Oraşul – entitate operaţională în

geografia urbană
 1. Oraşul aparţine sistemelor complexe şi evolutive
 2. Oraşul este locul de interacţiune al componentelor naturale şi
antropice: prin interferenţa dintre economic şi ecologic ia naştere
cea mai mare ţesătură socială; face parte din sisteme teritoriale fără
de care nu poate exista;
 3. Oraşul este un sistem termodinamic şi informaţional optimal
deschis: concentrează oameni, activităţi economice, care aduc noi
elemente de natură materială, socială, culturală, comportamentală
 4. Oaşul poate fi văzut ca o anomalie: concentrarea de masă şi
activităţi presupune ultilizarea de masă şi energie deci duce la un
deficit de masă şi energie (anomalie negativă), fabricarea de
informaţie duce la formarea unui excedent (anomalie pozitivă)
existând tendinţa de atenuare a acestor anomalii
 Oraşul este un sistem optimal deschis
deoarece păstrează un anumit grad de
autonomie materială şi informaţională
 Fluxuri de intrare si fluxuri de
iesire

http://www.makingthemodernworld.org.uk/learning_modules/geography/04.TU.01/?section=4
 - INPUTS— ENERGIE, APA, OAMENI,
MATERIAL, PRODUSE, HRANA.
(URBAN AGRICULTURE) 
- OUTPUTS—DESEURI SOLIDE,
ATMOSFERICE, LICHIDE, ZGOMOT,
OAMENI.
 Fluxurile de intrare: permanente,
temporare, ocazionale (dominate de masă
şi energie), fluxuri de informaţii, fluxuri
financiare
 Fluxurile de infomaţii sunt mai mari în
cazul oraşelor mici şi mai mici în cazul
oraşelor mari
 Fluxurile de ieşire: masă, informaţie,
energie
 Masă: produse prelucrate, deşeuri
 Informaţii: servicii adresate unor spaţii
reduse sau extinse, idei de organizare şi
structurare a spaţiului, transmiterea
modelelor de comportament
 Fluxuri de intrarea depăşesc fluxurile de
ieşire: extinderea spaţiilor construite,
facilităţi social-edilitare, satisfacerea
cerinţelor biologice ale populaţiei tot mai
numeroase etc
 Zona de influenţă: reglează ruptura
existentă între oraş şi teritoriu
 Asigură un echilibru dinamic în relaţia de
dezvoltare şi capacitatea de consum
 Se observă o dezvoltarea a zonelor de
influenţă ce depăşeşte nivelul local
ajungând până la unul continental sau
mondial
 COMPONENTELE MAJORE ALE
ORAŞULUI

 1. TERITORIUL
 2. ACTIVITĂŢILE SOCIAL-ECONOMICE ŞI
CULTURALE
 3. POPULAŢIA, CEL MAI DINAMIC
SUBSISTEM
 ELEMENTELE vehiculatorii de masă şi
energie: populaţia este forţa fizică de
transport, sistemele de transport asigură
fluenţa transferului de masă, energie,
informaţie; apa şi aerul
 Structura interna a orasului:
Factorii care o influenteaza

1. Factori fizico-geografici (relief,

tectonică, climă, reţele hifrografice)
influenţează: forma oraşului, trama
stradală, localizarea centrului oraşului
La Paz – zona centrală
Londra pe Tamisa
New York: Hudson River (V), East
River (E)
 http://www.youtube.com/watch?
v=FDEimPK3YHk&feature=related

 http://www.youtube.com/watch?
v=mMLHX8u5JCk&NR=1
 Factori economici
 Se bazează pe activităţile economice de
bază şi pe relaţiile oraşului cu sistemul de
aşezări pe care le polarizează
 Procesele: industrializare, terţiarizare,
quaternizare (generarea de informaţii,
distribuirea de informaţii, consultanţa,
educaţia şi cercetarea)
 Factori istorici
 Integrarea moştenirii istorice în prezent ce
se manifestă prin localizarea din inerţie a
unor activităţi
Factori culturali determină forme culturale de oraşe
 Factori legislativi
 Norme: locale, regionale, de stat

 PUG, PUZ
 Factori finaciari şi fiscali
 Preţuri pe piaţa imobiliară şi a terenurilor
 Factorii fiscali controlează evoluţia spaţiilor
în raport cu dorinţa comunităţilor urbane
pentru favorizarea unor arii urbane şi
descurajarea altora
 Factori ecologici
 Scop: decongestionarea centrelor,
 Delocalizarea industriilor poluante
 Armonizarea zonelor rezidenţiale cu cele
de producţie
 Fluenţa traficului urban
 Poluarea oraşelor conform OMS
sursa: http://www.businessinsider.com/dirtiest-cities-
in-the-world-2011-9
 Over 1 million people die every year due to outdoor air pollution and
many more are affected, according to the World Health
Organization.
 The main causes of death are tiny particles which enter the lungs
and bloodstream, leading to enhanced pulmonary and coronary
problems. Anything over 20 micrograms per cubic meter is
considered dangerous by the WHO.
 New York City averages 21 micrograms per cubic meter, while Los
Angeles averages 25 micrograms.
 (date referitoare la 11.09.2011)


Read more: http://www.businessinsider.com/dirtiest-cities-in-the-
world-2011-9#ixzz1eXIKqSPH
 10: Lahore, Pakistan
 200 micrograms per cubic
meter
 Lahore is the second largest city
in Pakistan.  It is known for the
Lahore Stock Exchange which is
key to the city's economy.  It is
almost famous for its public and
private transportation system that
runs 24 hours a day, 7 days a
week.
 9: Kanpur, India
 209 micrograms per cubic
meter
 Kanpur is home to approximately
5 million Indians.  They are one
of the biggest producers and
exporters of textiles and leather. 
It is also home to the largest
tanneries in India, which are also
the primary source of the
pollution throughout the city.
 8: Yasouj, Iran
 215 micrograms per cubic
meter
 Yasouj is the first of multiple Iranian
cities on this list.  They are known
for their sugar processing plant and
coal power plant which generates
electricity for the entire area.  Even
now, the city is in the process of
constructing a new private oil
refinery.

 7: Gaborone, Botswana
 216 micrograms per cubic meter
 Gaborone is the capital and
largest city in Botswana.  It is the
only city outside of Asia and the
Middle East to make it on the
list.  Gaborone is one of the most
rapidly growing cities in Africa,
however, veldt fires from the dry
winters and dirty second-hand
vehicles are the main source of
pollution in the city. 
 6: Peshawar, Pakistan
 219 micrograms per cubic
meter
 Peshawar is located in a valley
and the administrative center
for the Federally Administered
Tribal Areas of Pakistan.  Its
massive expansion and influx of
migratory workers has caused a
boom in urban pollution.  It is
also a key city where the US
launches many of its strategic
campaigns in Afghanistan from.
 5: Kermanshah, Iran
 229 micrograms per cubic meter
 Kermanshah is located in
western Iran and is famous for
its oil refineries and
manufacturing.  It was once an
agricultural center, but has since
emerged as an industrial center. 
It has become one of the main
importing/exporting gates of
Iran.
 4: Ludhiana, India and Quetta,
Pakistan
 251 micrograms per cubic meter
 Two cities from neighboring countries
tie for fourth.  Ludhiana is the largest
city in the state of Punjab, and one of
the richest in all of India.  They
produce 50% of India's bikes and 60%
of their tractor parts.  Quetta is a
high-altitude city known as the "Fruit
Garden of Pakistan" because of its
diverse plant and animal life.  But it is
also a transportation hub known for its
railways and airport.
 : Sanandaj, Iran
 254 micrograms per cubic meter
 Sanandaj is another city of western
Iran famous for its numerous
manufacturing industries.  They
produce carpets, cotton, woodwork,
and metalware.  Outside the city is
a landscape of beautiful hills and
mountains, but the city itself has
become a sea of smog and
commerce.
 2: Ulaan Baatar, Mongolia
 279 micrograms per cubic
meter
 Ulaan Baatar only ranks as the
second most polluted city even
though the country of Mongolia itself
ranks #1.  Ulaan Baatar is not only
the capital of Mongolia, it serves as
the country's transport and industrial
center.  It manufactures nearly
everything, from textiles to cement to
processed foods.  Just around the
corner are the coal mines powering
these industries.
 1: Ahvaz, Iran
 372 micrograms per cubic meter
 The Iranian capital of Ahvaz was
found to have the highest annual
average for outdoor air pollutants. 
Its no wonder it is the leader when it
is an oil center, transportation hub,
and industrial city.  It is known for
producing silk and sugar as well as
linking roads, rails, and pipelines to
ports in the Persian Gulf.

Structura internă a oraşelor şi
şcoala americană de geografie
urbană
Chicago – exemplificare model
Burgess/concetric
Exemplificare model Burgess
Modelul Hoyt
Ullman şi Harries-modelul
nucleelor multiple
MODELUL NUCLEELOR MULTIPLE-EXEMPLIFICAT
 Oraşe grădină:
1898 de către Sir Ebenezer Howard in Marea Britanie.
Comunităţi planificate, înconjurate de centuri verzi, cu un echilibru între zonele
rezidenţiale, industrie şi agricultură
 Oraş grădină
 2 oraşe grădină au fost fondate după studiile lui
Howard's ideas: Letchworth Garden City şi
Welwyn Garden City, in Hertfordshire, England.
 Sir Frederic Osborn, a extins ideile lui Howard şi
le-a aplicat în planificarea regională
 În America: Radburn, New Jersey; Norris,
Tennessee; and Baldwin Hills Village in Los
Angeles.
 Primul oraş grădină german, Hellerau, o
suburbie a Dresdei fondat în 1909
 Noul Urbanism
 A apărut în SUA în anii 1980.
 Scopul: reformarea aspectelor de genul
dezvoltării imobiliare, planificare urbană, o gamă
variată de tipuri imobiliare, şi posibilitatea de
deplasare pe jos.
 Noul urbanism doreşte renaşterea vechiului
urbanism din perioada premergătoare
automobilului, noul pedestrianism.
Suburbanizare
 Periurbanizare
 Urbanizarea satelor din jurul oraşelor mari
ca alternativă de locuire a populaţiei ce
migrează din centrul oraşelor
 Contraurbanizare
 Dezvoltarea aşezărilor rurale în
detrimentul celor urbane
 Gentrificare
 Back to the city movement
 Zonele funcţionale
 Concentrări de locuinţe
 Concentrări de activităţi productive
 Concentrări de activităţi terţiare
 Zone funcţionale
 Zona terţiară sau de servicii: centru,
stradă principală; cartiere terţiare
secundare; porturi – terţiarizarea
serviciilor
 Zona industrială: ind. Poluantă la periferie,
ind. Nepoluantă pe vechile situri; uneori
de-a lungul fluviilor sau al căilor de
comunicaţie
 Zonele rezidenţiale
 Aparţin diferitelor clase
 Reprezentate de clasa celor bogaţi – case
unifamiliale, sau multifamiliale
 Periferia este săracă: mahalaua,
bidonville, shanty town, favelhas
Sheffield high class residential
suburb
Chicago Highland Park
Suburbie a clasei de mijloc
 Mahala din
Ankara
 Mahala din Bucuresti
In 1920 mahalalele ca unitati administrative dispar, cedand locul comunelor
urbane. Cateva mahalale s-au conservat pana in anii 70 cand mahalaua e inghitita
de mediul urban traditional. 
Disturgerea mahalalelor a inceput inca din interbelic cand locul lor a fost luat de
comune suburbane. Azi mai regasim  arhitectura belle époque in cateva rezervatii
urbanistice, vechi mahalale negustoresti. Una dintre ele se afla in zona sectorului
3 : Sf. Stefan, Lucaci, Mantuleasa care prind tot ce este in jurul lor ca un cerc
concentric.
Lucrarea a fost expusă la Expoziţia internaţională de artă "Ileana", din 1898. Mahalaua dracului făcea
parte din cartierul Grozăveşti, spre Bariera Filantropiei. Preferinţa pentru peisajul lipsit de pitoresc, al
cartierelor mărginaşe va fi proliferată, mai tîrziu, de către pictorii interbelici. Reprezintă o aglomerare
de case de periferie, dărăpănate, lucrate în dominantă de brun-violet. Cîteva accente de alb şi umbră
arsă la vegetaţia firavă din prim plan, îi conferă un oarecare lirism.
A fost cindva o mahala. Se numea mahalaua Targului si inconjura pe la nord si
est Curtea Domneasca. Ea s-a schimbat foarte mult in ultimii 500 de ani.
Numita sute de ani Targul din Nauntrul orasului dar si Targul de Sus al
negustorimii bogate, aceasta mahala a comertului si negustoriilor de tot felul a
fost de la bun inceput punctul de atractie a celor mai puternice investitii.
Disparitia Curtii Vechi Domnesti dupa 1798 a determinat o schimbare de peisaj.
Negustorimea bogata s-a mutat treptat pe Podul Mogosoaiei, mai aproape de
noua resedinta domneasca aflata in casele boierilor Golesti. In vechea mahala

a Targului au sosit insa investitiile bancare

 Slum, favelhas
 Indian slum
 http://www.youtube.com/watch?
v=zopSnQFLLJ8&feature=PlayList&p=5986FBCE8CC6119F&playnext=1&playnext_from=PL&inde
x=2
 http://www.youtube.com/watch?
v=BzaFacwlObQ&feature=related
 http://www.youtube.com/watch?
v=BqO3qCgyFJ0&feature=related
 http://www.youtube.com/watch?v=mbGY3SflLEw
 http://www.youtube.com/watch?v=qU1z5SGMdQE
 Varianta hip-hop:
 http://www.youtube.com/watch?v=gVt_h4qk-
L0&feature=related
 In expensive Mumbai, Dharavi provides a
cheap, but illegal, alternative where rents
were as low as 4 US dollars per month in
2006. Dharavi exports goods around the
world. The total turnover is estimated to
be between 500 million US dollars and
over 650 million US dollars per year.
 Zonele de transport şi depozit
 Alte zone funcţionale (politico-
adminstrative, recreere, afaceri, speciale)
 Problemele exitente: restructurarea
spaţiului rezindenţial şi industrial;
necesitsatea diverisificării şi dezvoltare a
infrastructurii
 Economie urbană
 Îşi propune să rezolve problemele apărute
la nivelul oraşelor: congestie urbană,
poluare, locuinţe, criminalitate, finanţe
locale
Managementul crizei economice la
nivel local
 Şomaj – problemă capitală
 Determinarea competenţelor forurilor
abilitate
 Identificarea resurselor ce trebuiesc
angajate pentru rezolvarea problemelor
economice
 Dimensiunile patologiei urbane: politici,
costurile implementării politicilor

 Efectele generate de segregarea urbană

 Problemele categoriilor defavorizate
 Poluare
 Capacitatea redusă a reţelelor de
transport
 Prognoza populaţiei oraşului în 2010-2020
 Activităţile oraşului
 Structura internă
 Fluxuri de transport
 Cererea de locuinţe
 Piaţa imobiliară
 Schimbările din economia urbană
necesită:
 Strategii naţionale
 Flexibilitatea activităţilor economice
 Restructurarea spaţială a oraşelor şi a
sistemelor urbane
 Dezindustrializarea şi terţiarizarea
 Industrializarea atragerea forţei de muncă
spre oraşe
 Terţiarizarea reducerea necesarului de forţă
de muncă
 Diversificarea funcţională a oraşelor
 Dispariţia unor intreprinderi, relocalizarea intreprinderilor
spre periferie sau în alte locaţii din ţară şi străinătate,
apariţia de noi intreprinderi mai performante
 Declinul industriei grele
 Moda şi creşeterea industriei uşoare
 Funcţiile urbane
 Concept împrumutat din fiziologie şi
introdus de Fr. Ratzel în 1891
 Resurse: directe (apa, aer, sol minereuri
etc) şi indirecte (forţa de muncă,
inteligenţă, forţa fizică, tradiţie)
 Potenţial urban: premise de dezvoltare şi
resurse
 Activităţi: care deservesc oraşul, care deservesc
o populaţie mai numeroasă decât cea locală
 Funcţii: de bază, auxiliare
 Chauncy Harris (1943) determină 8 categorii de
oraşe în SUA
 Gabrielle Schwatz (1959) clasifică funcţiile
urbane în 4 categorii
 J.B. Garnier adaugă funcţia militară
 Translaţia funcţiei urbane şi
complicarea funcţională
 Translaţia: înlocuirea funcţiei iniţiale în
conformitate cu noul stadiu de dezvoltare
 Complicarea funcţională: adăugarea de noi
funcţii la cele existente
 Principalele funcţii urbane
 Funcţia militară
 Funcţia comercială
 Funcţia de transport
 Funcţia industrială
 Funcţia culturală
 Funcţia politico-administrativă
 Funcţia de rezidenţă temporară