SPECIALIZARE: Psihologie

STUDENT: Toderașcu Rebeca

DISCIPLINĂ: Psihologie Judiciară
PROFESOR: Prof. Univ. Bolborici Ana Maria

PLAN DE REZILIENȚĂ ASISTATĂ

Scopul prezentului plan de reziliență este acela de a diminua convingerea pacientului, de a

crește reziliența acestuia prin metode, precum terapia familială, terapia individuală și de grup,
prescriere de tratament. Este demonstrat faptul că toate aceste metode dau randament în
reducerea raportului de sinucideri, dar și în diagnosticarea și tratarea diverselor tulburări de
personalitate care pot duce la actul suicidal. (Wilberg, Friis & Karterud, 1998)
Obiectivele acestei intervenții:
 Creșterea autocontrolului în ceea ce privește exteriorizarea emoțiilor
 Dobândirea controlului în raport cu dependența de jocurile de noroc
 Recunoașterea propriilor greșeli și căutarea de soluții pentru rezolvarea acestora
 Înțelegerea propriilor gânduri, a limitelor personale, a normelor sociale
 Deprinderea de strategii care ajută la diminuarea tensiunii interne și la gestionarea
situațiilor de tensiune/stres.
Profilul pacientului
Pe 17 iunie 2020, la Spitalul de Psihiatrie și Neurologie, este adus pacientul P. P. În urma
evaluării medicului, P. P. prezintă amețeli datorate unei oxigenări precare a creierului. Mama
pacientului declară că acesta a încercat să-și ia viața prin strangulare.
P. P., în vârstă de 20 de ani, prezintă ideație suicidală. Părinții lui au divorțat când el avea 5
ani, tatăl era alcoolic și își agresa soția. După divorțul părinților a locuit împreună cu mama la
bunica sa, însă tot într-un climat conflictual. Este neglijat de mama sa în perioada în care
aceasta își găsește un nou iubit (perioada 11-14 ani). La 14 ani se mută împreună cu mama și
noul soț și, timp de un an, nu există noi conflicte. La 15 ani, însă, rămâne corigent la
matematică și relația cu tatăl vitreg se degradează, acesta din urmă începând să-l abuzeze
fizic din diverse motive.
După finalizarea studiilor liceale este presat atât de mama, cât și de tatăl vitreg să-și găsească
un loc de muncă, iar sub presiunile lor decide să se înroleze în armată. Nu reușește, fiindcă nu
trece de proba psihologică a admiterii.
În schimb, se angajează la o agenție de videochat, unde câștigă destul de bine încât să se mute
singur, într-o garsonieră. Cu timpul dezvoltă o dependență față de jocurile de noroc, din
cauza căreia pierde foarte mulți bani.
Cu o voință puternică, reușește să renunțe pentru o perioadă la jocuri de noroc, timp în care
pare că viața lui se reașază pe un făgaș normal. Se mută într-un apartament mai mare și își
găsește o iubită.
Revine, însă, la vechea dependență, motiv pentru care se desparte de iubita sa și pierde
apartamentul, fiind nevoit să se mute cu părinții săi. Aici este constant deprimat din cauza
evenimentelor trăite și se gândește tot mai mult la moarte ca fiind singura soluție.
SPECIALIZARE: Psihologie
STUDENT: Toderașcu Rebeca
DISCIPLINĂ: Psihologie Judiciară
PROFESOR: Prof. Univ. Bolborici Ana Maria

Problemele lui P. P. au început în copilărie, el neavând parte de o familie suportivă care să îi

ofere afecțiunea de care are nevoie un copil. A trăit într-un mediu conflictual și instabil, fiind
chiar agresat de către tatăl vitreg. După terminarea studiilor este forțat de familie să se
maturizeze și să își găsească un loc de muncă. 
Climatul conflictual al familiei din care P.P. provine a dus la incapacitatea acestuia de a se
adapta în societate ( se angajează la agenția de videochat, devine dependent de jocuri de
noroc, are conflicte cu iubita). Faptul că a fost lipsit de afectivitate a dus la conturarea unei
personalități de tip dependent. Dependența sa a dus mai departe la apariția unui dezechilibru
economic care i-a accentuat starea de depresie. P. P. are nevoie să apeleze la serviciile unui
terapeut care să îl ajute să își rezolve problemele într-un mod adaptat nevoilor sale.
În urma vizitelor psihiatrului spitalului în salonul lui P. P., medicul declară următoarele:
„Pacientul P. P., diagnosticat cu depresie severă, declară că nimic nu mai are sens în viața lui.
Se simte subapreciat de părinți și abandonat de partenera de viață. Epuizarea psihică resimțită
de acesta îi reamintește de episoadele din copilărie în care era agresat de propriul tată și de
neputința sa de a scăpa.”
Totodată, acumularea de pierderi și eșecuri determină o scădere semnificativă a stimei de sine
și o posibilă dezvoltare a problemelor mintale. (Kim, 2003)
Lipsa suportului familial și privarea de afecțiune din partea părinților au o influență majoră
asupra determinării comportamentului suicidar. Cazul prezentat indică faptul că aceste efecte
apar chiar și la maturitate, chiar dacă trauma a fost creată în copilărie.
Prin utilizarea interviului, psihiatrul spitalului identifică factori psihologici care au contribuit
la ideația suicidală (anxietate, depresie, traume fizice și emoționale, dependențele), dar și
factori sociali (divorțul părinților, conflictele familiale). (Adler, 1994)
Ulterior sesiunilor de discuție dintre pacient și psihiatru, cel din urmă a aplicat Chestionarul
rezilienței în cazul tentativei de suicid (Antociuc, 2016). Acest chestionar ține cont de factorii
psihologici și sociali care contribuie la tentativa de suicid, dar și la factorii interni și externi.
Cei interni se referă la sentimentele trăite de P. P., la stima de sine a acestuia, la gândurile care
îl macină. Factorii externi se oglindesc în integrarea pacientului în grupuri sociale,
deschiderea acestuia spre a cere ajutorul celorlalți, reacțiile în cazul situațiilor tensionate. În
urma interpretării datelor, P. P. a fost diagnosticat cu depresie severă, aceasta fiind principala
cauză a tentativei de suicid. (Acsinte, 2009)
Comunicarea dintre psihiatru și pacient a avut loc, în mare parte, față în față. Astfel, s-a creat
o legătură terapeutică pacient-psihiatru care a permis aprofundarea trăirilor lui P. P. și
deschiderea acestuia spre medic. Încurajat să vorbească despre sine, despre trecutul dureros și
despre acțiunile prezente, P. P. a scos la iveală sentimente profunde de singurătate și neputință
în cele mai banale situații.
De asemenea, de mare ajutor au fost terapia familială și cea de grup. Terapia familială a avut
loc împreună cu pacientul și părinții (mama și tatăl vitreg) și a scos la iveală situațiile din
prima căsnicie a mamei în care aceasta se simțea la fel de neputincioasă în fața soțului
agresiv. Scenariul din a doua căsnicie a relevat faptul că mama se simțea prea vinovată față
SPECIALIZARE: Psihologie
STUDENT: Toderașcu Rebeca
DISCIPLINĂ: Psihologie Judiciară
PROFESOR: Prof. Univ. Bolborici Ana Maria

de băiat pentru a mai încerca să-i fie exemplu pozitiv. Astfel, problemele familiale s-au
dovedit a fi principala cauză a eșecurilor lui P. P. și, în final, a gândurilor la moarte.
Terapia de grup a ajutat pacientul să se simtă integrat într-un grup format din oameni ca și el,
să-și exprime sentimentele și să aibă încredere că va fi înțeles. De asemenea, relațiile
interpersonale l-au ajutat pe pacient să ceară ajutorul și să-și exprime asertiv emoțiile. După
10 ședințe de terapie în grup, pacientul a declarat: „Nu credeam că sunt atâția oameni ca
mine.”

ANALIZA SWOT ÎN RAPORT CU PLANUL DE REZILIENȚĂ

1. ANALIZĂ SWOT PENTRU TERAPIE INDIVIDUALĂ

S Factori favorabili interni
- Exprimarea gândurilor într-un mod
profund și sistematic
- Autocunoașterea
- Participarea pacientului la propriul
proces de vindecare
O Factori favorabili externi
- Mediul ambient poate crește
deschiderea și cooperarea
pacientului
- Recompensele mici oferite de medic
pot ajuta pacientul în procesul de
vindecare
W Factori nefavorabili interni
- Starea de spirit/ de sănătate a
pacientului poate afecta confesiunile
- Perspectiva situațiilor este
unilaterală
T Factori nefavorabili externi
- Nu se dispune mereu de același
cabinet în care să aibă loc ședințele
- Ședințele pot fi afectate de situațiile
exterioare din spital

2. ANALIZĂ SWOT PENTRU TERAPIE FAMILIALĂ

S Factori favorabili interni
- Participarea familiei la procesul de
vindecare
- Analiza mai multor perspective
asupra situațiilor
- Instalarea sentimentului de apropiere
între membrii familiei
O Factori favorabili externi
- Mediul ambient poate crește
deschiderea și cooperarea
pacientului și a părinților
W Factori nefavorabili interni
- Starea de spirit ale părinților poate
afecta confesiunile
- Părinții pot să nu accepte
participarea la astfel de terapie
- Prezența părinților l-ar putea inhiba
pe pacient
T Factori nefavorabili externi
- Nu se dispune mereu de același
cabinet în care să aibă loc ședințele
- Ședințele pot fi afectate de situațiile
SPECIALIZARE: Psihologie
STUDENT: Toderașcu Rebeca
DISCIPLINĂ: Psihologie Judiciară
PROFESOR: Prof. Univ. Bolborici Ana Maria

- Mediul securizat al spitalului ar exterioare din spital

putea oferi sentimentul de siguranță
pentru părinți și pacient

3. ANALIZĂ SWOT PENTRU TERAPIE DE GRUP

S Factori favorabili interni
- Dezvoltarea de noi abilități (calmare
în situații tensionate)
- Creșterea autocontrolului
- Dezvoltarea sentimentului de
apartenență la un grup social și a
stimei de sine
O Factori favorabili externi
- P. P. învață cum să se integreze
social prin observare și participare la
activități de grup
- Integrarea în grup asigură un mediu
sigur pentru pacient
W Factori nefavorabili interni
- Pacientul poate fi afectat de
poveștile celorlalți participanți la
terapie
- Pacientul poate fi inhibat de prezența
altor persoane
T Factori nefavorabili externi
- Destrămarea grupului de terapie
poate afecte progresul pacientului

BIBLIOGRAFIE:
Antociuc, A. (2016). СONSILIEREA ADOLESCENŢILOR ÎN CAZ DE TENTATIVĂ DE
SUICID. Psihologie, Revistă ştiinţifico-practică, 28(1-2), 23-34.
Cozman, D., Herţa, D. C., & Nemeş, B. (2011). EVALUAREA COMPORTAMENTELOR
DEZADAPTATIVE ŞI A RISCULUI SUICIDAR LA ADOLESCENŢI (PROIECTUL
EUROPEAN SEYLE). Clujul Medical, 84(2).
Adler, G. (199.1), Transference, countertransference and abuse in psychotherapy, Harvard
Review Psyhiatry, vol.2, p.151-159.
SPECIALIZARE: Psihologie
STUDENT: Toderașcu Rebeca
DISCIPLINĂ: Psihologie Judiciară
PROFESOR: Prof. Univ. Bolborici Ana Maria

Kim, C., (2003). Patterns of comorbidity in male suicide completers , Psychological

Medicine, nr. 33, p. 1299-1309.
Wilberg, T., Friis, S. & Karterud, S. (1998), Out patient group psychothrapy: A valuable
continuation treatment for patients with borderline personality disorders treated in a day
hospital, Nordic Journal of psychiatry, vol.52, p.213-223
Acsinte, R. (2009). Suicidul la adolescenti. Cauze si prevenire. Jurnalul de Studii
Juridice, 4(3-4), 273-277.