Noi direcii ale psihodiagnosticului i evalurii clinice

Psigodiagnosticul denot o activitate de cunoatere i se refer n mod specific la cunoaterea

factorilor psihologici ai subiectului uman, cu relevan pentru sntate i boal.
Evaluarea clinic reprezint procesul prin intermediul cruia psihologul clinician obine
informaii relevante despre starea psihic a pacientului n urma efecturii unui examen clinico-
psihologic.
Examenul clinico-psihologic urmrete obinerea de informaii i nelegerea funcionrii
psihologice a unui subiect prin focalizarea asupra tririlor acestuia .
n funcie de orientarea teoretic, n psihologia clinic se disting mai multe modele de
psihodiagnostic i evaluare clinic. !e exemplu, evaluarea clinic funcional care implic identificrea
factorilor cognitiv-comportamentali, psihologici care s explice tabloul clinic i problemele de via ale
pacientului.
"odelul de psihodiagnostic i evaluare clinic care este considerat prototip n psihologia clinic
este cel nosologic care urmrete ncadrarea tabloului clinic al pacientului ntr-o anumit categorie de
tulburare psihic. #cesta se realizeaz prin interviu clinic i testare psihologic.
Psihodiagnosticul i evaluarea clinic nosologic se desfoar secvenial, n $ etape i anume%
faza 1% clinicianul urmrete facilitarea comunicrii cu pacientul, printr-o discuie axat pe situaii
care-i confer acestuia din urm o stare de siguran i ncredere. &e nregistreaz numele, prenumele,
v'rsta, naionalitatea, domiciliul i motivul trimiterii, furnizate de ctre pacient sau, n cazul unor
tulburri grave de ctre aparintori. n continuare, interviul trebuie s vizeze aspecte in'nd cont de
cele ( axe din !&"%
) axa * - tulburrile clinice + debutul% ,!e c'nd au nceput problemele-.
) axa / + tulburrile de personalitate + evoluia acestora% ,0'nd ai observat aceste modificri-.
pacientul este a1utat cu amorse n cazul n care nt'mpin dificulti n a-i reaminti.
) axa $ + condiiile medicale + internri anterioare sau prezena altor boli somatice sau psihice.
) axa 2 + stresorii psihosociali + situaii stresante, informaii despre familie.
) axa ( + indicele global de funcionare + starea general a pacientului.
*
#ceast faz se ncheie atunci c'nd psihologul clinician
- a identificat factori ipotetici declanatori, determinani, favorizani, predispozani, de meninere a
simptomatologiei
- a pus un diagnostic nosologic ipotetic.
faza a II-a % implic o investigare detaliat a comportamentului i funciilor psihice, realizat prin
interviu i dublat de o investigare obiectiv prin teste psihologice. 3a finalul acestei faze, diagnosticul
nosologic prezumtiv se clarific. n funcie de componenta psihic investigat, avem ntrebri i teste
psihometrice corespunztoare, de exemplu%
n analizarea comportamentului urmrim% mimica, gestica, postura, aspectul general.
n analizarea orientrii, l ntrebm% ce zi este azi, ce luna, an i dac tie unde se afl.
n analizarea factorului perceptiv, ntrebm pacientul dac i s-a nt'mplat s vad lucruri care nu exist
iar ca test psihometric corespunztor, avem 4ender.
n analizarea memoriei, i cerem s memoreze o list de cuvinte sau cifre i apoi i cerem s o
reactualizeze5 ca test avem 6e7.
Pentru testarea ateniei avem probele Praga i 8oulouse-Pieron.
9'ndirea i inteligena sunt investigate prin% "atrici progresive standard, &cale de cogniii
dezadaptative i iraionale.
Prezena obsesiilor este verificat prin ntrebri de tipul% ,Exist g'nduri care v vin n minte chiar dac
nu dorii acest lucru-.
Prezena compulsiilor este verificat prin ntrebri precum% ,&imii uneori c trebuie neaparat s facei
anumite lucruri-.
Pentru a vedea care este dispoziia pacientului, l ntrebm cum se simte n general, n ce stare de spirit
se afl iar ca teste, avem &8#:, 0hestionarul de anxietate 4ec;.
Pentru a vedea dac este vorba despre o depersonalizare, l ntrebm pe pacient dac simte unele lucruri
ca fiind ireale sau dac i s-a nt'mplat s simt c nu mai este el nsui.
n scopul verificrii contiinei bolii, l ntrebm dac se consider o persoan sntoas, dac are
probleme i dac el consider c necesit sau nu tratament.
Personalitatea poate fi investigat cu a1utorul ""P:-ului.
/
faza a III-a% vizeaz surprinderea structurii i dinamicii individuale a pacientului, a modului n care
categoria nosologic se particularizeaz. &e evalueaz% starea prezent, problematica comportamentelor
simptomatice, situaia somatic detaliat, dinamica i structura personalitii, comportamentul
interpersonal, principiile morale i atitudinile sociale, funciile i identitatea eu-lui, mecanismele
defensive i de coping, controlul i autocontrolul comportamentului i emoiilor. 3a finalul
diagnosticrii avem o categorie nosologic de diagnostic i particularizarea acesteia, adic dinamica
individual a pacientului i modul n care categoria nosologic se exprim n problemele concrete de
via pentru fiecare pacient.
6eguli facilitatoare ale diagnosticrii i evalurii clinice%
*. #lternana ntrebrilor deschise <mai ales la nceput= cu ntrebri intite>nchise <mai ales dup
stabilirea unei comunicri deschise fluente=5
/. 0omunicarea non-verbal adecvat5
$. 6eflectari empatice frecvente5
2. #tenie la ce spune pacientul, dar nu i la cum spune. "odul n care spune un lucru arat perspectiva
lui asupra lucrurilor <de ex% ori de c'te ori povestete despre soie, apare o und de nervozitate n
comportament, dei prezint lucruri pozitive despre aceasta.
8ehnici de spargere a rezistenelor%
n timpul interviului clinic, pot s apar o serie de rezistene din partea pacientului n demersul
obinerii unor informaii relevante pentru tratament.
&ursele acestor rezistene pot fi diverse%
? Pacientul este prea grav afectat de boala sa pentru a susine o comunicare relevant5
? Expectanele sale fat de terapeut sau terapie sunt nasatisfcute% terapeut prea t'nr>batr'n5
terapeut femeie> brbat 5
? # fost adus mpotriva voinei lui < ameninat cu divorul, pierderea pensiei etc.=
n primul caz, se apeleaz la obinerea de informaii de la familie, rude, care trebuie apoi coroborate
pentru a avea o perspectiv unitar i ale verifica reciproc. #ceast tehnic mai poate fi utilizat i
atunci c'nd pacientul colaboreaz pentru a compara perspectiva pacientului cu cea a familiei, rudelor.
n al doilea caz, spargerea rezistenelor se bazeaz pe o regul susinut de studii de psihologie
social i se refer la faptul c, cu cat pacientul mprtete clinicianului experiene personale l va
percepe pe clinician mai pozitiv. #ceasta nseamna c este important ca pacientul s fie stimulat s
$
vorbeasc deoarece atitudinea lui se va schimba pe masur ce mprtete terapeutului tot mai multe
elemente personale.
8ehnicile pentru spargerea rezistenelor urmeaza trei pai principali %
*. reflectarea empatic a rezistenei pacientului5
/. abordarea indirect a pacientului5
$. oferirea de ntriri pentru implicarea pacientului n procesul de diagnostic.
Diagnostic descriptiv versus diagnostic etiopatogenetic

nainte de @raepelin, diagnosticul tulburrilor psihice a fost n deriv. &-a negat n mod constant
validitatea unor clasificri mai specifice ale tulburrilor psihic.
@raepelin este cel care a ncercat s elaboreze o clasificare nosologica bazat pe etiopatogenez,
ncerc'nd s evite un diagnostic nosologic categorial descriptiv, bazat pe semne si simptome. ns
cunotinele limitate despre etiopatogeneza tulburrilor psihice din acea perioad, nu i permiteau
crearea unui sistem de clasificare bazat pe etiopatogenez.
# doua propunere a lui a fost pentru un sistem de clasificare bazat pe evoluia i psihodiagnosticul
tulburrii. 0eea ce face ca, psihozele maniaco-depresive s fie similare ntre ele i diferite de
schizofrenie nu se refer at't de mult la simptome i semne c't la evoluie% psihozele maniaco-
depresive tind s se amelioreze, pe c'nd schizofrenia tinde s se agraveze. #ceast a doua propunere
are ns o problem ma1or. An diagnostic corect poate fi fcut doar post hoc , dup apariia i evoluia
bolii i prin urmare , el nu a1ut foarte mult n procesul de tratament.
!eoarece @raepelin i-a bazat activitatea tiinific pe ipoteza c tulburari similare se exprim prin
simptome i semne similare i au o etiopatogenie similar i deoarece n acea vreme nu putea cunoate
clar aspectele de etiopatogenez a tulburarilor psihice a acceptat provizoriu un diagnostic nosologic
categorial descriptiv, focalizat pe semne si simptome dei intenia lui @raepelin era de a evita un astfel
de diagnostic. Problema este c p'na n zilele noastre diagnosticul nosologic a rmas unul discriptiv.
Este adevarat ns c, n ultimele ediii ale !&", se ncearc gsirea unor criterii susinute tiinific
de clasificare a semnelor i simptomelor. !in pcate se ignora nc diagnosticul etiopatogenetic i n
consecin, cunoaterea noastr rm'ne la nivel descriptiv i nu a1unge la nivel explicativ5 ca urmare i
tratamentele administrate i eliberate pe baza unui diagnostic nosologic categorial descriptiv au mai
putine anse s atace mecanisme etiopatogenetice relevante, aceste tratamente fiind adesea
simptomatice.
2
Noi direcii ale psihodiagnosticului i evaluri clinice
Problemele psihodiagnosticuli i evaluri clinice menionate anterior pot fi ameliorate utiliz'nd
urmtoarele strategii%
- dezvoltarea unui diagnostic nosologic categorial focali7at pe mecanisme etiopatogenetice.
"odalitatea de diagnostic a bolilor somatice este str'ns legat de identificarea mecanismelor
etiopatogenetice implicate n tabloul clinic. !iagnosticul tulburrilor psihice este un diagnostic
focalizat pe simptome i semne, elementele principale fiind identificarea, iar apoi clasificarea lor pentru
a genera diverse categorii nosologice.
- realizarea unui diagnostic nosologic categorial pe baz de prototip, nu pe baza unor criterii.
!iagnosticul !&" este unul categorial, categoriile fiind instituite pe baza unor criterii clare. Pentru a
eficientiza clasificarea nosologic i de a o face ecologic, sa sugerat utilizarea prototipului in cadrul
!&". Exist de1a propuneri concrete pentru un diagnostic nosologic categorial pe baz de prototip, ele
urm'nd a fi investigate sub aspectul validitii lor n studii viitoare.
- realizarea unui diagnostic dimensional. 0onform acestui model, clasificrile tulburrilor psihice ar
trebui fcute pe nite dimensiuni<de ex% neuroticism=, care s exprime trecerea treptat de la normalitate
la patologie la un prag determinat statistic. &-a ncercat propunerea unor astfel de dimensiuni dar cum
lista lor nu a fost clar stabilit, acest sistem clar de clasificare nu s-a generalizat nc.
- realizarea unui diagnostic psihologic focalizat pe simptom. Pentru a fi inclui ntr-o categorie
nosologic pacieni trebuie sa satisfac un numr de simptome dintr-o list mai lung. #cel numr
poate include ns simptome diferite din lista dat. An diagnostic psihologic alternativ s-ar focaliza pe
funciile psihologice afectate n diverse tulburri psihice, funcii care apar n mai multe categorii
nosologice spre exemplu, ideile de tip delirant apar n mai multe categorii nosologice < tulburri
delirante, schizofrenie etc.=. #ceast abordare ar putea duce la clasificarea mecanismelor care
genereaz aceste simptome specifice, prin includerea n cercetare a unor pacieni cu simptome
omogene.
- utilizarea unui instrumentar psihologic adecvat teoretico + metodologic i adaptarea unor teste
bazate pe cercetri fundamentale.
(
0azul lui !ana
*.:storicul cazului
!ana are /B de ani, este medic, are un copil, locuieste cu sotul sau, a lucrat timp de $ ani ca
rezident intr-o sectie de medicina interna.
A. Acuzele principale
*CC* - !ana se simte agitata si foarte anxioasa in legatura cu o multime de aspecte din viata ei% iritarea
ei profesie ca medic, relatiile cu colegii sau sotul, rezultatele scolare sau doctoratul si totodata e
ingri1orata de atacurile de panica pe care le are.
3a sfarsitul anului *CCC si inceputul anului /DDD primeste tratament psihologic pentru atacuri de panica
si anxietate generalizata <*B sedinte=.
B. Istoricul tulburarii prezente
*CC* - !ana se muta in alt oras departe de parintii supraprotectori pentru a studia medicina la o
universitate de prestigiu.
!e atunci a inceput sa aiba atacuri de anxietate care cuprindeau%
&imptome emotionale%ingri1orare in legatura cu orice
&imptome fiziologice% tensiune musculara, senzatii de slabiciune, oboseala, tulburare de somn
&imptome comportamentale% a inceput sa evite activitatile care presupuneau effort fizic.
&imptome cognitive% se gandea ca toate aceste simptome arata ca nu este o persoana competenta.
*CC$ - medicul de familie si un psihiatru i-au prescris 4uspar<4uspirona=, dar !ana a intrerupt
tratamentul medicamentos pentru ca simptomele se ameliorase mult mai putin decat se astepta.
E
*CCC - a survenit primul atac de panica - in timp ce isi pregatea examenul de doctorat <un medic
psihiatru i-a prescris Fanax=.
- al ::-lea atac de panica + o luna mai tarziu + in timp ce facea curatenie
- al :::-lea atac de panica + la trei saptamani dupa al ::-lea + in timp ce pregatea o lucrare pentru
un congres stiintific de medicina interna.
&imptomele de panica au cuprins%
&imptome emotionale% teama de a nu-si pierde controlul, nea1utorare, disconfort
&imptome cognitive% convingerea ca va muri, ca are probleme cu inima, va lesina si va cadea
&imptome comportamentale% evitarea efortului fizic si cautatea in care sa fie in siguranta in caz ca
va lesina.
&imptome fiziologice% palpitatii, tremuraturi, dureri precordiale.
Gactorii de stres ma1or erau in principal factori psihosociali.
*CC* - !ana se muta intr-un alt oras, departe de parintii supraprotectori pentru a studia medicina.
!epartarea de casa si de protectia parintilor a constituit factorul principal pentru aparitia anxietatii
generalizate.
*CCB + !ana se casatoreste5 sotul sau era asistent universitar si cercetator, astfel ca se implica destul de
putin in intretinerea familiei si educarea copilului pentru ca lucra foarte mult, chiar si in Hee;end.
*CCC + conflictul de rol% !ana se simte coplesita de viata sa ca sotul medic, mama si student, ceea ce a
dus la primul sau atac de panica.
C. Istoric personal si social
!ana este copil singur la parinti.
8atal + rigid, autoritar, preocupat de viitorul fiicei sale5 datorita acestei atitudini, !anei ii era teama
sa discute cu ele sau sa ii ceara ceva.
"ama + o persoana calda, preocupata de educatia si viitorul fiicei.
Parintii erau supraprotectori%
I
&coala primara si gimnaziu% o duceau la scoala si o aduceau de la scoala acasa, de aceea nu reusea
sa aiba prieteni, avand abilitati sociale limitate
:n liceu% ambii parinti si-au dorit ca ea sa devina medic, i-au permis sa aiba prieten, dar cu restrictii
<sa se vada doar la ei acasa sau cateva ore dupa masa=
:n primul an de facultate% !ana se muta in alt oras, parintii o viziteaza in mod regulat5 a inceput sa
simta simptome de anxietate generalizate, se simtea nea1utorata, se ingri1ora pentru orice, dar nu si
pentru faptul ca fusese separata de parintii ei <se respinge diagnosticul anxietatii de separare=
:n cel de-al doilea an de facultate% i s-a prescris 4uspar, dar a renuntat repede la tratament
*CCI + a absolvit cu succes Gacultatea de "edicina, devenind medic reident in medicina internal il
cunoaste pe sotul ei, un barbat matur, puternic, inteligent, cu cincisprezece ani mai in varsta decat ea.
*CCB + se casatoresc5 !ana isi incepe studiile doctorale in medicina
*CCC + naste primul copil, experentiaza primele trei atacuri de panica.
D. Istoric medical.
!ana nu suferea de nici o problema medicala care sa ii influenteze functionarea psihica,
probleme psihice curente sau tratamentul.
E. Status mental.
Pacienta era bine orientata tempo-spatial, cu o dispozitie anxioasa
F. Diagnostic DSM IV
#xa * <tulburari clinice=% 8ulburari de atac de panica, fara agorafobie si tulburari de anxietate
generalizata <depresie subclinica% pacienta prezinta unele simptome de depresie, insa nu sunt
indeplinite toate criteriile pentru nici una dintre tulburarile depresive=5
#nexa / <tulburari de personalitate=% Jimic semnificativ clinic. Pacienta unele caracteristici de
personalitate dependenta. 8otusi, in urma unei analize atente, comportamentele dependente par a fi
legate de tulburarile de anxietate, iar celelalte caracteristici ale personalitatii dependente nu indeplinesc
toate criteriile pentru un diagnostic separat de tulburare de personalitate de tip dependent5
#nexa $ <boli somatice sau alte conditii medicale=% Jimic semnificativ5
B
#nexa 2 <stresori psihosociali=% &uport social inadecvat, coplesita de impre1urarile vietii sale
<ex. probleme de domiciliu, conditii de munca solicitante, cerinte educationale=5
#nexa ( <indicele general de functionare + 9#G=% 9#G ED <curent + *CCC=. 0el mai ridicat
indice pe parcursul ultimului an a fost de ID.
/. 0onceptualizarea cazului.K abordare din perspectiva terapiei cognitive
A. Factori etiologici.
Probabil ca separarea !anei de parintii supraprotectori <factori declansatori=, lipsa abilitatii sociale si a
asertivitatii <factori predispozanti=, integrarea ei intr-un context nou% oras nou, alti colegi, alte cerinte
<factori favorizanti= au dus la aparitia si mentinerea simptomelor de depresie clinica.
Probabil ca tulburarea de atac de panica sa fi fost precipitata de faptul ca sotul ei nu o spri1inea asa cum
ea se asteptase, dupa casatorie avand si mai multe obligatii <factori declansatori=.
4. Evaluarea cognitiilor si comportamentelor actuale
K prima situatie problematica tipica pentru !ana a fost cea legata de primul sau atac de panica.
:n timp ce isi pregatea examenul de doctorat in camera sa a auzit un gand automat% Lnu voi reusi
sa ma pregatesc cum trebuie urmatoarele zile deoarece nu ma a1uta nimeni cu celelalte sarcini si nu pot
obtine mai mult timp pentru a-mi pregati examenul.

&e simtea anxioasa, se opreste din citit, se ridica din fotoliu.

&imte ca nu mai poate respira, are dureri precordiale, palpitatii si hemur incontrolabil.
#pare un alt gand automat > interpretare catastrofala% L&unt bolnava si s-ar putea sa am un atac de
cordM.
Experentiaza sentimente de teamma si disconfort puternic, camera i se pare ciudata si ireala.
:ese din camera si incearca sa mearga la baie pentru a se spala pe fata cu apa rece.
C
# doua situatie tipica se refera la cel de-al doilea atac de panica, in timp de !ana faca curatenie in
apartament si observa ca are palpitatii.
#pare un gand automat% LJu din nouM Noi muri si nimeni nu va mai avea gri1a de fiul meuM.
#re din nou palpitatii, dureri precordiale si tremuratii.
# incercat sa a1uga la un fotoliu <in caz ca lesina= si la fel pentru a-l suna pe sotul sau <dar nu l-a
mai sunat=.
# treia situatie apare in timp ce isi pregateste lucrarea pentru un congres stiintific de medicina
interna.
#re un gand automat% LJu am suficient timp pentru a face o lucrare buna . Jimeni nu ma a1uta ca
sa am mai mult timp.
&imte ca are palpitatii si ii vine un alt gand automat% LNai de mine, sunt cu adevarat bolnavaM Noi
lesina si voi cadea..
8eama de a nu-si pierde controlul si de a nu innebuni este mult mai mare.
:ese din camera si merge in sufragerie pentru a fi mai aproape de telefon, se aseaza intr-un fotoliu
incercand sa se relaxeze.
C. Evaluarea longitudinala a cognitiilor si comportamentelor
!ana si-a dezvoltat trei credinte centrale in legatura cu experientele ei de viata%
*. Prima credinta centrala <schema cognitiva= se refera la competenta% La face totul la standarde
inalte., iar aceasta credinta este frecvent evaluata L 8rebuie sa fac totul la standarde inalte, altfel sunt
incapabila, detestabila si slaba..
/. 0ea de-a doua credinta centrala se refera la responsabilitate si control% L!aca ceilalti nu ma
a1uta, atunci nu ma pot concentra si nu1 pot sa detin controlul si sa reusesc in situatiile importante din
viata mea si aceasta cognitie este evaluata% L Persoanele apropiate mie tin sa ma a1ute sa controlez
*D
situatia pentru ca sa ma pot concentra si sa imi ating obiectivele importante. !aca nu ma a1uta este
groaznic si nu pot suporta asa ceva.
$. 0ea de-a treia credinta se refera la confort si control% L!aca sunt nea1utorata si nu ma pot
controla, atunci si eu si ceilalti vom avea de suferit.. #ceasta cognitie este apoi evaluata negativ%
L8rebuie sa detin controlul, altfel este groaznic si insuportabil..
D. Aspecte pozitive si puncte tari ale pacientului
!ana este o persoana inteligenta, cu sanatate fizica buna. :ubeste disciplina si este foarte
disciplinata, doreste tot ce e mai bun pentru ea si familia ei. !ana a trait timp de sapte ani cu anxietate
generalizata, iar mecanismele de coping utilizate au fost% evitarea problemelor, evitarea efortului fizic,
studiul intens.
E. Ipoteza de lucru
!ana a dezvoltat anxietate generalizata deoarece credintele ei centrale <factori predispozanti= au
facut-o sa interpreteze o gama larga de situatii <factori declansatori= ca fiind amenintatoare. Probabil ca
integrarea intr-un mediu complet nou + factori favorizanti + <ex. un oras nou, alti colegi, cerinte mai
ridicate decat in liceu= au precipitat anxietatea generalizata si depresia subclinica, activand aceste
credinte centrale. "ai mult, hiperreactivitatea sistemului nervos vegetativ, lipsa de asertivitate si de
abilitati sociale in relatiile interpersonale <ex. caracteristici ale personalitatii dependente= ar fi putut
amplifica si contribui la simptomatologia anxioasa si depresiva <factori predispozanti=. Alterior, in
urma asocierii acestui fond de anxietate generalizata <factor predispozant= cu <*= presiunile
evenimentelor de viata de dupa casatorie si </= frustrarea data de asteptarile vis a vis de sustinerea din
partea sotului <factori declansatori=, s-au dezvoltat atacurile de panica. #cestea au fost stimulate de
interpretarile catastrofale facute de !ana, interpretari care duc frecvent la instalarea panicii despre
panica.
**
Tratament/ plan de interventie-aordare din perspectiva terapiei cognitive
!" #ista de proleme
*. atacurile de panica
/. sentimentul de ingri1orare in legatura cu orice lucru <anxietate generalizata si depresie subclinica=
$. relatia cu sotul vis a vis de suportul pe care acesta l-ar putea oferi
2. stima de sine si asertivitate scazute, abilitati sociale deficitare
$" %copuri terapeutice
*. reducerea atacurilor de panica <inclusiv panica despre panica=
/. reducerea gandirii distorsionate negative cu impact asupra anxietatii generalizate si depresiei
subclinice
$. stimularea asertivitatii si formarea abilitatilor de rezolvare de probleme pentru a imbunatati relatia
sa cu sotul si capacitatea de rezolvare a problemelor practice
2. imbunatatirea abilitatilor sociale cu impact asupra trasaturilor de personalitate dependenta
&" 'lanificarea terapiei
Planul de tratament viza, in prima faza, reducerea atacurilor de panica <inclusiv panica despre panica=
si apoi diminuarea anxietatii generalizate si a depresiei subclinice. An obiectiv al interventiei il
presupunea de asemenea, interventia la nivelul asertivitatii, al stimei de sine si a abilitatilor sociale <cu
impact asupra unor trasaturi de personalitate dependenta=.
Altima parte a planului de tratament viza abordarea unor probleme practice precum si introducerea unui
program de prevenire a recaderilor.
*/
Tehnici aplicate
Pentru atacul de panica a fost folosit un pachet de tratament care contine %
*. tehnici de restructurare cognitiva pentru reducerea interpretarilor catastrofale <gandurile automate=
/. tehnici de hiperventilatie si de control al respiratiei pentru a explica <in parte= si controla
simptomele de panica
$. tehnica de distragere a atentiei in scop didactic <relatia dintre cognitie si emotie=, cat si in scop
terapeutic <managementul rapid al sentimentelor=
Pachetul de interventie pentru atacul de panica a fost adaptat pentru an(ietate generalizata si depresie
suclinica, constand in%
*. tehnici de restructurare cognitiva <modificarea gandurilor automate si a credintelor centrale
/. tehnici de relaxare < reducerea activarii fizilogice cronice=
$. training pentru asertivitate <cresterea asertivitatii si imbunatatirea abilitatilor sociale=
Pachetul de tehnici a fost aplicat dupa cum urmeaza%
*. pentru atacul de panica %
tehnica de distragere a atentiei < ex. sa descrie detaliat toate obiectele din camera= urmarea%
a= combaterea convingerii !anei ca nu are control asupra anxietatii sale
b= sa fie o tehnica de management a simptomleor, utila pentru situatiile in care atacarea gandurilor
automate ar fi dificila
c= sa constituie o demonstratie de impact a modelului cognitiv al anxietatii
tehnica hiperventilatiei utila pentru modificarea interpretarii catastrofale a senzatiilor corporale
experientiate in timpul atacurilor de panica
tehnica de control al respiratiei a fost de asemenea folosita intrucat reduce hiperventilatia
/. pentru modificarea gandurilor automate, a interpretarilor catastrofale si a credintelor centrale
tehnici de restructurare cognitiva
tehnici comportamentale
*$
tehnici de modificare a cognitiilor evaluative prin interventie la diferite niveluri de
astractizare
#ceste tehnici au a1utat-o pe !ana sa isi inteleaga gandurile si asumptiile dezadaptative si astfel sa isi
reduca semnificativ simptomele de anxietate si atac de panica, depresia subclinica si unele trasaturi ale
personalitatii dependente
$. pentru anxietate generalizata
tehnica de rela(are si control al respiratiei
#ceasta tehnica a avut un mare efect, deoarece reduce activarea fiziologica de tip cronic.
2. training-ul pentru asertivitate si training-ul pentru imbunatatirea abilitatilor sociale si a abilitatii de
rezolvare de probleme
#cestea au contribuit la imbunatatirea relatiilor interpersonale ale !anei <cu sotul sau= si asupra
capacitatii de rezolvare de probleme. !e asemena aceste interventii o a1utau sa fie mai putin
dependenta.
(. programul de prevenire al recaderilor
D" )stacole in terapie
3ogica tratamentului < ex. relatia dintre cognitii si atacul de panica=, a fost afectata de faptul ca
!ana era un medic bine pregatit si greu de convins cu privire la o abordare conventionala a legaturii
dintre emotii si cognitii.
#ceasta tehnica a fost inlocuita de altele precum ilioterapia <o lectura organizata care auta la
intelegerea propriei persoane! a mediului inconurator! la invatarea din e"perienta altora sau la
gasirea unor solutii pentru probleme! &chran; si Engels= cuprinzand carti de medicina psihomatica si
lucrari despre emotii si cognitii, precum si exemple din literatura despre experimentele lui &chacther si
&inger cu privire la relatia emotii-cognitii.
*2
4iblioterapia presupune un proces interactiv, in care consilierul> psihiatrul initiaza discutii,
dialoguri cu clientul pentru a-l a1uta la modificarea gandurilor, comportamentelor si emotiilor
irationale.
3a sfarsitul progrmului, autorul, !an !avid, remarca surprinderea pacientei cu privirea la
impactul pe care il au cognitiile asupra emotiilor, aceasta fiind interesata sa introduca aceste idei Lnu
doar in demersul terapeutic, ci si in practica sa de medic internist..
*ezultate+ concluzii si urmarirea evolutiei pacientului
8ratamentul !anei s-a extins pe parcursul a *B sedinte.
3a sase luni dupa incheierea terapiei nu s-au mai inregistrat atacuri de panica sau simptome de
depresie subclinica. :nsa au persistat unele simptome de anxietate generalizata, dar acestea nu
indeplineau criteriile !&" :N pentru tulburarea de anxietate generalizata.
#sertivitatea !anei si abilitatile sale sociale s-au imbunatatit semnificativ, ceea ce a produs un
impact pozitiv asupra relatieiilor sale <cu sotul, cu parintii=, contribuind totodata la flexibilizarea
trasaturilor de personalitate dependenta.
#ceste rezultate au fost operationalizate intr-un design experiemtal cu un singur subiect, cu niveluri de
baza multiple in cazul simptomelor.
*(