Sunteți pe pagina 1din 2

Factori terapeutici in grup

Dupa Yalom si Leszcz (2008) "Tratat de psihoterapie de grup. Teoria si practica",


Editura Trei
Inducerea sperantei, a sentimentului ca poti fi ajutat si speri ca vei fi mai
bine. Exista studii care au demonstrat ca anticiparea ajutorului inainte de
inceperea terapiei coreleaza semnificativ cu rezultatele pozitive ale terapiei. O
alta dovada indirecta este oferita de numarul mare de studii care sustin rolul
vindecarii prin placebo, impactul convingerii si sperantei ca te poti vindeca.
Cercetarile au aratat ca este de o importanta vitala ca terapeutii sa creada in ei
insisi si in eficacitatea interventiei lor.
Universalitate - sentimentul sau convingerea ca experientele, gandurile,
emotiile, nevoile, dorintele noastre sunt similare cu ale altor oameni si
reprezinta un fapt comun al naturii umane. Mai ales atunci cand e vorba de
experiente interne ascunse, nepovestite pana atunci, de care ne este rusine sau
ne simtim vinovati sau credem ca ne diferentiaza in mod negativ de restul
oamenilor. Experienta ca ceea ce se intampla mai intim cu noi poate avea o
baza comuna cu experienta altor oameni si ca ea poate fi impartasita reprezinta
un factor terapeutic specific terapiei de grup. Studiile arata ca participantii se
simt foarte usurati sa descopere ca si altii au trait dileme sau experiente
similare. Universalitatea se imbina cu alti factori terapeutici. Pe masura ce
clientii percep similaritatile lor cu ceilalti si impartasesc cele mai profunde
framantari, ei beneficiaza concomitent de catarsis, precum si de acceptarea lor
de catre grup.
Informarea include instruirea didactica referitoare la anumite conditii,
sfaturi si sugestii din partea terapeutului sau a celorlalti membri ai grupului.
Uneori procesul educational este implicit, membrii grupului invatand direct din
activitatea grupului despre dinamica proceselor interpersonale, despre
semnificatia unor simptome si metode de a le face fata, despre viata psihica n
general.
Altruismul -cei care intra n terapia de grup se simt adesea demoralizati si
simt ca nu au nimic valoros de daruit celorlalti. Atunci cnd descopera ca pot fi
totusi de ajutor, se simt revigorati si stima lor de sine creste. Oamenii se pot
ajuta unii pe altii ascultndu-se, oferind confort si sfaturi, incurajandu-se
reciproc, impartasind cu ceilalti experientele lor similare sau prin simpla lor
prezenta lipsita de critica si prejudecati.
Recapitularea corectiva a relatiilor din familia de origine marea
majoritate a clientilor care intra in grupuri au in fundal o experienta
nesatisfacatoare in primul si cel mai important grup: familia primara. Grupul se
poate asemana cu o familie sub mai multe aspecte; exista figuri ale
autoritatii/parentale, figuri de tip frati, dezvaluiri personale profunde, emotii
puternice si intimitate profunda si sentimente de competitie, rivalitate si
ostilitate. Mai devreme sau mai tarziu membrii grupului vor interactiona cu
liderul si ceilalti membrii prin reminescente ale modului in care interactionau cu
parintii si fratii.
Imbunatatirea aptitudinilor de socializare Dezvoltarea abilitatilor sociale
de baza este un factor care opereaza in toate grupurile de terapie. Un grup
terapeutic este, inainte de toate, un grup social, in care mai multi indivizi
interactioneaza respectand niste norme. Cea mai importanta dintre aceste
reguli este oferirea de feedback, adica oferirea unei pareri oneste despre
afirmatiile sau comportamentul celuilalt, ceea ce in alte grupuri se intampla
arareori. Natura abilitatilor invatate si gradul de explicitare al procesului
depinde de tipul de terapie de grup.

Comportamentul imitativ Exista dovezi ca terapeutii de grup influenteaza


tiparele de comunicare prin modelarea anumitor comportamente, precum
sprijinul sau autodezvaluirea, membrii grupului invata privind la lider si la restul
membrilor. Cercetarile psihosociale sugereaza ca este posibil ca terapeutii sa
subestimeze importanta comportamentului imitativ in procesul terapeutic. Ne
este neobisnuit ca un membru sa beneficieze observand terapia unui alt
membru, fenomen care in general este numit terapia spectatorului sau terapia
prin procura.
Invatarea interpersonala - invatarea intepresonala repezinta un factor unic
al activitatilor de grup. In terapia de grup, oamenii descopera modul n care
obisnuiesc sa se raporteze la ceilalti, constientizeaza asteptarile pe care le au
de la ceilalti si invata sa relationeze ntr-un mod mai realist si mai echilibrat, in
care avantajele si dezavantajele relationale sunt mai echitabil distribuite. In
plus ei invata despre importanta relatiilor interpresonale, au parte de experinte
interpersonale corective si isi pot constientiza mai bine problemele din aria
interpresonala.
Coeziunea grupului In terapia de grup, coeziunea este analogul relatiei
terapeutice din terapia individuala. Coeziunea este definita in sens larg ca
rezultat al tuturor fortelor care actioeaza pentru a tine membrii in grup
impreuna. Membrii unui grup coeziv resimt atracitivitatea grupului pentru ei,
caldura si suportul primit de la ceilalti, acceptarea de catre grup ca si intreg si
apartenenta sa la grup.
Catarsisul - descarcarea emotionala este importanta, dar nu suficienta pentru
schimbare. Pe langa exprimarea emotionala a afectelor puternice sau
nexperimate pana atunci este necesara si autoreflectarea asupra experineteii si
intelegerea acesteia pentru ca schimbarea sa aiba loc. Intensitatea experimarii
nu trebuie evaluata prin prisma terapeutului, ci a lumii clientului.
Factorii existentiali -se refera la acceptarea de catre membrii grupului a unor
adevaruri nu intotdeauna evidente, cum ar fi faptul ca durerea si moartea sunt
inevitabile, ca uneori suntem singuri, ca viata uneori nu are un sens daca nu ii
dam noi sens, ca suntem responsabili pentru viata noastra si deciziile pe care
le luam, etc. Acesti factori existentiali joaca un rol important in terapia de grup,
ca si in cea individuala, intrucat reusesc, sau cel putin ajuta, sa impace clientul
cu datele existentei sale.
Pentru clienti cele mai folositoare aspecte ale lucrurului in grup au fost:
1. Sa descopar si sa accept parti din mine insumi/insami anterior necunoscute sau
inacceptabile.
2. Sa fiu capabil/a sa spun ce ma deranjeaza, in loc sa tin in nmine.
3. Ceilalti membrii mi -au spus onest ce cred despre mine.
4. Sa invat sa imi exprim sentimentele.
5. Grupul m-a invatat ce tip de impresie fac celorlalti.
6. Sa exprim sentimente pozitive sau negative fata de un alt membru.
7. Sa invat ca in cele din urma, trebuie sa imi asum responsabilitatea pentru felul care
traiesc, indiferent cata ghidare sau cat suport primesc de la ceilalti.
8. Sa aflu cum ii intampin pe ceilalti.
9. Sa vad cum ceilalti pot dezvalui lucruri stanjenitoare si sa imi asum riscul
10. Sa simt o mai mare incredere fata de grup si fata de alti oameni.

S-ar putea să vă placă și