ANEXA I

ANALIZA FUNCŢIONALĂ A COMPORTAMENTULUI

INSTRUMENTE DE EVALUARE

Anamneza ca metodă de evaluare psihologică

Termen de origine filosofică, apoi medicală, care desemnează ansamblul informaţiilor
asupra trecutului pacientului, necesare psihologului pentru a-i stabili evoluţia. Anamneza (gr.
anamnesis –amintire) reprezintă o metodă de a ordona istoria unui caz, pentru depistarea
condiţiilor ce au dus la apariţia unei dezordini psihice, în vederea organizării unui sistem
educativ adecvat sau pentru elaborarea unor corectări şi tratamente psihice.
Iniţial, metoda a fost folosită doar de medici cu scopul obţinerii de date privitoare la
evoluţia unei boli prin interogarea bolnavului.
Prin extensia în psihologie, anamneza reprezintă o secvenţă a biografiei psihologice
din care se desprind originile şi condiţiile dezvoltării unor particularităţi individuale (trăsături
de caracter, sentimente, capacităţi de relaţie etc.).
Anamneza orientează diagnosticul şi urmăreşte găsirea atitudinilor terapeutice
potrivite.
De asemenea, organizarea cronologică a elementelor furnizate prin această metodă
permite evidenţierea relaţiilor cauzale dintre fapte, situaţii, episoade de viaţă mai deosebite ce
au lăsat urme asupra dezvoltării psihice.
În general, anamneza cuprinde evenimentele dezvoltării psihice, evenimentele
educative, evenimentele privind mediul familial şi social, boli şi fenomene de stres.
INTERVIUL ANAMNESTIC LA ADULŢI
Interviul se va desfăşura fără întreruperi, într-o cameră suficient izolată fonic.
Există anumite cerinţe de aşezare spaţială a pacientului, în sensul că acesta nu va fi
aşezat faţă în faţă cu psihologul, ci pe una din laturile biroului (în stânga, dacă psihologul este
dreptaci); astfel, atmosfera va fi îndeajuns de degajată, iar psihologul va putea scrie şi urmări
pacientul. Pentru a hotărî modalitatea interviului, psihologul observă dacă pacientul pare sau
nu cooperant, relaxat sau capabil să-şi exprime corect ideile. Anxietatea exagerată a
pacientului este cea mai frecventă dificultate. Psihologul trebuie să distingă dacă această
anxietate este parte a tabloului clinic sau numai expresia temerii de a se adresa unui psiholog.

1
 SCHEMA ANAMNEZEI
Se poate realiza o schemă standard de alcătuire a istoricului relatat de subiect sub
forma unei liste ce trebuie parcurse de psiholog împreună cu subiectul. Oricum, nu este nici
necesar, şi nici posibil ca toate aceste întrebări să fie puse fiecărui subiect. Bunul simţ va
hotărî, în funcţie de subiect, cât de departe trebuie explorat fiecare punct. Un psiholog
începător poate învăţa din experienţă cum să-şi adapteze întrebările la problemele care se
ivesc în cursul interviului.
Nume, prenume
Vârsta
Motivul trimiterii pentru psihodiagnoză - cine şi de ce trimite
Afecţiunea actuală
Simptomele cu durata şi modul de debut al fiecăruia;
Care acuze au fost exprimate în mod voluntar de către client şi care au fost puse în
evidenţă prin întrebări; durata şi severitatea fiecărui simptom, cum a început şi ce
evoluţie a avut (intensificare gradată, diminuare în trepte; nemodificat; intermitent).
Indicaţi care dintre simptome au evoluat împreună şi care au avut un curs
independent.
Fiecare tratament în ultimul timp va fi consemnat, împreună cu efectele constatate.
Anamneza familială
Tatăl: - vârsta în prezent sau în momentul decesului;
- starea sănătăţii, ocupaţia, personalitatea, calitatea relaţiilor cu pacientul;
Mama: aceleaşi puncte;
Fraţii: nume, vârstă, stare civilă, ocupaţie, personalitate, afecţiuni psihice, calitatea
relaţiilor cu pacientul.
Poziţia socială a familiei – atmosfera în casă;
Afecţiuni mintale în familie – tulburări psihice, tulburări de personalitate, epilepsie,
alcoolism.
Prezenţa afecţiunii psihice la părinţi sau fraţi sugerează că afecţiunea pacientului
poate fi, în parte, ereditară. Personalitatea şi atitudinile părinţilor sunt importante pentru că
familia este mediul în care pacientul a crescut. La fel, separarea de părinţi, oricare ar fi
motivul. Întrebaţi despre relaţiile dintre părinţi, de exemplu dacă au existat certuri frecvente.
Întrebaţi despre separări, divorţ şi recăsătoriri.
2
 Rivalitatea dintre fraţi poate fi importantă, ca şi favorizarea unuia dintre fraţi de către
părinţi.
Ocupaţia şi rangul social al părinţilor reflectă circumstanţele materiale ale copilăriei
pacientului.
Este posibil ca evenimente recente din familie să fi reprezentat factori de stres pentru
pacienţi.
O boală severă a unuia dintre părinţi, divorţul unuia dintre fraţi pot constitui probleme
importante pentru ceilalţi membrii ai familiei.
Datele personale
Primele faze ale dezvoltării, se va nota, orice perioadă prelungită în care clientul a
fost despărţit de mama sa; dificultăţi în dobândirea primelor deprinderi şi întârzieri în
învăţarea mersului, vorbirii, controlului sfincterian etc. puţini pacienţi ştiu dacă trecerea lor
prin aceste stadii a fost normală. Va fi notată orice perioadă prelungită în care pacientul a fost
despărţit de mama sa. Efectele unei asemenea separări sunt foarte variate şi este important să
se ia legătura cu cineva în măsură să spună dacă în acea perioadă pacientul a fost afectat şi cât
a durat starea respectivă.
Starea sănătăţii în copilărie: afecţiuni grave, în special cele cu atingere a sistemului
nervos central, inclusiv convulsiile febrile.
Trăsături nevrotice precoce, se pun întrebări despre simptome ca: spaime,
somnambulism, timiditate, balbism, capricii alimentare. (comportamente precursoare ale
nevrozei adultului).
„Probleme nervoase” în copilărie: spaime, accese de furie, timiditate, balbism,
înroşirea feţei, capricii alimentare, somnambulism, enurezis, coşmaruri frecvente.
Şcolarizarea: vârsta începerii şi terminării fiecărei şcoli, şcolile urmate, rezultate,
sport şi alte realizări, relaţii cu profesorii şi colegii. Informaţiile din acest domeniu dau
indicaţii nu numai asupra inteligenţei, cunoştinţelor, ci şi asupra nivelului de inserţie socială.
Trebuie notate atât tipul de şcoală, cât şi rezultatele obţinute la examene.
De asemenea, dacă în acest timp, pacientul a avut prieteni şi dacă a fost simpatizat,
dacă a participat la jocuri sportive şi cu ce rezultate, în ce relaţii a fost cu profesorii. Se pun
întrebări similare şi cu privire la studiile superioare.
Istoricul ocupaţional: lista cronologică a slujbelor, motivaţia schimbărilor acestora,
situaţia financiară actuală, satisfacţia în muncă. Informaţiile despre ocupaţia actuală ajută la
înţelegerea condiţiilor în care trăieşte pacientul, inclusiv factorii de stres la locul de muncă.
3
Lista ocupaţiilor anterioare are importanţă în primul rând pentru evaluarea personalităţii.
Dacă pacientul a fost angajat în mai multe locuri, trebuie aflate motivele fiecărei schimbări.
Concedierile repetate pot reflecta o personalitate dificilă, agresivă sau alte trăsături anormale
(deşi există, bineînţeles, multe alte motive de concedieri repetate).
Relaţiile cu colegii, superiorii sau subalternii ajută la evaluarea personalităţii.
Serviciul militar şi participarea la război: avansări şi distincţii, probleme de
disciplină, serviciul militar în străinătate.
Istoricul menstruaţiei: vârsta menarhei, atitudinea faţă de menstruaţie, dismenoree,
tensiune premenstruală, vârsta menopauzei cu orice simptom însoţitor. De obicei, se pun
întrebări despre vârsta primei menstruaţii şi despre primele noţiuni pe care pacientul le-a
primit despre menstruaţie.
Istoricul cuplului: vârsta în momentul căsătoriei; cât timp şi-a cunoscut partenerul
(sau partenera) înainte de căsătorie şi durata logodnei. Relaţii şi logodne anterioare. Vârsta
actuală, ocupaţia, starea de sănătate şi personalitatea soţului/soţiei. Calitatea vieţii maritale.
Aici interesează aspectele legate de personalitate. Ruperea frecventă a legăturilor înainte de
căsătorie poate reflecta o tulburare de personalitate. Atitudinea pacientului faţă de căsătoria
actuală poate fi determinată de o relaţie anterioară.
Problemele actuale pot fi adesea înţelese mai bine dacă încercăm să aflăm ceea ce
fiecare dintre parteneri a aşteptat iniţial de la căsătorie. Sunt, de asemenea, utile informaţii
despre împărţirea responsabilităţilor şi a deciziilor între soţi.
Istoricul activităţii sexuale: atitudinea faţă de sex, experienţe, practici sexuale actuale,
contracepţie. În acest paragraf, bunul simţ va hotărî cât de multe întrebări pot fi puse fiecărui
pacient.
În final, se vor pune întrebări despre metodele de contracepţie şi, dacă este cazul,
despre dorinţa pacientului de a avea copii.
Copiii: nume, sex, vârstă, temperament, dezvoltare afectivă, sănătate fizică şi mintală
a copiilor.
Sarcinile, naşterile, avorturile (provocate/spontane) sunt evenimente importante
asociate uneori cu reacţii psihologice adverse ale mamei.
Informaţiile despre copiii pacientului sunt relevante pentru problemele actuale şi
pentru tipul de viaţă familială. Cum mulţi copii pot fi afectaţi indirect de bolile părinţilor,
trebuie aflat dacă o femeie sever deprimată creşte copii sau dacă un bărbat alcoolic şi violent
trăieşte împreună cu copiii săi.
4
 Probleme medicale anterioare: afecţiuni, operaţii, accidente.
Afecţiuni psihice anterioare: natura şi durata afecţiunilor; evoluţie.
Condiţii de viaţă actuale: întrebările despre locuinţă, gospodărie, situaţia financiară
ajută la înţelegerea circumstanţelor în care trăieşte pacientul, a aspectelor din viaţa sa care pot
reprezenta factori de stres şi a modului în care afecţiunea actuală se poate repercuta asupra
acestora. Nu se poate formula o regulă generală despre cantitatea de informaţie care trebuie
obţinută, aceasta rămânând o problemă de bun simţ.
Relaţii: prietenii puţine sau multe, superficiale/strânse.
Folosirea timpului liber: pasiuni, curiozităţi.
Dispoziţia predominantă: anxios, îngrijorat, vesel, deznădăjduit, optimist, pesimist,
dispreţuitor/prea încrezător în sine, stăpânit/demonstrativ, stabil/instabil.
Caracter: sensibil, rezervat, timid, sperios, suspicios, gelos, certăreţ, iritabil, impulsiv,
egoist, timid, stângaci, dependent.
Atitudini şi norme: moral şi religios, atitudine faţă de sănătate şi faţă de propriul corp;
Obiceiuri: mâncare, alcool, tutun, medicamente.
Aparţinătorii:
În cazul în care rudele sunt prezente, trebuie întrebate iniţial dacă există elemente
importante pe care ar trebui să le aflaţi înainte de a vedea subiectul şi să le explicaţi apoi că
vor avea ocazia de a discuta cu dumneavoastră după interviu.
În general, este bine să se examineze subiecţii adulţi singuri, neînsoţiţi de rude sau
prieteni.
La investigarea aparţinătorilor, se vor pune întrebări asupra numelui, relaţiei cu
subiectului, gradului de intimitate, de când îl cunoaşte pe acesta.

5
 ANEXA

Testul Eysenck Forma A

Instrucţiuni
Chestionarul cuprinde 57 de întrebări, care se referă la modul în care vă comportaţi, în care acţionaţi.
Nu există întrebări juste sau nejuste, acest chestionar nefiind un test de inteligenţă sau de aptitudini, ci
doar o măsură a modului în care dvs. vă comportaţi.
Nu omiteţi nici o întrebare şi răspundeţi printr-un sigur răspuns.

1. Vă place să treceţi prin situaţii care vă dau emoţii?

2. Simţiţi adesea nevoia de prieteni care să vă înţeleagă, să vă consoleze?
3. De obicei sunteţi nepăsător?
4. Suportaţi greu un refuz?
5. Vă gândiţi mult înainte de a face ceva?
6. Dacă vă angajaţi să faceţi un lucru, vă ţineţi promisiunea indiferent de urmări?
7. Cei din jur consideră că sunteţi un om cu toane, schimbător?
8. Acţionaţi şi vorbiţi rapid, fără să staţi prea mult pe gânduri?
9. Vi se întâmplă vreodată să fiţi nefericit fără un motiv serios?
10. Aţi face orice atunci când sunteţi pus la ambiţie?
11. Vă simţiţi dintr-o dată timid când trebuie să intraţi în vorbă cu o persoană necunoscută care vă
atrage?
12. Vi se întâmplă, în diverse ocazii, să vă pierdeţi calmul şi să vă enervaţi?
13. Acţionaţi deseori după inspiraţia din acel moment?
14. Vi se întâmplă deseori să fiţi necăjit de lucruri pe care n-ar trebui să le faceţi sau spuneţi?
15. Preferaţi în general tovărăşia cărţilor decât a oamenilor?
16. Vă simţiţi cu uşurinţă jignit?
17. Vă place mult să ieşiţi în oraş?
18. Vi se întâmplă să aveţi gânduri şi idei care n-aţi vrea să fie cunoscute de alte persoane?
19. Vă simţiţi uneori plini de energie, iar alte ori apatic, abătut?
20. Preferaţi să aveţi prieteni puţini?
21. Aveţi obiceiul de a visa cu ochii deschişi, de a vă lăsa purtat de gânduri?
22. Dacă cineva ţipă la dvs. îi răspundeţi pe acelaşi ton?
23. Vă încearcă deseori sentimente de vinovăţie?
24. Se poate spune că modul dvs. de a trăi este bun şi că poate fi dat ca exemplu?
25. La o petrecere puteţi să vă distraţi foarte bine?
26. Vă apreciaţi ca fiind câteodată molatic, câteodată extrem de nervos?
27. Sunteţi considerat un om plin de viaţă?
28. După ce aţi realizat un lucru important rămâneţi cu impresia că l-aţi fi putut face mai bine?
29. Când sunteţi într-un grup de persoane rămâneţi majoritatea timpului tăcut?
30. Bârfiţi câteodată?
31. Aveţi noaptea gânduri care vă împiedică să dormiţi?

6
32. Dacă aveţi nevoie de o lămurire mai degrabă întrebaţi pe cineva decât să căutaţi într-o carte?
33. Aveţi palpitaţii la inimă?
34. Vă plac activităţile care cer o atenţie deosebită?
35. Aveţi uneori frisoane sau tremurături?
36. Dacă aţi putea intra într-un cinematograf fără să plătiţi şi ştiind că nu veţi fi prins, aţi face-o?
37. Vă displace să fiţi într-un grup de oameni care-şi fac farse, glume?
38. Vă enervaţi uşor?
39. Vă plac situaţiile în care trebuie să acţionaţi repede?
40. Vă tulbură imaginea unor lucruri rele care vi s-ar putea întâmpla?
41. Sunteţi în general comod în felul dvs. de a vă mişca?
42. Vi s-a întâmplat vreodată să întârziaţi la o întâlnire sau la serviciu?
43. Aveţi multe vise urâte sau coşmaruri?
44. Vă place atât de mult să vorbiţi încât uneori vă adresaţi cu uşurinţa unor persoane necunoscute?
45. Aveţi junghiuri şi dureri?
46. Aţi fi foarte nefericit dacă cercul de prieteni ar lipsi în majoritatea timpului?
47. Vă consideraţi o persoană nervoasă?
48. Printre oamenii pe care îi cunoaşteţi vă sunt unii antipatici?
49. Credeţi că aveţi suficientă încredere în dvs.?
50. Sunteţi cu uşurinţă jignit de criticile la adresa dvs. sau a munci dvs.?
51. Vă este greu să vă distraţi bine la o petrecere?
52. Aveţi deseori sentimente de inferioritate?
53. Puteţi să antrenaţi cu uşurinţă o petrecere în general plicticoasă?
54. Vi se întâmplă câteodată să vorbiţi despre lucruri despre care nu ştiţi nimic?
55. Vă faceţi griji legate de sănătatea dvs.?
56. Vă place să faceţi glume, farse altora?
57. Suferiţi de insomnii?
Foaie de răspuns – EPI
Forma: L = 9 E = 5(ambiversie) N= 14
Etalon test Eysenck
Scala minciună (L)
DA: 6, 24, 36.
NU: 12, 18, 30, 42, 48, 54.
Dacă L>5, atunci profilul se invalidează.

Scala Extraversie (E)

DA: 1, 3, 8, 10, 13, 17, 22, 25, 27, 39, 44, 46, 49, 53, 56.
NU: 5, 15, 20, 29, 32, 34, 37, 41, 51.
Daca E>7, atunci profilul denotă extraversie.
Daca E<3, atunci profilul denotă introversie.
Daca E = 4, 5, 6, atunci profilul denotă ambiversie.

Scala Nevrotism (N):

DA: 2, 4, 7, 9, 11, 14, 16, 19, 21, 23, 26, 28, 31, 33, 35, 38, 40, 43.
NU: -.
Daca N>15-16, atunci sunt prezente elemente simptomatice ale nevrotismului.

7
 ANEXA 2

Scala de depresie Hamilton HAMD -17

1.Dispoziţie depresiva (tristeţe, deznădejde, lipsa de interes)

0 – absentă
1 – pesimism, tristeţe, deznădejde
2 – Accese de plâns ocazionale
3 – accese de plâns frecvente
4 – pacientul dezvolta aceste stări numai în timpul comunicării (verbale si non-verbale)

2.Sentimente de vinovăţie
0 – absentă
1 – autoreproş, a acea senzaţia ca a dezamăgit anumite persoane
2 – idei de vina sau meditaţie asupra greşelilor din trecut sau a acţiunilor imorale
3 – boala actuală este pedeapsă
4– aude voci acuzatoare sau denunţătoare sau / si are halucinaţii vizuale înspăimântătoare. Iluzii de vină.

3.Ideea de “suicid”
1 – absentă
2 – simte ca viaţa nu trebuie trăită
3 – îşi doreşte să fie mort sau orice gând despre o posibilă idee de suicid
4 – tentative de suicid

4.Insomnie (seara devreme)

0 – nu există nici o dificultate de a adormi
1 – se plânge de dificultăţi de a adormi
2 – se plânge de dificultăţi de a adormi in timpul nopţii

5.Insomnie (mijlocul nopţii)

0 – nu exista dificultăţi de a adormi
1 – pacientul se plânge de nelinişte şi de deranj in timpul nopţii
2 – plimbări in timpul nopţii (fiecare sculare din pat primeşte 2 puncte, în afară de satisfacerea nevoilor
organice)

6.Insomnie (dimineaţa)
0 – nu exista dificultăţi
1 – se trezeşte dimineaţa devreme, dar se culca la loc
2 – nu mai poate dormi odată sculat din pat

7.Munca şi activităţi
0 – nu exista dificultăţi
1 – sentimente şi gânduri de incapacitate asociate cu activităţi ca: munca si hobby-uri
2 – pierderea interesului în activităţi (munca si hobby-uri) declarate de pacient sau observate indirect
prin: neatenţie, indecizie (pacientul simte ca trebuie sa se apuce de o activitate / munca)
3 – scădere a timpului actual folosit pentru activităţi sau scădere a productivităţii în muncă (în cazul
spitalizării, acest scor se acorda daca pacientul îşi petrece mai puţin de 3 ore/zi în activităţi – munca în interiorul
spitalului sau hobby-uri, fără să desfăşoare muncă de gardă)
4 – oprirea din muncă datorată bolii în curs (în cazul spitalizării, acest scor se acordă daca pacientul nu se
angajează în nici o activitate în afară de munca de gardă sau pacientul nu reuşeşte să desfăşoare muncă de gardă
neasistat)

8.Retardare (scădere a ritmului ideativ şi a ritmului vorbirii, afectarea abilităţii de concentrare, activitate
motorie scăzută)
0 – ritm de vorbire si ideativ normal
1 – o uşoară încetinire în timpul interviului
2 - încetinire evidenta în timpul interviului
3 – interviu dificil

8
4 – interviu imposibil

9.Agitaţie
0 – absentă
1 – lipsă de nervozitate
2 – se joacă cu mâinile, părul, nelinişte evidentă
3 – se mişcă mereu, nu poate sta liniştit
4 – îşi frânge mâinile, îşi mănâncă unghiile, se trage de păr, este grăbit

10.Anxietate la nivel psihic (psihic anxios)

- tensiune şi iritabilitate subiectiva, pierderea concentrării
- manifesta îngrijorare in probleme minore
- teama
- frica exprimata fără a fi întrebat
- sentiment de panica
- sentiment de nerăbdare
0 - absentă
1 – slabe
2 – moderate
3 – severe
4 – reduc pacientul la neputinţă

11.Anxietate la nivel somatic

- simptome patologice ce însoţesc anxietatea cum ar fi:
- la nivel gastro-intestinal: gura uscata, indigestie, diaree, crampe, stare de voma
- la nivel cardio-vascular: palpitaţii, dureri de cap
- la nivel respirator: hiperventilaţie, oftături, suspine
- frecventa urinarii
- transpiraţii
- ameţeli, vedere înceţoşată
- ţiuit in urechi
0 – absentă
1 – slabe
2 – moderate
3 – severe
4 – reduc pacientul la neputinţa

12.Simptome somatice: gastro-intestinale

0 – absente
1 – pierderea apetitului dar mănâncă fără insistenţa personalului
2 – dificultăţi în hrănire fără îndemnurile personalului

13.Simptome somatice generale

0 - absente
1 – senzaţie de greutate în membre, spate sau cap, dureri de spate, de cap, musculare, pierderea energiei
2 – orice simptom evident primeşte acest scor

14.Simptome genitale pierderea libidoului, tulburari de menstruatie

0 – absente
1 – slabe
2 – severe

15.Hipocondrie
0 – absentă
1 – se retrage (fizic) de la sine
2 – preocupare pentru starea de sanatate
3 – convingerea puternica a existentei unei boli fizice
4 – iluzii hipocondriace
9
16.Pierderea greutatii
0 – nici o pierdere in greutate
1 – pierdere probabila de greutate asociata bolii prezente
2 – pierdere sigura de greutate (parerea pacientului)

17. Autoanaliza
0 – constientizeaza starea depresiva si boala
1 – constientizeaza boala, dar o atribuie mancarurilor proaste, suprasolicitarii, nevoii de odihna etc.
2 – neaga ca ar fi bolnav

Interpretarea reazultatelor:
0 - 7: depresie normala
8 - 17: depresie slaba
18 - 25: depresie moderata
Peste 26: depresie severa

Foaie de răspuns – HAMILTON

1. Stare depresivă

2. Sentimente de vinovăţie

3. Ideea de “suicid”

4. Insomnie (seara devreme)

5. Insomnie (mijlocul nopţii)

6. Insomnie (de dimineaţă)

7. Muncă şi activităţi

8. Retardare

9. Agitaţie

10. Anxietate la nivel psihic

11. Anxietate la nivel somatic

12. Simptome somatice: gastro-intestinale

13. Simptome somatice: generale

14. Simptome genitale

15. Hipocondrie

16. Pierderea greutăţii

17. Autoanaliza

TOTAL

10
 ANEXA
Inventarul de depresie Beck BDI - 21
Chestionarul cuprinde 21 întrebări care vizează aspecte importante din viaţa adolescentului şi sondează starea de
oboseală fizică şi psihică, frecvenţa oboselii, cauzele oboselii şi consecinţele asupra sănătăţii fizice şi psihice, forme de
manifestare ale depresiei. Chestionarul se prezintă astfel:

Inventarul de depresie Beck

1. TRISTEŢE
0. Nu mă simt trist.
1. Mă simt trist.
2. Sunt trist tot timpul şi nu pot scăpa de tristeţe.
3. Sunt atât de trist şi nefericit încât nu mai pot suporta

2. PESIMISM
0.Viitorul nu mă descurajează.
1.Mă simt descurajat când mă gândesc la viitor.
2.Simt că nu am ce aştepta de la viitor.
3.Simt că viitorul este fără speranţă şi nimic nu se mai poate îndrepta.

3. SENTIMENTUL EŞECULUI
0.Nu simt că aş fi eşuat
1.Simt că am avut mai mult ghinion decât persoanele din jur.
2.Dacă îmi privesc viaţa retrospectiv o văd ca pe o totalitate de eşecuri.
3.Mă simt complet ratat ca persoană.

4. INSATISFACŢIE
0.Obţin aceeaşi satisfacţie din lucruri ca şi înainte.
1.Nu mă mai bucur de lucruri ca înainte.
2.Nu mai obţin o satisfacţie reală din nimic.
3.Sunt nemulţumit şi indiferent faţă de orice.

5. VINOVAŢIE
0.Nu mă simt în mod particular vinovat cu nimic.
1.Mă simt vinovat o bună parte a timpului.
2.Mă simt vinovat majoritatea timpului.
3.Mă simt tot timpul vinovat.

6. SENTIMENTUL PEDEPSEI
0.Nu mă simt vinovat în mod deosebit
1.Simt ca s-ar putea sa fiu pedepsit.
2.Astept sa fiu pedepsit.
3.Simt că sunt pedepsit.

7. NEPLĂCEREA DE MINE ÎNSUMI

0.Nu sunt nemulţumit de mine.
1.Sunt nemulţumit de mine.
2.Sunt dezgustat de mine însumi.
3.Mă urăsc.

8. AUTOACUZARE
0.Nu cred să fiu mai rău decât alţii.
1.Mă critic pentru slăbiciunile şi greşelile mele.
2.Mă blamez tot timpul pentru greşelile mele.
3.Mă acuz pentru tot ce se întâmplă rău.

9.AUTODISTRUCŢIE
0.Nu mă gândesc să-mi fac ceva rău .
1.Am idei de sinucidere dar nu vreau să le pun în aplicare.

11
2.Aş vrea să mă sinucid.
3.M-aş sinucide dacă aş avea ocazia să o fac.

10. PIERDEREA CONTROLULUI

0.Nu plâng mai mult decât de obicei.
1.Acum plâng mai mult decât înainte.
2. Plâng tot timpul.
3.Obişnuiam să plâng dar acum nu mai pot chiar dacă aş vrea.

11. IRITABILITATE
0.Nu sunt mai nervos decât înainte.
1.Mă plictisesc şi mă enervez mult mai uşor decât înainte.
2.In prezent mă simt tot timpul iritat.
3.Lucrurile care mă iritau înainte nu mă mai enervează în prezent.

12. INTROVERSIUNE
0.Nu mi-am pierdut interesul faţă de ceilalţi oameni.
1.Ceilalţi oameni mă interesează mai puţin decât înainte.
2.Mi-am pierdut interesul faţă de ceilalţi oameni.
3.Mi-am pierdut orice interes faţă de ceilalţi.

13. LIPSA DE HOTARIRE

0.Mă hotărăsc tot la fel de uşor ca înainte.
1.I-au deciziile cu mai mare greutate decât înainte.
2.Am mari dificultăţi în a mă hotărî.
3.Nu pot lua nici o decizie.

14. SCHIMBAREA IMAGINII DESPRE SINE

0.Nu cred că arăt mai rău decât înainte.
1.Sunt supărat că arăt bătrân şi neatractiv.
2.Simt că modificările permanente în felul cum arat mă fac neatractiv.
3.Cred că arăt urât.

15. DIFICULTĂŢI ÎN MUNCĂ

0.Pot lucra tot atât de bine ca şi înainte.
1.Fac un efort suplimentar când încep să lucrez ceva.
2.Trebuie să mă forţez ca să fac ceva.
3.Nu mai pot lucra nimic.

16. TULBURĂRI DE SOMN

0.Dorm ca şi înainte.
1.Nu mai pot dormi cum dormeam.
2.Mă trezesc cu 1-2 ore mai repede şi readorm greu.
3.Mă trezesc cu câteva ore mai repede şi nu mai pot readormi.

17. OBOSEALĂ
0.Nu obosesc mai repede ca înainte.
1.Obsesc mai repede ca înainte.
2.Obosesc fără să fac aproape nimic.
3.Sunt prea obosit ca să fac ceva.

18. ANOREXIE
0.Apetitul meu nu e mai diminuat ca înainte.
1.Pofta mea de mâncare nu e mai bună ca înainte.
2.Apetitul meu este mult mai rău acum.
3.Nu mai am deloc pofta de mâncare.

19. PIERDERE ÎN GREUTATE

0.Nu am scăzut în greutate deloc sau aproape deloc.
12
1.Am pierdut în greutate peste 3 kg.
2.Am pierdut în greutate peste 5 kg.
3.Am pierdut în greutate peste 7 kg.

20. PREOCUPARI SOMATICE

0.Nu sunt mai supărat decât până acum în legătură cu sănătatea mea fizică.
1.Mă supără starea mea fizică.
2.Sunt supărat pe problemele mele fizice şi nu mă pot gândi la altceva decât cu greutate.
3.Sunt atât de supărat de starea mea fizică încât nu mă pot gândi la nimic altceva.

21. PIERDEREA LIBIDOULUI

0.Nu simt nici o modificare în interesul pentru sexul opus.
1.Sexul opus mă interesează mai puţin.
2.Sexul opus mă interesează mult mai puţin.
3.Mi-am pierdut orice interes fata de sexul opus.

Grilă răspuns Beck

1 2 3 4
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
9
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
Total

Absenţa depresiei: 0-4 (absenta depresiei mai poate însemna de asemenea şi negarea sau nerecunoaşterea
problemelor)
Depresie uşoară: 5-13
Stare ce este întâlnită frecvent la persoanele ce se implică în diferite activităţi şi care vor să aibă realizări pe
diferite planuri, dar întâmpină dificultăţi în atingerea scopului propus. Nu implică modificări la nivelul comportamentului şi
psihicului , care să pună probleme deosebite. Modificările care apar sunt tranzitorii şi sunt datorate problemelor întâlnite in
activitatea zilnică a persoanelor, atât în mediul social cât şi profesional.
Depresie medie: 14- 20
Stare ce se caracterizează prin trecerea de la normal la patologic. Modificările care apar sunt resimţite la mai multe
niveluri: modificări somatice cum ar fi aceea că subiectul are o preocupare excesivă în legătură cu sănătatea sa fizică,
tulburările de somn, pierderea apetitului, pesimism, diferite sentimente şi acuze personale pe care subiectul şi le atribuie
cum ar fi sentimente de vinovăţie, de eşec, punitive, dar toate aceste sentimente
SE RECOMANDĂ INTERVENŢIE TERAPEUTICĂ
Depresie severă: peste 21
Caracterizează persoanele care au suferit o traumă şi care nu dispun de mecanisme de ,, coping,, care să le permită
depăşirea stării de şoc post traumatic. Aceştia se manifestă prin: starea de indispoziţie generalizată, incapacitatea de
13
prefigurare a potenţialelor realizări benefice, accentuarea sentimentului de inferioritate şi eşec, perceperea deformată asupra
propriei persoane şi asupra capacităţii acestuia, dificultăţile pe plan profesional datorate scăderii capacităţii de concentrare, o
accentuare a sentimentului de oboseală, tulburări de somn, scăderea poftei de mâncare corelată cu scăderea greutăţii (3-7 kg),
diminuarea îngrijorătoare a interesului persoanei pentru sexul opus, precum şi slabe rezultate resimţite la acest nivel.
NECESITĂ INTERVENŢIE TERAPEUTICĂ

14
 ANEXA

Scala de evaluare a stimei de sine Rosenberg (SES)

Sunt cu totul Sunt Dezacord Dezacord

de acord de acord ferm
DECLARAREA
3 2 1 0

1. Simt că sunt o persoană de valoare, cel puţin pe plan de

egalitate cu ceilalţi.
2. Simt că am o serie de calităţi bune.
3. Sunt înclinat să cred că eu sunt un condamnat la eşec.
4. Sunt capabil de obţine performanţe la fel de bune ca şi alte
persoane.
5. Simt că nu prea am cu ce mă mândri.
6. Am o atitudine pozitivă faţă de mine însumi.
7. Pe ansamblu, sunt mulţumit cu mine însumi.
8. Aş vrea să mă pot gândi cu mai mult respect pentru mine.
9. Eu cu siguranţă mă simt inutil uneori.
10. Uneori cred că eu nu sunt bun la nimic.

Scorul dvs. cu privire la Scara stimei de sine Rosenberg este de:

Scorurile sunt calculate după cum urmează:
 Pentru itemii 1, 2, 4, 6, şi 7:
Sunt de acord ferm = 3
Sunt de acord = 2
Nu sunt de acord = 1
Nu sunt de acord ferm = 0
 Pentru itemii 3, 5, 8, 9, şi 10 (care sunt inversate în valenţa):
Sunt de acord cu fermitate = 0
Sunt de acord = 1
Nu sunt de acord = 2
Nu sunt de acord ferm = 3
Scara variază de la 0 la 30. Scorurile între 15 şi 25 sunt în limite normale.
Scoruri mai mici de 15 sugerează stima de sine scăzută.
http://www.wwnorton.com/college/psych/psychsci/media/rosenberg.htm

15
 ANEXA

CHESTIONARUL GÂNDURILOR AUTOMATE

Instrucţiuni: Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare dintre afirmaţiile de mai jos şi notaţi cât de frecvent aţi avut
asemenea gânduri în cursul ultimelor patru săptămâni.
Niciodată Rar Mediu Des Aproape întotdeauna

Pentru fiecare afirmaţie în parte, alegeţi varianta care vi se potriveşte cel mai bine.
Nu sunt bun(ă) de nimic. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Nu cred că pot continua aşa. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Sunt foarte dezamăgit(ă) de mine însumi * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Nu mai îmi place nimic. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Nu mai îmi place nimic. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Nu mai suport. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Nu îmi vine să mă apuc de nimic. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Ce se întâmplă cu mine? * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Sunt lipsit(ă) de valoare. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Nu voi reuşi niciodată. * Niciodată
Rar
Mediu
16
 Des
Aproape întotdeauna
Mă simt foarte neajutorat(ă). * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Ceva trebuie să se schimbe. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Precis este ceva în neregulă cu mine. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Viitorul meu este cenuşiu. * Niciodată
Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna
Niciodată
Nu pot face nimic până la capăt. * Rar
Mediu
Des
Aproape întotdeauna

Niciodată Rar Mediu Des Aproape întotdeauauna

1 Nu sunt bun(ă) de nimic.

2
3
4
5

17
CHESTIONAR DE INVESTIGARE A OBICEIURILOR LEGATE DE SOMN

1. Dormiţi la pranz?

2. Consumaţi cafea sau alte băuturi care să conţină cofeină cu 5 ore înainte de a merge la culcare?

3. Consumaţi alcool cu 3 ore înainte de culcare?

4. Fumaţi înainte de adormire sau în timpul nopţii?

5. Efectuaţi activităţi ce vă solicită nivel crescut de vigilenţă în timp ce staţi în pat?

6. Efectuaţi exerciţii fizice cu 4 ore înainte e a merge la culcare?

7. Citiţi în timp ce staţi în pat?

8. Vă uitaţi la televizor în timp ce staţi în pat?

9. Faceţi planuri şi purtaţi discuţii contradictorii în pat?

10. Dormiţi pe o saltea inconfortabilă?

11. Dormiţi într-o cameră în care temperatura este inconfortabilă noaptea?

12. Dormiţi într-un mediu zgomotos?

13. Dormiţi într-un mediu cu prea multă lumina?

14. În ce moment al zilei atingeţi maximul de performanţă? – D-dimineaţa/O- nu pot preciza/ S-

seara

15. În ce moment al zilei vă simţiţi cel mai rău? - D-dimineaţa/O- nu pot preciza/ S-seara

16. Efectuaţi plimbări pe timpul zilei, când este încă lumină afară?

17. De cât timp suferiţi de insomnie? 1= mai mult de 5 ani; 2= mai puţin de 5 ani

18. Simţiţi prezenţa oboselii diurne?

Jurnal de somn

Ziua 1 Ziua Ziua 3 Ziua Ziua Ziua Ziua

2 4 5 6 7
La ce oră adormiţi?
Care este ora de începere a activităţii?
Care este ora la care vă treziţi?
Care este timpul total de somn?
De câte ori pe noapte vă treziţi?

Pe o scală de la 1 la 5 cât oferiţi pentru calitatea somnului pentru noaptea

trecută?

18
• Modelul personalităţii propus de Hans Eysenck prevede existenţa a 3 dimensiuni
fundamentale :
1 – Extra – Introversiunea (E);
2 – Neuroticism – Stabilitate (N);
3 – Psihotism (P).
Extraversiunea – descrie o persoană deschisă, tonică, care agreează stimularea şi căreia îi displace
singurătatea;
Introversiunea – explică un comportament liniştit, rezervat, în luptă continuă pentru autocontrol şi
reprimarea excitării;
Neuroticismul – este descris ca o trăsătură specifică unei persoane labile emoţional, deseori
anxioasă şi depresivă,cu dificultăţi în restabilirea echilibrului psihic după şocuri emoţionale
Stabilitatea – opusă neuroticismului, descrie o persoană calmă, ce nu este uşor impresionabilă;

19