Facilitarea sociala si lenea

sociala

Facilitarea sociala
Lenea sociala
Procese care apar in grupuri
 Facilitarea sociala
 Lenea sociala
 Dezindividuarea/deindividuarea

Ele influenteaza comportamentul

membrilor grupului
Facilitarea sociala
 N. Triplett: 1898
<Factorii dinamogenetici in competitie si in imprimarea
ritmului>
Cursa solitara vs. cursa in compania altora
 F. Allport:
- ameliorarea performantei in prezenta altora (lumea
animala)
- a diferentiat prezeneta pasiva a altuia de coactiune
 R. Zajonc, 1965, 1969 – readuce problematica in
centrul atentiei si propune o interpretare noua
Experiment 1 – prezența altora
•Gândacii se îndepartează de capătul luminat

•Sursa de lumina

•Tub prin aleargă 2 gândaci

În prezența altora, răspunsul dominant al gândacilor, fuga

de lumină, este întărit. Comportamentul este adecvat,
prețenta altora (pasivă sau activă) facilitează
comportamentul: gândacii ajung mai repede la capătul
întunecos.
Experiment 2 – prezența altora
(sarcini complexe)
•Gândacii se îndepărtează de capătul luminat

•Sursa de lumina

•Tub prin care aleargă 2 gândaci

În prezența altora, răspunsul dominant al gândacilor,

fuga de lumină, este întărit. Răspunsul dominant nu este
adecvat: prezența altor găndaci îngreunează răspunsul.
Interpretare
 Prezenta celorlalti favorizeaza raspunsul
dominant, cel care este adecvat in sarcini
simple (tubul simplu).
 In sarcini complexe (tubul in cruce),
prezenta altora este defavorabila
comportamentului adecvat.

Prezenta celorlalti creste probablitatea

raspunsului dominant, adecvat sau
neadecvat
 Interpretarea se bazeaza pe teoria
impulsului – tendinta de a da un raspuns
creste proportional cu puterea obisnuintei
de a-l emite si cu nivelul impulsului
 In sarcinile simple- raspunsul dominant
este corect- facilitare
 In sarcinile complexe, creative - raspunsul
dominant este incorect- evolutie
defavorabila
Frica de evaluare

 Cottrell, 1972
Simpla prezenta a altora nu creste
activarea fiziologica
Prezenta altora inseamna posibilitatea
de a fi evaluat
Experiment
 Au comparat performantele unor indivizi:
1. in prezenta publicului potential evaluator
2. Cu un public prezent, dar legat la ochi.
Rezultate:
Performante mai bune:
- in sarcini simple pentru cond.1
- In sarcini complexe pt. cond. 2
Anxietatea creste mai mult in situatia de evaluare – t.f.e-
prin anticiparea unor rezultate negative.
In sit. simple, anticiparea unor rezultate negative, duce la
activare deci la ridicarea perf.
Lenea sociala
 Max Ringelmann, 1913
 Obs.+experiment
 Explicatii>
- Lipsa de coordonare in grup
- Pierderea motivatiei in grup
1974, M.Ingham- Yale University
 Reluarea exp. Ringelmann
 Subiectii complici sunt instruiti sa mimeze
efortul
 Subiectul naiv este plasat primul
(excluderea lipsei de coordonare in grup)
 Rezultate:
- subiectul naiv trage mai putin – motivatia
lui scade
- Coordonarea eforturilor pune probleme, dar
cruciala este scaderea motivatiei
Scaderea motivatiei in grup – lene
sociala

Bibb Latané:
A variat numarul de membri ai grupului: 2, 4, 6
Sarcina: subiectul naiv sa strige cat pot de tare
Sub. Complici> mimeaza strigatul
Rezultate:
Exista o relatie intre numarul membrilor grupului si efortul
individual:
- a 3. persoana scade implicarea
- a 20 persoana produce modificari nesemnificative
Generalizare: marimea grupului afecteaza performanta intre 3
si 8 membri.
Interpretare

 Lenea sociala este explicata prin

dificultatea identificabilitatii
 Grupul ofera anonimat, membrul
profita pt. a chiuli
 Tendinta de a identifica performanta
a descurajat lenea sociala
Efectul de fraier
 In situatia de comparatie sociala, sub
isi ajusteaza eforturile pana la nivelul
la care crede ca il vor reduce ceilalti
Contracararea lenei sociale
 Cunoasterea standardului de
performanta:
- A afla ce performante pot obtine
- A s eautovalida, obtinand reyultate
mai bune ca altii