COMUNICARE EDUCATIONALA

LECT.UNIV.DR. GABRIELA DOMILESCU

COMUNICAREA DIDACTICĂ ÎN
INTERACȚIUNEA PROFESOR - ELEV

1
„Munca unui profesor este ca a unui grădinar care
are grijă de diferite plante.
O plantă iubește strălucirea soarelui, alta umbra
răcoroasă; una iubește malul râului, alta piscul
sterp al muntelui.
Una rodește în sol nisipos, alta în pământ argilos.
Fiecare necesită cea mai bună îngrijire potrivită
pentru ea; altfel rezultatul este nesatisfăcător.”
(Abdu’ I Baha)

2
3
 COMUNICAREA
DIDACTICĂ
„Comunicarea ce se realizează în mediul
educaţional nu se deosebeşte fundamental de
comunicarea general-umană, ci este doar
influenţată sub aspectul formelor, mijloacelor şi
conţinuturilor sale de scopurile specifice acestui
domeniu de activitate”
(Ezechil, L; Albu, G; Pânişoară, I., O., 2008, p.287).

4
 COMUNICAREA DIDACTICĂ

CARACTERISTICI SPECIFICE:

1. clasa şcolară este un câmp psihologic educativ

deoarece interdependenţele care se stabilesc
contribuie la eficienţa comunicării în general şi
implicit la calitatea procesului didactic.

2. educatorul în actul comunicării are rolul hotărâtor,

prin fiecare atitudine şi manifestare a sa faţă de
elevi influenţând gradul de comunicare

5
 COMUNICAREA DIDACTICĂ

CARACTERISTICI SPECIFICE:
3. comunicarea didactică este predominant
instrumentală, planificată, anticipativă şi rareori
întâmplătoare, spontană.

4. este o comunicare astfel organizată spre

beneficiul întregii clase.

5. comunicare didactică este puternic

normativizată, formalizată, sistemică, organizată

6
 COMUNICAREA DIDACTICĂ

CARACTERISTICI SPECIFICE:
6. este o comunicare încărcată de
convenţional, mai ales când profesorul
aşteaptă răspunsuri deja ştiute de el,
aspect inexistent în alte domenii social

7. comunicarea didactică are o dimensiune

explicativă care vizează înţelegerea celor
transmise.

7
Componentele comunicării

• Limbajul verbal
• Limbajul non-verbal
• Limbajul para-verbal
• Ascultarea
• Feedback
 Impactul mesajului

Într-o comunicare faţă în faţă, raportul

percepţiei informaţiei de către un receptor este :

• 7% impactul verbal - limbajul verbal

• 38% impactul vocal - tonul vocii
• 55% impactul vizual - limbajul trupului
Sunt cum comunic
https://www.youtube.com/watch?v=TBQNref9Hn
Q
– 1,56 – 2,41

10
 Limbajul verbal
 Alcătuiţi fraze scurte
 Folosiți cuvinte şi expresii pozitive
 Fiți flexibili
 Folosiți cuvinte pe care le înţelege grupul
 Explicați termenii de specialitate și noi
 Repetați dacă este necesar
 Nu vorbiți tot timpul
 Limbajul non-verbal
 Contactul vizual
 Mimica
 Gestica
 Poziţia corpului
 Tinuta
 Distanţa dintre
parteneri
(intima,personala, sociala, publica)
 Limite spațiale ale comunicării
• Spațiul public : 3 - 6 m reprezintă zona
caracteristică persoanelor publice
• Spațiul social : 1,5 – 3,6 m reprezintă distanța
normală la locul de muncă, între colegi
• Spațiul personal : 0,5 – 1,5 m reprezintă spațiul în
care se realizează contact fizic prin intermediul
mâinilor
• Spațiul intim 0,1 – 0,5 m este zona în care
• întâlnim relații calde de prietenie,
• protecție
Mimica
Limbajul paraverbal - VOCEA

Contează cu mult mai mult

FELUL ÎN CARE SE
SPUNE si nu CEEA CE
SPUNE
 Calităţile vocale

•Tonul - Exprima sentimente şi emoţii

•Inflexiunile – Accentuează cuvinte şi silabe
•Intensitate – Cât de grav sau ascuţit
•Viteza – Câte cuvinte pe minut
•Volum – Cât de tare sau încet
 Discursul
didactic
„Profesorul trebuie să stăpânească tehnicile de
condiţionare prin discurs, pentru a provoca adeziune
la ceea ce spune sau pentru a trezi unele
disponibilităţi de asimilare ori acţiune la momente
oportune. Oratorul - profesor trebuie să convingă
un auditoriu compozit, ce reuneşte individualităţi
distincte prin caractere, ataşamente şi
potenţialităţi
(Cucoş, 2006, p. 339).

17
 Discursul didactic este pregătit din timp, în acest sens unii autori au
propus un parcurs strategic eficient cu următoarele secvenţe :
(Adler şi Rodman apud. Radu, I.; Ezechil, L., 2005, p.162)
 

18
 Ascultarea
Cele cinci reguli pentru o ascultare eficientă:

• nu întrerupeţi
• nu vă grăbiţi să trageţi concluzii
• nu judecaţi persoana care vorbeşte
• nu fiţi egoist
• nu vă pierdeţi concentrarea
 Ascultarea

“E nevoie de doi ani pentru a învăţa să

vorbeşti
şi de o viaţă întreagă pentru a învăţa să
taci”.

Proverb chinezesc
Patru moduri de folosire pozitiva a tacerii

• Pentru a da auditorilui timp sa-si proceseze

raspunsul
• Pentru a arata respect interlocutorului
• Pentru a sublinia ideea si pentru a genera
concentrare in randul auditorilui
• Pentru a exprima emotii si sentimente prea
profunde pentru a fi traduse in cuvinte
 Feedback

• Imediat, cât mai apropiat de

momentul realizării
performanţei
• Concret şi precis
• Concentrat pe performaţă (se
concentrează pe sarcină şi nu
pe persoană)
• Pozitiv (produce efecte
superioare celui negativ)
 Feedback
Atunci cand oferi feedback:
• Concentreaza-te pe comportament, nu pe persoana
• Fii specific, nu general
• Foloseste-te de observatii, nu de presupuneri
• Acesta trebuie sa se refere la un amanunt specific
• Fii clar cand te referi la motivele pentru care soliciti
un feedback
 Feedback
Atunci cand primesti feedback:

• Asculta pana la capat - nu intrerupe

• Nu spune NU
• Verifica daca ai inteles
• Incearca sa nu fii defensiv
• Cere exemple
• Multumeste pentru feedback
 Importanţa feedback-
ului în comunicare

• Te ajută să devii eficient

• Îi ajută pe cei cu care comunici să îţi înţeleagă
intenţiile
• Poţi să deţii controlul
• Poţi să iei decizii corecte şi la timp
 RELAȚIA DE COMUNICARE
PROFESOR-ELEV

A) Relaţia de tip autocratic

B) Relaţia de tip democratic
C) Relaţia de tip laisser-faire

26
 RELAȚIA DE COMUNICARE
PROFESOR-ELEV
A) Relaţia de tip autocratic

- activitatea didactică se bazează pe impunerea autorității;

- exprimarea liberă și afirmarea autentică a elevilor sunt
inhibate;
- raportul cu elevii: unidirecționat
- elevii=executanți;
- învățarea=proces de memorare mecanic;
- rezultat ca reacție emoțională: conformism, obediență sau
agresivitate atmosfera clasei tensionată
- profesorul are o atitudine impersonală și rece

27
 RELAȚIA DE COMUNICARE
PROFESOR-ELEV
B) Relaţia de tip democratic
-Activitatea didactică se bazează pe comunicarea prin
cooperare, o comuncare centrată pe elev;
-Elevii=persoane autonome care contribuie la propria lor
realizare și autoeducare
-Perspectivele unei activități sunt specificate de la început
de profesor, dar demersul este centrat pe propria inițiativă a
elevilor.

28
 RELAȚIA DE COMUNICARE
PROFESOR-ELEV
C) Relaţia de tip LAISSER-FAIRE
-Stil neintervenționist - profesorul dă informaţii doar atunci
când este solicitat şi nu manifestă interes deosebit faţă de
modul în care se desfăşoară activitatea
-Neimplicarea sistematică a profesorului în activitatea din
clasă chiar dacă nu înseamnă refuz în acordarea sprijinului
elevilor, poate duce la lipsa unei îndrumări precise a
educabilului sau, chiar, la minimalizarea importanţei actului
de învăţare de către acesta.

29
 DISFUNCŢII ŞI BLOCAJE ÎN
COMUNICAREA DIDACTICĂ

BARIERE ÎN COMUNICARE CU INCIDENŢĂ DIRECTĂ

ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-EDUCATIVE

30
31
32
33
34
 DISFUNCŢII ŞI BLOCAJE ÎN
COMUNICAREA DIDACTICĂ

35
 DISFUNCŢII ŞI BLOCAJE ÎN
COMUNICAREA DIDACTICĂ

36
 DISFUNCŢII ŞI BLOCAJE ÎN
COMUNICAREA DIDACTICĂ

37
BARIERE ÎN COMUNICARE care au incidenţă
directă asupra activităţii instructiv-educative:

1) Distorsiunea
2) Omisiunea
3) Supraîncărcarea
4) Nesincronizarea

38
1. Distorsiunea, în care mesajul
suferă o alterare pe anumite
planuri:
a) diferenţe de repertoriu între emiţător şi
receptor, inexistenţa unui repertoriu comun
între profesor şi elevi.
b) imprecizia limbajului şi necesitatea
condensării informaţiei, mai ales din cauza
programelor de studiu supraîncărcate.
c) bariere de status între agenţii
comunicaţionali, care sunt deosebit de clare şi
inflexibile în interiorul sistemului de
învăţământ. 39
 Distorsiunea, în care mesajul
suferă o alterare pe anumite
planuri:
Pentru a diminua incidenţele negative
a acestor indicatori se recomandă o
interacţiune educaţională reală, clarificări
prin discuţii cu grupul clasă şi apelarea la
un repertoriu apropiat prin efort reciproc
din partea profesorului şi a elevilor.

40
2. Omisiunea, această barieră apare
când emiţătorul filtrează intenţionat mesajul, când nu
este capabil să transmită întregul mesaj şi când
informaţiile devin astfel incomplete.

Insuficienţa informaţională duce la scăderea eficienţei

acţiunii educaţionale, de aceea un optimum
comunicaţional este necesar în orice activitate didactică.

41
3. Supraîncărcarea, elevii și/sau studenții, în general,
trebuie să facă faţă unor informaţii diverse şi abundente,
ceea ce poate uneori conduce la o atitudine de refuz faţă
de activităţile prevăzute de disciplina respectivă.

Din cauza supraîncărcării transmiterii cunoştinţelor

apar înţelegeri eronate, confuzii sau epuizarea fizică şi
motivaţională a elevilor.

42
4. Nesincronizarea, pentru activităţile instructiv-educative
toţi elevi trebuie să fie în mod real pregătiţi, să posede
cunoştinţele necesare înţelegerii conţinuturilor ce urmează să
fie discutate.

Diminuarea unei astfel de bariere în comunicarea profesor-elev,

presupune pregătirea momentului potrivit pentru
fiecare etapă din activitatea
desfăşurată la clasă (Strees, R, 1988, apud.
Pânişoară, I., O., 2003, p.53).

43
VĂ MULȚUMESC!
72