorlalti semnificativi sunt tolerate. refuza sa discute probleme. Riscurile posibile asociate cu furia partial stapanita sau cu admiratia de sine excesiva sunt minimalizate sau chiar negate in ansamblu. Narcisistul poate ridiculiza sau poate fi intolerant fata de vulnerabilitate. tristete. suferea de artroza avansata. nu sunt bine primite. In terapie. Daca intaririle pozitive nu apar. care este perceputa ca o “slabiciune”. rezista la discutarea “slabiciunilor”. satisfactie (wellbeing). ramanand intr-o stare de intarire pozitiva (lipsa sentimentului de reciprocitate) (positive reinforcement). stare de bine. nimeni nu poate fi fericit”. iubire romantica ideala si putere. vina. referitor la starea de bine sau pozitie de control. sau preocupari personale pentru ca acest fapt lezeaza imaginea personala. Obiectivul acestor provocari comportamentale este obtinerea admiratiei. obiectiuala. Asumptiile conditionale in acest caz includ “daca doresc ceva. sau interpersonala. “am nevoie sa ma simt special pentru a fi fericit/a”. statutul de invulnerabilitate la durere sau invulnerabilitate in privinta pierderii stimei.

care sa-l opreasca din actiune sau sa ia in considerare consecintele. Narcisismul este un factor de risc vizand tranformarea unei reactii defensive situationale (situational defensiveness) intr-un comportament interpersonal distructiv. calatorii in jurul lumii. toate demonstrand un stil de viata distinctiv. sporturi extreme. operatii chirurgicale cosmetice multiple. Ceilalti il gasesc adesea pe narcisist ca defensiv. prin lansarea de zvonuri. narcisistul va avea putine motive mai probabil nici unul. Daca se pune problema posibilitatii de a arata bine in ochii altora. si casnicii cu persoane importante. “Chief” (porecla) este un subiect care a fost arestat pentru asasinare in serie a 6 membrii ai unei familii la evaluarea psihiatrica dovedindu-se narcisist. Subiectul narcisist poate sa aiba un comportament socialmente distructiv fata de altii. Pentru altii strategiile auo-expansive se focuseaza esentialmente pe realizare sau recunoastere. S-a separat de sotie. pastrand custodia mai multor copii mici. Amenintarile au o maniera idiosincrazica de reprezentare si pot fi percepute in foarte multe forme. acestia lasand chiar impresia ca dau putina importanta aparentelor sau statusului material. Aceste asumari evoca mania sau activitatile hipomaniace dar sunt centrate pe obiectiv si sustinute. esecul in a manifesta “respectul” potrivit sau admiratia. Deoarece “imaginea este totul” situatiile cel mai probabil de amenintare sunt cele in care narcisistul “arata rau” in fata unei audiente. sau in viziunea unei persoane importante. se pot constitui in amenintari la stima de sine. Subiectii narcisisti se pot angaja in tentative auto-expansive riscante ca de exemplu contracte de afaceri cu risc ridicat. prin status ridicat sau castigarea unei competitii importante pentru putere. totusi rara a narcisistului. “nu stii cu ce/cine ai de a face”) sau angazandu-se in actiuni deschise de violenta fizica in scopul de a administra o pedeapsa. sunt percepute sub forma de critica. Remarci ocazionale banale. sau contestarea credintelor narcisiste. chiar daca acestea sunt oferite in manierele cele mai pline de tact si ingrijite. Concedierea de la locul . respingere sau devalorizare publica a concurentilor. nerecteptiv. Unii dintre ei graviteaza in jurul posesiunilor materiale si sunt angajati emotional in valoarea statusului lucrurilor (posesiilor). facute in prezenta unor prieteni pot cauza o “explozie” (“blow up”) deoarece devin insulta narcisista.Strategii de autoexpansiune (self-expanding) Subiectii narcisisti iau in serios acumularea dimensiunilor simbolice ale statusului. reprezinta din nefericire o posibilitate comportamentala distincta. Episoadele vioelnte ale lui Chief au fost o urmare a unor dificultatii existentiale si situatii stresante. Lipsa de acord cu opinia narcisistului. chiar violent. Credinta evocata ar putea fi “numai cel mai bine este suficient pentru mine”. Lansand amenintari de violenta implicita pentru sperierea concurentului (challenger) (“o sa-ti para rau”. distractie non-stop. nu dezorganizate ca starea afectiva maniaca. Amenintarile predictibile presupun feedback-uri personale sau comentarii evaluative care daca nu flateaza in mod punctual. Strategii de auto-protejare (self-protecting) Cele mai severe strategii narcisiste vizeaza prevenirea amenintarilor vizand imaginea de sine distorsionata. neresponsiv la feedback-uri constructive. ale perfectiunii si ale puterii. parteneri trofeu.

astfel incat nici sotia nici prietenul ei sa nu poata beneficia de copii. incluzand o arma noua. ranindu-l dar fara sa il ucida. de obicei. poate reactiona arogant fata de staff-ul terapeutului sau poate exprima asteptari de tratament special. Evaluarea psihologica extensiva a pledat pentru optiunea ca asasinatele au fost comise pentru a evita insulta aferenta stimei de sine ca “sef”. Ba mai mult. poate pune sub semnul intrebarii capabilitatile terapeutului. deoarece aceasta i-ar ameninta activarea credintei core negative de inferioritate. narcisistul este ambivalent referitor la tratament si rezistent la invitatia de angajare in autoevaluare. dar nu ei au nevoie sa se schimbe. intr-o maniera relativ tipica tulburarilor de axa I . Narcisistul ar putea afirma “sunt in regula ssa cum sunt. pacoentul narcisist poate incerca cu aceeasi ocazie sa lanseze mesaje flatante si sa foloseasca ideea de flatare pentru a-si atrage terapeutul intr-un fel de anturaj personal conceput drept “exceptional” (anturaj dorit de narcisist). Telefoane repetate de la fosta sotie contineau informatii destul de detaliate despre istorioara amoroasa cu noul iubit al fostei sotii. nu este necesar sa fiu aici si nu este necesar sa ma schimb. este o etapa importanta. Comentariile de tipul celor de mai sus marcheaza . Strategia colaborativa Caracetristicile defensive si strategiile active in aceasta tulburare pot foarte usor sa provoace plictiseala terapeutului. 2001. Chiar daca este intr-o situatie de distres. Abordarea terapeutica Dupa Freeman si Dollan. Ceva trebuie sa se schimbe. Strategia de autoprotejare in aceasta tulburare consta in externalizarea surselor de distres. Aceste comportamente nepotrivite pot consitui obstacole pentru empatia necesara relatiei terapeutice si pentru stabilirea unei legaturi emotionale cu persoana. In ziua propusa in acest scop. Daca terapeutul bine intentionat incearca sa recomande actiuni ca initierea schimbarii. Atat a critica cat si a flata reprezinta strategii interpersonale narcisiste. mecanismele sale defensive. si ca este posibil sa isi piarda copii din cauza situatiei materiale superioare a mamei si a prietenului sau. In acest stadiu. Chiar la prima intalnire narcisistul poate critica decorul sau locatia cabinetului. lasandu-l fata paturi si scaune in casa. pentru a-si proteja titulatura plina de valoare implicata de porecla de sef. a planificat asasinarea sotiei si a prietenului sau. L-a urmarit pe prietenul sotiei sale timp de 6 ore . Pentru a-si revalida si reafirma puterea. situat intre precontemplare si contemplare pozitionarea pacientului este opusa schimbarii. si obligatia de a-si vinde mobila. cu multe calitati sexuale si cu multe bunuri materiale in posesie. Dimpotriva. tu nu ma poti schimba”. In actul terapeutic sublinierea tendintelor de grandoare si a comentariilor idealizante ca potential generatoare de psihopatologie. “a avut grija” si de cei patru copii impuscandu-i pe toti. stadiul in care narcisistul se prezinta in tratament se poate descrie ca “anticontemplativ”.de munca i-a provocat pierderi financiare semnificative. declanseaza o competitie de putere si rezistenta defensiva. pentru a pedepsi persoanele care l-au amenintat. anxietatea si evaluari eronate. Si-a gasit sotia la casa mamei sale si le-a impuscat pe amandoua. Chief a devenit din ce in ce mai furios si preocupat de cognitia “prietenul ei are o arma mai mare decat a mea”.

frecvent pacientul comenteaza imaginea placuta descrisa de la geamul cabinetului. Reflectari favorabile.devierea de la reactiile pozitive uzuale. o imagine similara din propriul birou si ajunge sa evalueze geamurile ca o masura a statusului. Pacientul narcisist se exprima in sensul dorintei de a avea o viziune. Terapeutul poate experientia repulsie sau dezgust ca raspuns la actiunile ilegale. o conceptualizare detaliata a raspunsurilor terapeutice lipsite. este intelept sa ramanem avertizati de ghidurile etice. sunt necesare pentru a intruni expectantele de relationare ale pacientului si pentru a tine pacientul implicat in tratament. tipice. In plus aspectele maladaptative ale personalitatii risca sa nu fie abordate de catre terapeut in cazul in care acesta este tentat sa abandoneze paradigma cognitiva sau sa atribuie aceste dificultati inabilitatilor tehnice personale (technical skills). Narcisistul eliciteaza probleme semnificative care interfereaza cu colaborarea dintre care lipsa insightului si focusarea externa asupra schimbarii sunt doua din aceste probleme (external focus of change = cauta semnificatia). Ca de fiecare data. si intaririle adecvate actului terapeutic sunt elemente cruciale. Se recomanda o ghidare repetata utilizand contemplarea problemelor inainte ca terapeutul sa spere ca pacientul accepta influenta terapeutica. intalnite la multi pacienti. Narcisistii isi pot imagina terapia ca o amenintare si au nevoie de ajutor (assitance) in a-si imagina terapia ca un proces de crestere a calitatii lor personale (self-enhancing process). Ambele tipuri de reactii sugereaza o posibila amenintare la caracterul integru al terapiei si indica o reconceptualizare. capacitatea de schimbare a structurii de abordare din partea terapeutului. Pacientul narcisist necesita laude si suport vizand partile tari. provocand semnificativ abilitatile de coping ale terapeutului. Au adesea sentimentul valorii si titlurilor de exceptie astfel incat sa merite un tratament special si bagatelizand recomandarile concrete si standard. aproximarile succesive in urma actului terapeutic. Terapeutul poate sa fie descurajat daca are o expectanta de proces simplu intr-o dezvoltare progresiva in urma aplicarii tehnicilor cognitive. comentarii favorabile. Consecventa in a constientiza aceste strategii narcisiste si fata de propriile expectante ca si expectantele de raspuns formulate de terapeut. imorale sau abuzive ale pacientilor. impresionat pozitiv sau chiar sedus de afirmatiile flatante si confirmarile aparent pline de discernamant si persuazive din partea clientului. calitatile de intelegere si comunicare. Uneori reactiile emotionale ale narcisistului depasesc parametrii normali fie in directie pozitiva. in functie de contexte concrete. Dimpotriva terapeutul poate sa fie incantat. de exemplu. legale si clinice pentru a face fata amenintarilor sau . Asteapta sa se simta mai bine fara nici un efort si fara riscuri si se comporta cu rezistenta in fata expectantelor terapeutice cu privire la contributia lor in terapie (may resent the expectations for their input). dar acestea trebuie facute strategic pentru a intari comportamentele dezirabile. fie negativa. Disfunctional thought record este un instrument cognitiv util in a imagina alternative terapeutice si strategii de coping fata de orice reactie emotionala unica. ca baza pentru continuarea interventiei. puternica a terapeutului fata de pacient.

si pentru descoperirea si dezvoltarea unor alternative cognitive. si de testare a ipotezelor despre situatiile problematice consitituite in tine ale actului terapeutic. se impune o pregatire adecvata a terapeutului si clientului inainte de administrarea acestei interventii specializate. agenda si motivarea pentru tratament Deoarece narcisistii se tem sa se expuna la propriile credinte de inferioritate. Lista de probleme. sau se pot imagina complexitati terminologice care ajuta pacientul in intelegerea problemei sale. Intrebari bine orientate pentru ceea ce se numeste descoperire ghidata (guided discovery) pot fi folosite pentru a explora credintele de auto-grandoare. explorarea credintelor despre valoarea de sine si a emotiilor si dezvoltarea alternativelor constructive O varietate de instrumente cognitive sunt utile in ghidarea terapeutica a narcisistului vizand obtinerea de informatii semnificative (gathering data). Se poate imagina o reprezentare grafica a factorilor care contribuie la comportamentul si gandurile problematice ale pacientului. 2. Formularea obiectivelor si persistenta in sarcinile graduale convenite cu terapeutul sunt utile pentru a aborda terapeutic gratificarea fantezista ca sursa de incredere excesiva a narcisistului. Dupa cum noteaza Dowd. ameliorarea capacitatii generale si a abilitatilor de atingere a obiectivelor. sau violarii granitelor relationale terapeutice si intrarea in supervizare. 2000. sporirea atentiei asupra limitarilor (boundaries). si in intelegerea limitarilor dezirabile (boundaries) ale relatiilor ca si pentru abordarea corelata cu realitatea a perspectivelor altora. Jocul de rol mai ales inversarea rolurilor. se dovedeste utila si clarificarea unor prioritati. o lista concreta de probleme care sa contina dificultati specifice si pe care pacientul sa o accepte este foarte utila cat se poate de devreme in cursul terapiei. Interventii specifice Obiectivele cheie ale interventiei in narcisism sunt: 1. se pot atenua utilizand proceduri in etape (scaling procedures) ca si trecerea in revista a unor optiuni alterantive. este un instrument util pentru modificarea tiparului de gandire narcisista mai ales la nivel structural si chiar schematic. examinarea sensului succesului. se pot dovedi eficiente in identificarea si promovarea empatiei. si a perspectivei altor persoane despre subiect 3. Reactiile emotionale intense (magnified) in raport cu anumite situatii in care narcisistul este criticat sau se simte frustrat. ca si asumptiile aferente acestei auto-grandori. Hipnoterapia cognitiva este propusa de Thomas Dowd. Ambivalenta despre prezenta in terapie poate fi abordata prin trecerea in revista a argumentelor pro si contra de utilizare a actului terapeutic ca metoda de a rezolva problemele listate impreuna cu clientul.comportamentelor periculoase. Aceasta structura permite .

Performarea efectiva si reusita. focusarea asupra oricarui simptom al axei I 3. se impun strategii terapeutice suplimentare si acest aspect nu face parte din preocuparea capitolului de fata. Atat strategiile cognitive cat si cele . sensul derivat de narcisist devine problematic deoarece traverseaza specificitatea succesului inspre valoarea globala individuala. Daca lista de probleme include si comportamente criminale infractionale. indiferent de status. Pe masura ce se creeaza un raport stabil si relativ dezvoltat in urma abordarii sistematice a problemelor functionale specifice. Uneori ajuta sugerarea informatiei potrivit careia subiecti apartinand tuturor mediilor sociale. astfel terapeutul poate spera ca pacientul sa vizeze terapia ca o experienta pozitiva globala. Mai mult se pot dovedi dispusi sa colaboreze cu terapeutul pentru a-si evalua progresul si utilitatea terapiei. formularea unor obiective de cariera realiste. excesivei utilizari a fanteziei. esueaza frecvent din cauza atitudinilor de grandoare. sau a unui comportament distructiv 2. este dezirabil ca terapeutul sa-si propuna concentrarea asupra promovarii unor strategii adaptative (incetarea exploatarii a celor apropiati. atingerea obiectivelor. Chiar daca se poate constata o masura a unei realizari chiar notabila uneori. de ajutorul terapeutului. in general pacientul gusta. a expectantelor grandioase inflexibile si a unui efort insuficient. Cu toate acestea. Aceasta evaluare devine astfel un nou ghid de conceptualizare a cazului dupa abordarea comuna impreuna cu clientul si o veriga in explorarea credintelor core. abordarea imediata a unei crize. Cu toate ca temele specifice este probabil sa provoace un grad de discomfort. de ghidarea indusa de acesta. eforturile in crestere si frustrarea inerenta performarii unor activitati care presupun o maiestrie (profesionala) genereaza activarea credintelor core negative. folosesc terapia. ceea ce ii permite o viziune generala pozitiva anticipatorie pentru viitoarele sesiuni. Atingerea obiectivelor si sensul succesului Conceptia asupra valorii si asupra identitatii narcisistului este centrala unui nivel ridicat de atingere a obiectivelor. resurse mai adaptative si eficiente de coping in fata insultei narcisiste.pacientului sa aleaga alternativa pozitiva a actului terapeutic ca o metoda de sporire a propriei valori . inclusiv persoanele extrem de faimoase si pline de succes. sunt tipic utile: 1. si formularea de credinte mai adaptative decat cele prezente vizand stima de sine). ceea ce se dovedeste util in evaluarea credintelor narcisiste specifice si a intensitatii lor functionare.a propriilor calitati. se bucura. terapeutul poate apela la un instrument structural de tipul Personality Belief Questionnaire. In plus. modificarea credintelor prin experimente si descoperire ghidata In locul unei abordari globale vizand o restructurare de personalitate (de exemplu “doresc ca pacientul meu sa fie modest si altruist” ). a propriilor cunostinte (sellf-enhancing).

a minimizarii necesitatii efortului sistematic. si in final sa castige un premiu semnificativ pentru activitatea cinematografica. Pentru a permite clarificari la o asemenea pacienta. terapeutul cere imaginarea unei liste de realiari de viata potentiale dezirabile (vise). Mai mult . sau vise esuate. identificarea reactiilor negative referitoare la minimalizarea sau ridiculizarea acestor eforturi de etapa. In momentul in care clientul este capabil sa exploreze motivele reactiilor negative. Vizionand festivitatea de decernare a premiilor Oscar gandea “eu ar trebui sa fiu acolo!”. In explorarea aspiratiilor de cariera. de a deveni actrita. Inregistrarea gandurilor disfunctionale (dysfuntional thought records) este un element util in identificarea reactiilor negative la minimalizare din viata cotidiana. ne putem astepta ca geneza . o pacienta a raportat ca a trait frecvent fantezii de castigarea unor titluri exceptionale de frumusete. In alocarea proportiilor prioritizarii a stabilit ca a deveni actrita are pondere de 40%. experimentele putand genera exact aceste credinte subiacente. si care sa dureze. asigurarea unei surse de venituri prin asumarea unei jumatati de norma in locatii apropiate de domiciliul ei. Daca un narcisist se prezinta pentru expectante nerealizate in lumea reala. Folosind aceasta credinta ca punct de plecare terapeutul poate explora credintele subiacente ei. O parte importanta a exercitiului a fost dezbaterea reactiilor subiectului/clientului fata de ideea pasilor mici. nemultumirea semnificativa sau respingerea beneficiilor partiale in atignerea obiectivului final. Cu toate acestea o buna parte a frustrarii pacientei isi avea originea in a face foarte putin peste a-si dori in mod visator avansarea in cariera de actrita. a intra intr-o relatie romantica 30%. Inafara aspiratiilor clientei de a fi o actrita faimoasa a confirmat speranta unei relatii (romantice) si de legaturi familiale generatoare de stare de fericire. daca nu il am sunt lipsita de valoare”). de exemplu prin imaginarea unui experiment de persistenta si flexibilitate referitor la atingerea obiectivelor de etapa.comportamentale pot fi folosite pentru sporirea eficientei atingerii obiectivelor si pentru examinarea credintelor sensului succesului. . sa plece tot de la expectantele rigide de reusita la superlativ. narcisistul poate minimaliza sau nega si actiunile orientate in scop exploatativ sau agresive care au diminuat traseul potential ascendent in atingerea obiectivului formulat. inclusiv omitand obiective personale uzuale. originea unor ruminatii de comparare. prieteni si familie 20%. terapeutul se poate astepta din partea clientului la identificarea unor credinte despre superioritate si valoare corelate cu succesul (de exemplu:”trebuie sa am un rol de star. Sarcinile gradate de avansare (sub forma jocurilor de rol) inspre realitatea conturarii visului de a fi actrita au fost reprezentate de inscrieri sistematice la auditii pentru anagajarea in roluri de film si video. Pasi potentiali acceptati de un client sunt urmatoarea etapa de imaginat in cadrul terapiei astfel incat narcisistul sa treaca din sfera lui “a dori” ca vis inspre realitate. in asumarea unui workshop de actorie. si activitatile de generare 10%.

De exemplu un narcisist a crezut ca pe troturar trecatorii trebuie sa se dea la o parte din fata sa. Terapeutul a fost de acord ca ar fi bine ca oamenii sa se dea la o parte din drumul sau astfel incat sa parcurga un traseu fara obstacole.El astepta sa primeasca cel putin un salariu de un milion de dolari. pentru terapeut se poate dovedi explorarea sensului succesului expectat si capacitatea de modificare a credintelor despre lipsa de valoare a oricaror obiective alternative. dar dublata de o evaluare a costurilor si beneficiilor comportamentelor curente. Ceea ce se poate castiga prin alegerea unei maniere realiste de imaginare a persoanei proprii este dezirabil sa gaseasca clientul insusi. Cel mai dificil. Costurile de incalcare a regulilor de circulatie astfel incat sa depaseasca obstacolele din trafic sunt reprezentate de pierderea permisului de conducere. credinta “nu trebuis sa mi se intample mie asa ceva” . Acest narcisist a acceptat in urma dialogului cu terapeutul ca nu i-a servit in cel mai inalt grad comparatia sistematica a potentialului sau “magnimizat” cu succesele trecute ale altora. Exista strategii suplimentare pentru a face fata furiei dependenta de statusul superior asumat de narcisist (Di Giuseppe. Ceea ce este pierdut prin renuntarea la titulatura versus beneficiile renuntarii la titulatura reprezinta o balanta deosebit de sensibila in luarea deciziilor terapeutice. Manifestat inversurnare. prin practicarea de ganduri de calmare cand timpul petrecut in trafic era prelungit. daca beneficiul unui status este reprezentat de cadourile care rasfata o potentiala vedeta. considerand in acelasi timp ca plangerile despre hartuirea sexuala a angajatelor nu are nimic de a face cu pierderea postului si a pozitiei. totusi avand in vedere ca probabilitatea ca toti conducatorii sa se dea la o parte din fata clientului este mica. terapeutul poate incepe sa exploreze rationamentele aflate in spatele credintelor de status ridicat (entitlement) punand in discutrie cu blandete suportul acestei pozitii si eplorand sensurile corelate cu eventualul abandon al acestui status imaginar. formuleaza intrebarea vizand optiuni alternative de coping cu aceasta situatie frustranta. A ruminat in mod constant pe tema succesului pe care “il merita” si s-a comparat furios cu fostii colegi de clasa actualmente angajati in afaceri. plus dialoguri de rezolvare de probleme prin imaginarea de alternative la comportamentele curente. Daca raportul terapeutic este suficient de bine stabilit.Un narcisist broker s-a prezentat in terapie pentru extenuarea explicata prin falimentarea celei de-a treia firme a sa. Clienta poate accepta cateva schimbari vizand restrangerea expectantelor sale maximale in trafic inclusiv pedepsirea prin urmarirea la distanta mica a conducatorilor auto lenti. astfel incat el sa ajunga la destinatia propusa rapid. Daca elementele problematice relatate de narcisist sunt invidia si furia generate de frustrarea lipsei de status superior asumat. De exemplu. 2001). narcisistul poate fi invitat sa compare momentele de scurta durata legate de trairea statusului si a beneficiilor sale cu momentele nesfarsite de . notand ca “succesul lor ma chinuie”. se poate dovedi utila strategia de a fi de acord cu directia asumata de pacient. crucial totusi. a explorat viabilitatea expectantei salariului de 1 milion de dolari si in cadrul unei firme “prestigioase” in pofida acuzelor bine documentate si repetate de hartuire sexuala si de incalcare a altor conduite profesionale dezirabile. plata unor amenzi usturatoare. cresterea asigurarii auto si costurile reparatiilor auto in caz de accidente.

Acesti clienti care reprezinta un potential risc pentru altii. lezarea celorlalti . zilnic. In contrast cu aceste abilitati. narcisistul tinde sa judece (evalueze) sa manipuleze. procesul de judecare (evaluare) si comparatii deformate ale narcisistului. empatizare. Limitele subiective interpersonale care se justifica a fi abordate terapeutic includ: dimensiunea fizica. din partea terapeutului. similar cu starile maniacale. sexuala. a putut accepta faptul general ca bunica este o persoana importanta in viata ei.rezustenta minima. este posibl ca acesta sa accepte sa discute relatia familiala in termenii limitarilor justificate si a unei intelegeri a perspectivei bunicii. sociala. Terapeutul poate imagina etichetarea drept violari de limitari subiective interpersonale emotionale. ca si a confruntarii empatice. intr-o institutie mai slab cotata decat maximal. dupa enuntarea mai multor intrebari vizand starea de sanatate si de confort fizic si psihic a bunicii unui client. a oferi suport (ingrijire) si accetparea influentei emotionale a celorlalti. vizandu-i pe ceilalti. s-a putut obtine in urma sedintelor terapeutice o mai mare empatie a clientei in ceea ce priveste de ce are nevoie bunica. emotionala. Credinte disadaptative despre sine si emotie . oferind alternative de descriere neevaluativa si acceptare a persoanei cu continut empatic si de respect dezirabile. si care ar putea sa fie limitele pretentiilor ei fata de aceasta persoana. in comparatie cu ceea ce poate castiga prin aplicari repetate pentru obtinerea unei slujbe. in cadrul negocierii terapeutice. se poate spera abordarea temelor de mai sus cu o reactanta. cat si asupra perspectivelor vizandu-i pe ceilalti. cu individualizarea si dezvoltarea unei intelegeri autentice a impactului potential al actiunilor lor. ca si limitarile subiective vizand atentia fata de sine si ceilalti. Mai mult decat abilitatile sociale de baza . Prin utilizarea de imagerie cu revers de rol. Clientii narcsisisti. care sa respecte conventiile uzuale. In conditiile unei bune focusari asupra limitelor subiective acceptabile (boundaries). in care ar putea sa aiba relatii interumane cu angajatii. sau sa domine in relatie (negociere) cu ceilalti.ruminatie despre ceea ce merita si nu are totusi. De exemplu. Cu toate ca clienta a atins sa scape de subiect in urma unei insistente a terapeutului. ceea ce lipseste narcisistului este abilitatea de ascultare in intimitate (intimacy skills of listening). uneori deosebit de discutabile. sunt in mod special predispusi sa supraestimeze raspunsurile pozitive ale celorlalti. si sa hipertrofieze impactul pozitiv al actiunilor lor. Limitele subiective interpersonale acceptabile (boundaries) si perspectiva celorlalti O preocupare centrala la pacientii narcisisti este ameliorarea abilitatilor interpersonale cu toate ca de regula clientul considera trainingul abilitatilor interpsersonale ca o insulta narcissita (narcissistic insult). Feedback-ul in timpul sesiunilor este o buna metoda de modelare si dimensionare a perspectivei celorlalti (perspective of others) in cadrul actului terapeutic. au nevoie de focusare intensa si repetata din partea terapeutului asupra distorsionarilor vizand riscul. pe de o parte.

sau au o valoare variabila. iar confirmarea infrangerii ma umileste”. nu sunt negativi si in general nu traiesc alte emotii negative. de a se simti special(a). In primul rand increderea in sine (self-confidence) distorsionata este cea care afecteaza semnificativ capacitatea narcisistului de a se angaja intr-o gandire critica vizand credintele sale (beliefs). credintele despre necesitatea mentinerii si apararii imaginii de sine pozitive. terapeutul poate cere unui client sa treaca in revista o rememorare a experientei competitiei in detaliu. este un alt obiectiv terapeutic potential. avand ca model credintele urmatoare: “trebuie sa ma apar daca sunt contrazis. Disputarea credintelor maladaptative si intarirea (strengthening) credintelor functionale Folosind PBQ (pesonality belief questionnaire) terapeutul poate identifica credintele tari vizand importanta situatiei de a fi admirat(a). la fel anumite contexte. justificarilor si a circumstantelor pentru implementarea credintelor alternative. aceasta inseamna ca sunt lipsiti de putere si neadecvati. daca anumite lucruri sunt puse in discutie.Rigiditatea evaluarilor si credintele maladaptative despre sine si emotie sunt al treilea cluster de teme care se justifica a fi abordate in terapia narcisistului. Credinta narcisista ca este imperios dezirabil sa te simti comfortabil. Mai mult “daca ma razgandesc. O schimbare semnificativa a unei scheme poate sa inceapa in momentul in care clientul confirma ca o . Pentru a testa ideea potrivit careia admiratia si voctoria competitiva a unui client ii poate produce fericire si valoare. niciodata nu-si schimba pozitia”. De exemplu narcisistul poate sa creada “daca am luat o data o decizie. de incredere. Totusi aceasta reactie automata se poate constitui intr-o strategie de evitare a minimizarii activarii schemei negative. Imageria mentala a narcisistului presupune “ omul pe care te poti baza. niciodata nu se razgandeste. Narcisistul poate dezvolta solicitari imperioase implicite sau explicite asupra terapeutului (si asupra altora) de a i se genera actiuni de restabilire continua a starilor pozitive. ca de exemplu variabilitatea relatiilor interpesonale apropiate. Un mod prin care se manifesta credintele mai sus enuntate este participarea unui client la concursuri de frumusete. isi schimba pozitia. omul de succes. cu valoarea pusa sub semnul intrebarii”. Explorarea alternativelor la aceste credinte este o etapa importanta in procesul abordarii generale a credintelor narcisiste. trebuie sa ma tin de ea cu orice pret”. voi parea slab si inferior”. in timp ce oamenii valorosi superiori nu sunt niciodata dezamagiti. sa invite clientul sa aprecieze cat a durat placerea unei victorii la asemenea competitii. si se poate initia o explorare a modului in care aceste credinte influenteaza comportamentul si viata clientului in general. Si in continuare “a accepta o influenta inseamna a-l lasa pe celalat sa invinga. In relatie cu cele de mai sus sunt convingerile. nu sunt tristi. De exemplu. sau “nu pot sa permit nimanui sa ma critice”. fericit si plin de incredere tot timpul. Acceptarea influentei si schimbarea pozitiei in ceea ce priveste acomodarea procesarii informatiei la sursele externe sunt considerate in ansamblu ca un semn de slabiciune sau pierdere de putere periculoasa pentru imaginea de sine (self-image). si cat de intensa si adversiva poate fi experienta esecului la asemenea competitii. si oamenii pe care cineva se poate baza. Una dintre optiuni este definirea ratiunilor. referitor la viata clientului in general. Unii pacienti narcisisti cred ca daca se simt rau. nu se tem niciodata.

ca si importanta ei pentru familie. la aparenta de calitati speciale generatoare de valoare si modul in cafre aceasta valoare achizitionata. In contunuare clientul poate accepta ideea generala (filosofica) potrivit careia valoarea umana se dobandeste prin altceva decat titluri sau victorii in concursuri de frumusete. In aceasta situatie. lipsit de o distinctie notabila. Clientul impreuna cu terapeutul au explorat ulterior ideea vizand emotiile legate de absenta unui status. clientul poate sa inteleaga ca isi doreste sa fie special tocmai pentru ca se simte inferior si lipsit de importanta. nu doar in competitie cu noi” “un feedback poate fi valid si util chiar daca genereaza discomfort emotional” . vizeaza mai degraba legaturile de familie. experientieri. Se recomanda oferirea de credinte alternative clinetului narcisist pentru a le experimenta ca surse alternative de stima de sine. si a constat in imaginarea propriei persoane drept speciala. Constituirea stimei de sine prin sugestii de credinte alternative posibile vizand a impartasi (sharing) si a apartine (belonging). ca orice altcineva si totusi sa fim speciali” “stima de sine se poate genera prin fenomenul participarii si al apartenentei (participating and belonging)” “e bine sa facem anumite lucruri pur si simplu pentru a ne distra. nu simboluri de status” “oamenii ceilalti pot fi resurse pentru noi. invitand clientul sa isi imagineze ca este o persoana medie si obisnuita. fara sa tinem cont de recunoastere (a actiunilor noastre)” “pot sa fiu o persoana obisnuita si fericita” “exista multe recompense in situatia de a fi membru al unei echipe” “relatiile sunt experiente. insuficient folosite in structurarea stimei de sine pana la momentul terapeutic. Prin activarea acestei credinte core. Terapeutul poate sa-i sugereze clinetului ca aceste reactii emotionale intense reprezinta markeri de activare a credintei core. Activarea acestei credinte core (triggering) poate fi folosita ca o oportunitate de disputare a credintei. pentru a construi relatii. si de introducere eficienta de credinte alternative noi.asemenea competitie este defapt realmente stresanta si scumpa. pentru a oferi altora. clientul poate sa experientieze anxietate si frici aferente inferioritatii si lipsei de valoare. absenta situatiei de a fi special. imaginea familiei. mai mult decat o prezenta persoanala a clientului sau o relationare individuala a unui client cu membrii familiei sale. “putem sa fim umani. Victoria intr-o asemenea competitie induce o stare de fericire de foarte scurta durata. Continuarea schimbarii acestei credinte se poate obtine prin explorarea originilor sale in copilarie si a mesajelor pe care un client le primeste de la familie referitor la status.

chiar daca nu isi propune sa atraga admiratia colegilor. este o buna ocazie de a antrena clientul narcisist vizand credintele alternative de mai sus. in urma unei analize sistematice. De exemplu. De exemplu. Narcisistul se poate simti contrariat de propunerea potrivit careia stima de sine se poate obtine prin performarea de lucruri doar pentru a te simti bine. derivand din suprimarea acelei relatii. In plus o relatie trecuta. Programarea insotirii unei rude in varsta periodic doar cu obiectivul ca persoana in varsta sa isi intalneasca prietenii. se poate opta pentru un pranz comun cu colegii de serviciu care poate fi o sursa de comfort pentru client. ci in cadrul unui dialog cu acestia sa se concentreze asupra detaliilor relatate de ei. Temele de casa pot viza explorarea unor noi surse de stima de sine conectate cu oferta de credinte adaptative a terapeutului. In sesiunile ulterioare se solicita clientului argumente care sa sustina noua credinta acceptata. De exemplu. In sesiunile terapeutice se poate scoate in evidenta faptul ca o asemenea parere este expresia unei activari automate si nu a unei elaborari. prin relatii construite temeinic. o . se dovedeste complet inutila in ceea ce priveste valoarea prezenta a clientului. a intalni subiectul unei foste relatii romantice poate genera la client o traire de lipsa de valoare in conditiile in care fostul partener se intalneste cu o alta persoana (de succes). Experientele traite de narcisist in timpul performarii sarcinilor propuse de terapeut pot fi valorizate in sesiunile terapeutice ulterioare. Evenimentele (intamplarile) care au generat trairi neobisnuite vizand noua credinta se discuta si se aseaza noi coordonate adaptative (reframing). sau de status special pentru a exista si a fi fericit” “pot sa apreciez faptul ca seaman cu altii mai degraba decat sa imi propun intotdeauna sa fiu mai bun” “statusul meu este o masura a valorii mele numai atunci cand eu cred ca aceasta este o propozitie adevarata” De regula narcisistul accepta testarea uneia dintre ideile de mai sus. Contacte de tip follow-up sustin persistena in eforturile functionale si mentinerea credintelor adaptative. Mentinerea achizitiilor terapeutice (a progreselor) Mentinerea contactului cu narcisistul este utila chiar daca numarul de sesiuni scade in frecventa. notand orice regresii fata de strategiile de auto-grandoare. Provocari posibile in timpul tranzitiei pot fi astfel anticipate si se pot trece in revista rezumate individualizate vizand instrumentele folosite de terapeut si eficacitatea acestora.“fiecare este special intr-o anume maniera” “superioritate si inferioritatea vizand oamenii sunt judecati valorice si intotdeauna au un potential de schimbare” “nu am nevoie constanta de admiratie. Luarea in considerare sistematica a avantajelor si dezavantajelor neimplicarii intr-o relatie cu vechiul partener poate genera la client “descoperirea” unui plus de confort (chiar fericire). sau interactionarea cu ceilalti fara a obtine promovarea persoanei narcisiste ca obiectiv primar.

Aspectul esential al acestei tulb. de personalitate este: o nevoie care marcheaza personalitatea unui subiect in mod excesiv de a fi ingrijit ceea ce duce la un comportament submisiv si dependent (clinging) ca si frici vizand separarea. Procentele alocate de client s-au situat la 90% in cea ce priveste capacitatea de a se simti fericit fara a fi special si admirat. tind sa-si descalifice . dar nivelele excesive de dependenta pot deveni problematice iar formele sale extreme se numesc tulburarea de personalitate dependenta. Insultele narcisiste sunt experientiate daca cirumstantele genereaza disonanta cu aceste credinte si ameninta stima de sine. in ultimele intalniri terapeutul impreuna cu clientul au facut o lista a schimbarilor vizand problemele cu care s-a adresat in terapie. Subiectii cu DPD au dificultati in a initia proiecte. astfel incat tind sa fie impreuna o perioada lunga cu alte persoane (go to great lengths to be with other people). Lipsa de vointa vizand deciziile cotidiene in absenta unui nivel excesiv de sfatuire (advice) si reasigurare.clienta a avut 40 de sesiuni terapeutice in decurs de un an si jumatate. 1988). fenomene aparute precoce la adulti si prezente in diferite contexte (DSM-IV-TR). Capitolul de mai sus propune abilitati alternative de ameliorare a schimbarilor acomodarilor. a atingerii obiectivelor. Respingerea este atat de amenintatoare incat dependentii vor fi de acord cu altii chiar daca cred ca acestia gresesc. Astfel se poate dobandi o incredere de sine mai putin reactiva si adaptativa si durabila. ca si confortul simtit in timpul eforturilor de a se face utila altora. Tulburarea de personalitate dependenta Se considera ca sentimentele de dependenta si atasament sunt unviersale di probabil definitorii pentru comportamente mamiferelor (Frances. credintele core distorsionate vizand inferioritatea persoanala genereaza o preocupare excesiva fata de sine si asumptii conditionale vizand superioritatea. a relatiilor. meritele si emotia. sau in a performa lucruri in mod autonom (on their own) traiesc sentimente de lipsa de comfort in singuratate. ca raspuns la dezaprobari sau distantari relationale (relationship distance) si tind sa fie preocupati cu frici vizand abandonarea. puterea. si a reinterpretarii credintelor adaptative despre sine si emotii. este concordanta cu sugestiile facute de alti subiecti. Strategiile de autograndoare active intaresc (reinforce) credintele compensatorii. Tind sa fie subordonati altora si vor intreprinde actiuni deosebit de persistente pentru a placea altora (pentru ca altii sa-i placa). Este evident adaptativ ca indivizii sa depinda intr-o anumita anvergura unii de altii. Dependentii nu au incredere in ei insisi (lack lack self-confidence). Se simt devastati. imaginea. dar scad relationarea si acomodarea functionala (functional adjustment). cum ar fi pasii concreti de atingere a obiectivelor in contrast cu “visarea” (to live in dreams) referitoare la actiuni viitoare. lipsiti de orice ajutor. a subiectilor dependenti. Concluzie Conceptualizarea cognitiva a narcisismului presupune ca.

Abraham in 1927 a afirmat ca unele persoane sunt dominate de credinta ca va fi intotdeauna un anume tip de persoana. ei sunt in mod special inclinati spre dezvoltarea anxietatii de separare si spre ingrijorare vizand un potential abandon. Tratamentul dependentilor genereaza o dilema interesanta terapeutului. generand astfel o expectanta de progresie terapeutica rapida. Pasivitatea. sunt foarte cooperanti. Depresia si anxietatea sunt problemele uzuale cu care se prezinta dependentul in terapie. neperformare de efort. rezistenta la eforturile terapeutului de a incuraja autonomia. tulburarea dependenta nu a fost specificata ca atare in sistemele de clasificare. ceea ce induce castiguri secundare in completa consonanta cu orientarea lor de baza dependente (Millon. O viziune foarte diferita este a teoriile psihanalitice timpurii. care sa aiba grija de el si sa-i satisfaca necesitatile. a fost definita ca un tip de reactie nevrotica la stresul militar cotidian. in momentul in care dependenta pasiva. ineficienta si “cumintenia” – docilitatea excesiva au fost consdierate esuari ale dezvoltarii morale.Cu toate ca a fost observata frecvent. si de a fi pusi in situatia de a se responsabiliza. Sunt atat de atenti si tind sa fie atat de apreciativi fata de eforturile terapeutului incat ofera un sentiment de facilitate binevenita (welcome relief) in opozitie cu foarte multi pacienti care nu par sa asculte sau sa respecte ceea ce terapeutii au de spus. Atacurile de panica pot apare imediat ce anticipeaza si se tem de responsabilitati noi de care nu se cred capabili. Din cauza faptului ca dependentii se bazeaza pe alte persoane in ceea ce priveste “supravietuirea” lor. Au o maniera foarte facila de a se angaja. slabiciunea vointei (“weak willed”) si degenerat (“degenerate”). Anterior celui de-al doilea razboi mondial. etichetate drept incapabil de schimbare (“shiftless”). Initial in cazul terapiei pacientii par extrem de usor de tratat. 1996). Folosind polaritatile clasice de activ-pasiv. cele de mai sus apartineau tipului de personalitate pasiv-agresiv si dependent. ceea ce genereaza o subapreciere in angajarea intr-o ocupatie uzuala. Perspective istorice Descrieri ale sec XIX vizand personalitatea dependenta au tenta periorativa. Freud si Abraham au descris “caracterul oral-receptiv” ca expresie a excesului de toleranta (overindulgence) sau privare (deprivation) in stadiul oral sau de supt al dezvoltarii. obstructionism sau explozii agresive (aggressive outbursts). In stadiile ulterioare ale tratamentului.propriile capabilitati si abilitati (strengths). de la simptome de conversie spre ipohondrie si tulburare de somatizare. Fobiile tind sa evidentieze grija si protectie ceruta de la altii ca si evitarea responsabilitatilor. de exemplu un reprezentant al mamei. categoria “reactii imature” (immaturity reactions). fiecare pacient face un pas inapoi cand isi da seama ca terapia nu este o experienta pasiva (Hill. Alte probleme cu care se poate prezenta dependentul sunt: acuze somatice. Alcoolismul si alte abuzuri de sbustante generatoare de dependenta reprezinta alte probleme obisnuite ale dependentului.1970)”. placere-durere si sine-ceilalti ca baza. manifestata prin neajutorare (helplessness) sau raspunsuri inadecvate. la inceputul interventiei psihologice. genereaza un sentiment durabil de frustrare. “In mod invariabil. pasivitate. Millon a propus un sistem de clasificare cu 4 tipuri de personalitate: pasiv-dependentul original formulat ca submisiv implica cautarea . Aceasta credinta optimista condamna subiectii la inactivitate.

lipsa de initiativa. cel din urma manifestand submisivitate si “dragalasenie” (sweetness) ca reactie impotriva sentimentului ostil amenintator pentru existenta sa in cadrul relatiei considerate vitale. In unele cazuri excesul de dependenta (overdependence) se considera o expresie regresiva a unei pulsiuni falice nesatisfacute (unsatisfied fallic longings). Levi in 1966 intrun studiu vizand excesul de protectie materna a vazut aceasta toleranta excesiva (overindulgence) ca sursa a unei trasaturi de dependenta excesiva.placerii. dubiul. cele de mai sus punand accentul pe preeminenta agresiunii latente si a ostilitatii figurii primare referitoare la subiectul dependent. evitarea durerii. vizand disponibilitatea de atasare a persoanei si responsivitatea acesteia. a abordat sistemul atasamentului in maniera cea mai comprehensiva considerand tiparul de atasament caracteristic dependentului ca “atasat anxios”. In stabilirea de relatii de catre dependent excesul de atasare este dublat de anxietate constanta referitoare la pierderea persoanei tinta atasamentului. ca de exemplu: a cere in mod imperios. Conceptualizarea psihodinamica contemporana a tulburarii dependente afirma ca excesul de toleranta sau privarea pot genera o fixatie intr-un stadiu psihosexual cu dependenta excesiva si disadaptativa la nivelul stadiului de dezvoltare oral-supt (oral-sucking stage). Dupa Bowlby. Bolby 1969-1977. Millon a formulat prima oara tulburarea de personalitate dependenta in DSM-III 1980. . acest tipar se dezvolta din experiente care induc indoiala. in cadrul careia subiectul spera ca printr-un atasament dependent sa obtina penisul pe care il considera necesar stimei de sine (Esman. si insistenta ca ceilalti sa faca pentru ei ceea ce ei insisi de simt incapabili sa performeze. confirma atasarea anxioasa si dependenta excesiva. Pilkonis in 1988. 1986). prin abordarea celorlalti in mod pasiv in speranta obtinerii de intariri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->