Barierele

Barierele în
în comunicare
comunicare şi
şi
aspectele
aspectele privind
privind
eficienţa
eficienţa comunicării
comunicării
pedagogice
pedagogice
 OBIECTIVE:
1. Precizarea specificului comunicării
pedagogice din perspectivă
telegrafică;
2. Definirea conexiunii inverse (feed-
back) în procesul de comunicare;
3. Caracterizarea factorilor generali
şi specifici ai blocajelor în
comunicare;

4.
Modelul C.Shannon şi W. Weaver, 1949

MESAJ

CODARE DECODARE

EMIŢĂTOR Perturbări, zgomote, RECEPTOR

alţi factori
DESTINATAR

CONEXIUNE
INVERSĂ
feedback
 Specificul comunicării pedagogice
 . Construind o analiză paralelă între funcţionarea
telegrafului şi procesul de transmitere a informaţiei de
către profesor spre elev, L. Şoitu menţionează:
 în comunicarea pedagogică nu se
păstrează regula receptării mesajului
indiferent de calitatea emiterii şi
canalului de transmitere, deoarece
receptorul are propriile sisteme de
preluare, decodificare
 [L. Şoitu, Pedagogia comunicării p. 130].
 Conexiunea inversă
(feed-back) - Norbert Wiener
 Conexiunea inversă reprezintă reacţia de răspuns a
receptorului la mesajul primit de la emiţător. Este un mod de
a ajuta pe cineva să înţeleagă efectele pe care le produce un
anumit mesaj (acţiune, atitudine, comportament etc.) asupra
celui căruia i-a fost adresat mesajul respectiv.
 este un schimb de informaţii între două persoane sau între o
persoană şi un grup, privind efectele pe care unele le au
asupra sentimentelor şi percepţiilor celorlalte, la momentul
respectiv.
 rezidă în impresiile celorlalţi, exprimate cel mai adesea în
termeni de sentiment şi de percepţie, privind efectele
produse de comportamentul nostru asupra lor.
 In aceeaşi măsură, feedback-ul La origine, termenul
feedback a fost împrumutat din electricitate şi
electronică de către Lewin, care 1-a aplicat proceselor
de grup. În construcţia rachetelor, de exemplu, fiecare
exemplar posedă un sistem intern care transmite
mesaje unui organ de direcţie, ce se găseşte pe sol.
Cînd racheta se îndepărtează de traiectoria sa, sînt
transmise unele mesaje organului de direcţie, care face
ajustările necesare, replasînd racheta pe traiectoria sa.
În cadrul formării privind relaţiile umane, grupul
acţionează la fel, ca un organ de corecţie şi de direcţie
pentru participanţi, care, pe parcursul acestui proces de
feedback, sînt menţinuţi pe traiectoria lor în ceea ce
priveşte obiectivele lor personale de formare.
 Telefonul stricat sau barfa
• într-o clasa de 24 elevi din satul Mătrăuţi, raionul Ceadîr-
Lunga, a avut loc o situatie din cele mai putin placute.
Profesorul, a inceput lecţia, cand deodata a intervenit un
apel din partea directiei despre faptul ca scoala este minata
si e necesar ca in timp foarte scurt toti elevii sa parasească
scoala,deplasandu+se la o distanta cat mai mare. Deoarece
mesajul nu a fost foarte clar din partea profesoarei, copiii
s-au imbulzit la usa , ca apoi fiecare sa-şi vada de treabă: 5
din ei au mers la cantina sa-şi ia ceva chifle pentru micul
dejun neservit, 3 au ales sa ramana in clasa distrîndu-se pe
seama colegilor speriaţi, 7 au inteles ca este anuntat careu
si, deoarece este cel mai plicticos eveniment din viata scolii,
au hotarat sa se retraga intr-un loc mai ascuns, unde isi
potpermite o relaxare de tigara. Si ceilalti 6 au iesit in
goană pentru a fi cat mai departe de cele auzite.
Profesoara, n+a putut renunta la proiectul didactic realizat
timp de o noapte si a fost surprinsa de camerele de luat
vederi cum taraganează iesirea la nesfîrsit 4 copii urmărind-
o fara nici o dorinta de a ao ajuta, mai mult doar de a o urma
in ceea ce face. Ca doar este autoritate.
 BARIERELE
COMUNICĂRII

• Bariera este un obstacol in

calea realizarii unei
comunicari eficiente.
Acestea pot produce
efecte nedorite sau genera
chiar blocaje in comunicare.
 Ce crează bariere în
comunicare?
• Neatenţia •Umilirea
Ameninţarea
•Critica • Învinuirea
•Etichetarea •Ironia
•
Nemultumirea
•Ridicarea vocii
• Una dintre cele mai importante
bariere este stereotipia. Aceasta
este o “eticheta”, o imagine pe care
ne-o formam in minte si care ne
afecteaza modul de a primii
informatia, de a o decodifica sau de a
trasmite informatia.
• O alta bariera este si limbajul
reactiv. Este indicat ca acesta sa fie
transformat in limbaj proactiv, prin
care chiar si unele conflicte pot fi
atenuate.
 Alte bariere:
- judecarea – “ Esti un naiv că ai
făcut.....”
- oferirea solutiilor – “Dacă aş fi în
locul tău...”
- a da ordine – “Fă-ţi tema imediat!”
- moralizarea neintemiată – “Trebuie
să-ţi ceri scuze de la el”
- evitarea – “Mai bine să vorbim
despre”
- folosirea excesivă a întrebărilor
 Factori generali şi specifici ai
blocajelor în comunicare
     a) Diferenţele de personalitate.
     Personalitatea este considerată rezultanta a 4 factori:
 – constituţia şi temperamentul subiectului;
 – mediul fizic (climat, hrana);
 – mediul social (ţară, familie, educaţie);
   – obiceiurile şi deprinderile castigate sub efectul
influenţelor precedente (mod de viaţă, igiena, alimentaţie
etc.).

 Unicatele de personalitate generează

modalităţile diferite de comunicare.
 slogan: TOŢI EGALI, TOŢI DIFERIŢI
     b) Diferentele de perceptie.
 suntem tentaţi să vedem ceea ce dorim sa
vedem şi auzim ceea ce dorim sa auzim,
evitînd să recunoaştem realitatea în sine
(aceasta ne poate duce la ceea ce spune
„a face 2 + 2 = 5")
 informaţiile sunt acceptate şi în funcţie de
persoana de la care provin, modul si
situatia cum sunt transmise (de exemplu, o
observatie privind o eroare de exprimare poate fi
acceptata sau considerata ca amenintare, in
functie daca provine de la un prieten sau de la
un strain).
 JOC ! „Fereastra lui Johari“
(realizare în perechi cu prietena/prietenul)
a fost creat de 2 psihologi americani –
Joseph Luft si Harry Ingham, in 1969
     – cvadrantul 1 – deschis – se refera la
elementele despre noi insusi (atitudini,
comportamente, sentimente si motive) cu care
suntem familiarizati si care sunt evidente si pentru
altii:
    – cvadrantul 2 – orb – releva aspecte de
comportament observate de altii si de care nu
suntem constienti;
    – cvadrantul 3 – ascuns – cuprinde elemente
despre noi insine dar nedezvaluite altora (limitele,
defectele de care suntem constienti si pe care
incercam sa le estompam in fata celorlalti);
    – cvadrantul 4 – necunoscut – este acea latura a
personalitatii, necunoscuta nici noua nici altora care
se manifesta, de regula, in situatii limita (prin
judecati, atitudini si comportamente surpriza atat
pentru individ cat si pentru cei din jurul sau).
 c) Diferentele de statut.
 Şcoala este o organizaţie de tip ierarhic în
cadrul căreia se formează o reţea de
comunicare cu:
 superiorii - comunicare ierarhică
 (elevul în raport cu profesorii, consiliul de
conducere, inspectoratele şcolare)
 subordonaţii – comunicare în jos
 (emiterea mesajului de profesor -
confirmare- tonul);
 parteneri egali - comunicare laterală
 (elev-elev; profesor-profesor)
     d) Diferentele de cultura
 Studiu de caz: Lucru în perechi:
 1. la lecţia de ed.moral spirituală 3 copii ni vor
să frecventeze lecţiile.
 2. în grupul de elevi sunt de origine etnică romi
şi gagăuzi, afara de majoritatea români.
 Care sunt comentariile profesorului?

 Se referă la medii culturale, sociale, religioase,

organizationale diferite.
 e) Probleme semantice (sunt folosite in
exprimare cuvinte sau expresii din jargon,
argou, neologisme, arhaisme sau chiar din
popor, expresii strict tehnice sau prea
pretentioase)
 f) Dificultati in exprimare (vocabularul
sărac pentru a exprima ideile)
 g) Lipsa de interes a interlocutorului
fata de mesajul transmis
 I) Emotiile.
 Povestea iepurasului
Această poveste este despre un iepuraş
care dorea să-şi gătească 8 ouă. Vă rog să
ascultaţi povestioara si să meditaţi putin
asupra moralei!
Iepuraşul are de gătit 8 ouă, dar nu are o
tigaie in care să le prăjească. Stă el, se
gândeşte, şi işi aduce aminte că ursul are
o tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul
ursului ,să-i ceară tigaia cu împrumut!
Mergând… mergând, iepuraşul se
intreabă:
 -Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii
2 ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2 ouă, mai
rămân eu cu 6 si asta e, mi-ajung 6!
Merge el ce merge, si se întreabă din nou:
-Dar dacă îmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine
deloc! Dar ce să fac, ursul e singurul din
pădure care îmi poate împrumuta tigaia!
Apoi, aşa e în afaceri, câştigul se împarte
jumate-jumate! Fie şi aşa, dacă-mi cere 4
mai rămân si eu cu 4 si îmi ajung şi astea
până la urmă!
Mai avea puţin până a ajunge la bârlogul
ursului şi-i veni o nouă idee:
-Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua
şi pielea de pe mine, în plus, e şi cam
nesimtit, cred ca o să-mi lase doar 2 ouă!
Of… Doamne, şi eu care aveam 8 ouă! Să
rămân doar cu 2 ouă? Delicată situaţie,
dar, asta e! Pâna la urmă decât să mor de
foame, îi dau lui 6 şi eu sunt mai mic,
rămân cu 2 ouă! Aceste ouă o să-mi ţină
de foame astăzi!
 În sfârşit, iepuraşul ajunse în faţa bârlogului! Căzu
din nou pe gânduri, era din ce în ce mai stresat, pentru că
în tot acest timp el s-a gândit să-l împace şi pe urs şi pe el şi
a tras nişte concluzii clare. Dar nu-şi pusese o singură
întrebare:
-Dacă ursul îmi cere toate ouăle? Ce fac? Hm… Asta ar fi
foarte delicat!!!
Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iese cu un zâmbet
larg şi spune:
-Zi-mi iepuraşule, ce problemă ai, cu ce te pot ajuta?
Iepurasul:
-Măi ursule, stii ceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA!
Apoi îi întoarce spatele şi pleacă!
 Morala
Etichetarea copiilor, a
prietenilor, a colegilor sau a
şefilor, fără măcar să le
ascultam punctul de vedere,
conduce la un eşec ferm în
comunicare!
 Dumnezeu ne-a dat două urechi
dar numai o gură. Unii zic că asta este
fiindcă a dorit să ascultăm de două ori
mai mult decât vorbim. Alţii însă zic că
este de două ori mai greu să asculţi
decât să vorbeşti.

Multumim pentru atentie!!!

 Teme de seminar
• 1. Identificaţi barierele de comunicare create într-o
neînţelegere cu o colegă şi cu un profesor. Stabiliţi
diferenţe şi similitudini.
• 2. Realizaţi un studiu a “Barierelor în comunicare şi
aspecte privind eficienţa comunicării” de I. O.
Panişoară şi completaţi numărul şi tipul barierelor
identificate in diverse situaţii şcolare în baza unui
tabel, completînd rubricile: autor, tip barieră,
semnificaţie.
• 3. Analizaţi barierele comunicării didactice.
•   Autoevaluare: completaţi modelul cunoasterii
reciproce (fereastra lui Johari) cu caracteristici
(cel putin cate 5) şi expuneţi în fata grupului cîte 2
elemente din fiecare cadran.
 Surse bibliografice:
1. NOTELE DE CURS (conspectul)
2. Pânişăară Ioan-Ovidiu,
Comunicarea eficientă. Iaşi, Ed.
Polirom, 2007,
3. Jinga Ioan, Istrate Elena, Manual
de pedagogie, Comunicarea
didactică, Ed. Bucureşti, 2005.