PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Data: 04.04.2018
Şcoala:
Clasa: a X -a A
Domeniul de bază/Calificarea : Turism și Alimentație
Profesor:
Modulul 3: Etică și comunicare profesională
Lecţia: Bariere în comunicare
Tipul lecţiei: Lecţie de transmitere de noi cunoștinţe
Durata: 50 minute

UNITATEA DE REZULTATE ALE ÎNVĂŢĂRII TEHNICE GENERALE: URÎ 1. Etica si comunicare profesionala

Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP): 1.1.5., 1.1.6, 1.2.12., 1.2.13., 1.2.14., 1.3.12., 1.3.13., 1.3.14.,

Competenţe derivate:
Cd 1 - să înțeleagă ce reprezintă bariera în comunicare
Cd 2 – să identifice factori ce influenteaza comunicarea
Cd 3 – să enumere barierele in comunicare
- Cd 4- să analizeze barierele in comunicare
Cd 5- să distingă factorii perturbatori ai comunicării

Strategie didactică:
Resurse procedurale:
 Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, observarea independentă, descoperirea, exerciţiul, problematizarea,
evaluare pe calculator - joc online
 Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitatea pe grupe;
 Resurse materiale: tabla, cretă, caiete, fişe de lucru, prezentare PPT, laptop, videoproiector, soft educațional- test online cu itemi de tip
alegere multipl, realizat pe platforma Kahoot
Bibliografie: Ştefania Mihai, Carmen Ioneşti, Aurelia Turcescu – Turism şi Alimentaţie, manual pentru clasa a IX-a
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Momentele Compe Metode Mijloace Forme de

Activitatea profesorului Activitatea elevului
lecţiei -tenţe didactice didactice evaluare
1. Moment - Notarea absenţelor în catalog, asigurarea - Salută. Se pregătesc pentru lecţie, Conversaţia Frontal
organizatoric condiţiilor ergonomice necesare lecţiei, elevul de serviciu anunţă absenţii, își
(3 min) verificarea materialului didactic necesar . pregătesc cele necesare orei

2. Captarea atenţiei se face printr-un joc Elevii sunt atenţi la indicațiile și Expunerea Frontal
Captarea didactic pentru spargerea gheții. Elevii vor sarciniile de lucru. și rezolvă solicitarea Individual
atenţiei primi câte o coală de hârtie A4. Vor primi profesorului. Conversaţia
(7min) instrucţiuni, fără să comunice între ei sau sa euristică
pună întrebări:
-“Indoiţi coala de hârtie în două”;
-“Rupeţi colţul din dreapta sus”;
-“Îndoiţi, din nou, coala de hârtie”;
-”Acum, rupeţi colţul din stânga”;
-“Îndoiţi încă o dată foaia”;
-“Rupeţi colţul din dreapta jos”.
Fiecare elev îşi va desface coala şi o va arăta
întregului grup. Discuţiile care vor urma se
vor baza pe idea că, deşi toţi au auzit
aceleaşi instrucţiuni, fiecare le-a pus în
aplicare în alt mod, obţinând rezultate
diferite. Elevii au constatat ca fiecare are modul
Care credeţi cǎ este explicaţia faptului cǎ lui de a înţeleg
aţi obţinut modele diferite ? lucrurile, fiecare  persoană este unică
Este bine/ rǎu sǎ fim diferiţi ? 

4. Cd1 Astăzi vom discuta despre „Bariere în -sunt atenţi la profesor şi notează în Conversaţia Competeţe Frontal
Transmiterea Cd2 comunicare caiete titlul lecţiei; derivate Individual
noilor Cd3 Scrie titlul lecţiei și prezintă competenţele -sunt atenţi la enumerarea competenţelor Expunerea
conţinuturi Cd4 derivate ce vor fi atinse la sfârşitul lecţiei; ce vizează noua lecţie;
(25 min) Cd5 Prezentarea și explicarea lecției noi realizează După prezentarea temei va urma o Conversaţia
Cd6 prin PPT. explozie de ideei ale elevilor, cu privire euristică Fise de
Ce reprezintă o barieră? la blocajele apărute în procesul de lucru
Bariera este un obstacol in calea realizarii comunicare. Explicaţia
unei comunicari eficiente. Acestea pot Elevii notează în caiete, sunt atenţi la Descoperirea
produce efecte nedorite sau genera chiar prezentarea lecției şi răspund la întrebări
blocaje in comunicare. dacă sunt solicitați.
Barierele în comunicare :
a. Blocajul – întreruperea totală a
comunicării datorită unor problem
tehnice sau a unor factori subiectivi.
b. Bruiajul – perturbarea parţială sau
totală care poate fi voluntară sau
involuntară.
c. Filtrarea – transmiterea doar a unei
anumite cantităţi de informaţii.
d. Distorsionarea informaţiei –
degradarea mesajului în cursul
transmiterii lui.
- Elevii dau exemple de bariere fizice,
Barierele umane în cadrul unei comunicări
profesorul aprobă sau corectează
eficiente sunt:
raspunsurile
• fizice: deficiențe verbale, acustice,
amplasament, lumină, temperatură,
ora din zi, durata întâlnirii;
• semantice: vocabular, gramatică,
- Elevii dau exemple de bariere afective,
sintaxă, conotații emoționale ale
profesorul aprobă sau corectează
unor cuvinte determinate de factori
raspunsurile
interni: implicare pozitivă; implicare
negativă;
• afective: frica, emoții, tracul;
• psihologice: diferențele de percepție,
concluzii grăbite, blocajul psihic,
lipsa de interes.
Factorii perturbatorii ai comunicării pot fi
 clasificaţi în două categorii:
- interni
- externi
Bariere interne (perturbaţii interne), care - Elevii dau exemple de bariere din
ţin de emiţător şi receptor: activitatea școlară, profesorul aprobă sau
• Factori fiziologici corectează raspunsurile
• Distorsiunea semantică
• Distorsiunea perceptuală
• Tendinţa de a evolua
• Formarea defectoasă a mesajului
• Limitele individuale
• Considerarea unor informaţii ca
fiind înţelese
Bariere externe (perturbaţii externe), care - Elevii dau exemple de perturbații
nu ţin de emiţător şi receptor externe, profesorul aprobă sau corectează
• Mediul fizic raspunsurile
• Stimuli vizuali
• Timpul şi circumstanţele nepotrivite
• Întreruperile repetate
• Mijloace tehnice cu funcţionare
defectoasă
• Structura organizaţional cu canale
formale
• Distanţa prea mare sau prea mică
între emiţător şi receptor
Barierele apar în toate modurile de
comunicare. Comunicarea nu poate fi
separată de personalitatea oamenilor.
Toate barierele comunicării au efecte
negative; pentru a le elimina sau a le
contracara trebuie să le cunoaştem cauzele.

5. Cd1 - Recapitulare termenilor noi Conversaţia laptop,

Fixarea Cd2 - Se va rezolva testul „Bariere în -Elevii vizionează întrebările și variantele euristică televizor, Evaluare
cunoştinţelor Cd3 comunicare” creat pe platforma Kahoot, la de răspuns pe videoproiector și răspund boxe, sumativă
(10 min) Cd4 adresa www.kahoot.com ; de pe telefoanele mobile; Problematiza telefoane cu ajutorul
 Cd5 - elevii se înregistrează ca jucători pe rea mobile cu calculator
Cd6 platforma Kahoot, la adresa www.kahoot.it; Demonstrați conexiune ului (mod
- se rulează testul de pe laptop, - în timpul a Joc de la Internet interactiv
jocului se fac completări, se corectează învățare Test de testare
răspunsurile greșite, folosind rapoartele online a
afișate pe platforma Kahoot după fiecare cunoștințel
întrebare. or)
- se analizează rezultatele elevilor la test din
raportul final afișat de platforma Kahoot; -
se identifică întrebările cu cele mai multe
răspunsuri greșite și se clarifică noțiunile
6. -Se fac aprecieri asupra activităţii elevilor; -sunt atenţi la aprecieri; Conversaţia Frontal
Momentul -Se anunţă tema pentru data viitoare: Individual
final Fisa de lucru - Studiu de caz -elevii noteaza tema.
(5 min) a. Ce bariere in comunicare au aparut?
Cum puteau fi evitate?
b. Realizati un scenariu despre cum ar
fi trebuit sa se desfasoare discutía din
situatia prezentata.
 Shița lecției

Bariera este un obstacol în calea realizării unei comunicări eficiente. Acestea pot produce efecte
nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare.
Barierele în comunicare :
a. Blocajul – întreruperea totală a comunicării datorită unor problem tehnice sau a unor
factori subiectivi.
b. Bruiajul – perturbarea parţială sau totală care poate fi voluntară sau involuntară.
c. Filtrarea – transmiterea doar a unei anumite cantităţi de informaţii.
d. Distorsionarea informaţiei – degradarea mesajului în cursul transmiterii lui.

Barierele pot fi: intreruperile, oboseala si stresul, prejudecatiile si personalitatea.

Cei mai importanți factori care duc la alterarea sau blocarea comunicării sunt:
 Efectele de Statut – uneori statutul prea înalt al emițătorului în raport cu receptorul poate cauza
o înțelegere defectuoasă a mesajului;
 Problemele Semantice în comunicarea eficientă – specialiștii au tendința să folosească un jargon
profesional în comunicare, neținând seama de faptul că ceilalți poate nu folosesc același
vocabular;
 Distorsiuni Perceptive în Comunicare – când receptorul are o imagine despre sine nerealistă și
este lipsit de deschidere în comunicare, neputând-i înțelege pe ceilalți;
Barierele umane în cadrul unei comunicări eficiente sunt:
 Fizice: deficiențe verbale, acustice, amplasament, lumină, temperatură, ora din zi, durata
întâlnirii;
 Semantice: vocabular, gramatică, sintaxă, conotații emoționale ale unor cuvinte determinate de
factori interni: implicare pozitivă; implicare negativă;
 Afective: frica, emoții, tracul;
 Psihologice: diferențele de percepție, concluzii grăbite, blocajul psihic, lipsa de interes

Barierele în comunicare pot fi clasificate astfel:

1.Bariere interne (perturbaţii interne), care ţin de emiţător şi receptor:
- Factori fiziologici
- Distorsiunea semantică
- Distorsiunea perceptuală
- Tendinţa de a evolua
- Formarea defectoasă a mesajului
- Limitele individuale
- Considerarea unor informaţii ca fiind înţelese

2. Bariere externe (perturbaţii externe), care nu ţin de emiţător şi receptor:

-Mediul fizic
-Stimuli vizuali
-Timpul şi circumstanţele nepotrivite
-Întreruperile repetate
-Mijloace tehnice cu funcţionare defectoasă
-Structura organizaţional cu canale formale
-Distanţa prea mare sau prea mică între emiţător şi receptor
 Barierele apar în toate modurile de comunicare. Aici putem enumera: percepţia, emoţiile,
încrederea şi credibilitatea, dificultăţile de ascultare, filtrajul, supraîncărcarea cu informaţii, locul şi
timpul, zgomotele şi media selectată. Comunicarea nu poate fi separată de personalitatea oamenilor.
Toate barierele comunicării au efecte negative; pentru a le elimina sau a le contracara trebuie să le
cunoaştem cauzele.
Creșterea eficienței procesului de comunicare presupune depășirea acestor bariere (perturbații)
existente în procesul de comunicare.
Barierele Comunicării determină diferite tipuri de comportament:
Oamenii Supuși:
 Permit celorlalți să îi domine;
 Iși ascund sentimentele și părerile;
 Sunt nehotărâți;
 Se scuză permanent;
 Au un contact vizual slab și o postură umilă.
Oamenii Asertivi:
 spun direct părerile și dorințele;
 oferă opinii și își comunică sentimentele;
 sunt hotărâți;
 înfruntă problemele;
 au un bun contact vizual și o postură deschisă.
Oamenii Agresivi:
 întrerup mereu discuțiile;
 ascund informațiile și părerile personale;
 domină discuția și nu sunt buni ascultători;
 vorbesc tare, jignesc și sunt sarcastici;
 au un contact vizual puternic și o postură dominantă.

Principale căi prin care se poate ajunge la perfecţionarea procesului de comunicare organizaţională
sunt:
a. Ascultarea activă
b. Feedback-ul constructiv
c. Dezvoltarea canalelor de comunicare ascendente
d. Înţelegerea diferenţelor culturale
e. Organizarea spaţiului necesar comunicării
f. Utilizarea tehnologiei performante din domeniul comunicaţiilor
Reușita unei bune comunicări depinde de emițător, receptor, dar în special de atitudinea ascultătorului.
De aceea, este important să cunoaștem calitățile unui bun ascultător:
 disponibilitatea pentru ascultare;
 manifestarea interesului;
 urmărirea ideilor principale;
 ascultarea critică;
 concentrarea atenției;
 luarea de notițe;
 susținerea vorbitorului.
 Fisa de lucru - Studiu de caz

Scenariu: Directorul general si angajatii

Intr-o mare companie, in Consiliul Director s-a hotarat aplicarea unei serii de proceduri care sa duca la
o schimbare fundamentala in activitatea angajatilor. Directorul general a sugerat ca daca schimbarea ar
fi explicata angajatilor chiar de catre membrii Comitetului Director, ei vor accepta mai usor si vor avea
mai mare incredere in principiile schimbarii propuse.
Ca atare, chiar directorul general s-a dus in randul angajatilor fiecarui departament pentru a explica
transformarile care vor surni in timp scurt. El nu s-a putut dezobisnui de limbajul pe care il folosea in
mod curent si, desi a observat ca interlocutorii sai aratau mai degraba nedumeriti, a continuat mesajul in
aceleasi conditii (abordand chiar un aer superior, deoarece a considerat ca „limitatii" astia nu pot sa il
inteleaga!).
Explicarea schimbarii a durat foarte mult ( cate trei ore la fiecare departament) deoarece, dorind sa
se faca bine inteles, el a transmis foarte multe lucruri. Cu toate acestea, nu le-a explicat concepte de
baza ale schimbarii, considerand ca acestea sunt ..prea simple" si „nu se poate ca ei sa nu le stie".
Dupa doua saptamani de la sedintele de informare s-a dovedit practic ca oamenii nu intelesesera
multe lucruri care le-ar fi putut face tranzitia spre noile proceduri mai usoara. Unde a gresit directorul
general?
Cerinte:
1. Ce bariere de comunicare au aparut in exemplul oferit mai sus? Ce alte bariere ar fi putut sa apara?
2. Cum putea transforma directorul general barierele in elemente de eficienta? Construiti o serie de
strategii prin care sa translatati barierele care apar in situatii uzuale de comunicare in elemente care sa
priasca eficienta comunicarii.