Urbanizarea si explozia urbana

Definitia orasului / zonei urbane: exista numeroase definitii pentru

oras/zona urbana; toate au ca un element principal comun faptul ca in acest
areal,de obicei, au loc activitati de industrie si servicii, nelegate de agricultura.
De asemenea, orasul este asociat cu forme specifice administrative.

Orasele, mari sau mici, sunt astazi raspandite pana in cele mai
indepartate sau aparent inaccesibile regiuni ale globului. Ele se dezvolta,
prospera, cuprinzand uneori regiuni vaste, in forme urbane diferite, sau regiuni
aflate sub influenta directa a mediului de viata urban.
Practica mondiala contemporana demonstreaza faptul ca imaginea clasica a
orasului se afla intr-un proces continuu de transformare.

Datorită creșterii populației și a teritoriului, dezvoltării activităților

economice și de altă natură, marile orașe înglobează, treptat, așezările din jur,
inclusiv alte orașe, formând mari concentrări urbane. Pe continentul european
se află în această situație aproape toate capitalele și orașele mari. Există și
concentrări de orașe cum ar fi: Randstad Holland, Rin-Ruhr, Katowice. În
prezent, cele mai mari orașe europene
sunt: Moscova, Londra, Paris, Milano, Sankt
Petersburg, Berlin, Madrid, Atena etc. La acestea se adaugă cele trei mari
concentrări urbane menționate mai sus și orașul Istanbul, situat, în principal, în
partea europeană a Turciei.

Urbanizarea si rata de urbanizare

Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a apărut prin concen-
trarea unei populaţii într-un anumit spaţiu şi s-a extins prin procese de migrare,
prin sporul natural al populaţiei şi prin transformarea treptată a unor zone
rurale în oraşe. Astăzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale,
industriale, culturale, administrative, ştiinţifice, de învăţământ, comerţ, având
complexe căi de comunicaţie interne şi externe.
 Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent,
deoarece aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii,
printr-un acces mai larg şi calitativ crescut al populaţiei la serviciile publice
(sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de
management al deşeurilor etc.)

In statele dezvoltate,urbanizarea si-a incetinit ritmul,datorita faptului ca

majoritatea acestor state cu ponderi ale populatiti urbane ce depasesc 70-80%.
Cele mai mari ponderi ale populatiei urbane se inregistreaza in Europa de
Vest (peste 80%) si America de Nord (76%). In schimb in statele slab dezvoltate
din America Latina si Africa,populatia urbana a crescut in ultimii 60 de ani de 16
ori, iar in statele din Africa de 9 ori.

Expansiunea urbană se produce atunci când rata conversiei de utilizare a

teritoriului depăşeşte rata de creştere a populaţiei. Peste un sfert din teritoriul
Uniunii Europene a fost deja urbanizat. Europenii trăiesc mai mult şi tot mai
multe persoane locuiesc singure, creând o cerere mai mare de spaţiu locativ.
Călătorim pe distanţe mai mari şi consumăm mai mult. Între 1990 şi 2000,
peste 800 000 de hectare din teritoriul Europei reprezentau terenuri construite.
Această suprafaţă este echivalentă cu de trei ori suprafaţa Luxemburgului. Dacă
tendinţa se menţine, zona europeană urbanizată se va dubla într-un interval de
numai un secol.

Consecințele urbanizării
Urbanizarea prezintă multe provocări pentru starea generală de sănătate
și bunăstarea generală a oamenilor, pentru siguranța și per ansamblu, pentru
calitatea vieții. Dacă clădirile noi și cele existente sunt mult mai eficiente din
punct de vedere energetic, putem face orașele mai sănătoase, mai sigure și mai
sustenabile.

Provocările de mediu si abordarea acestora

Extinderea oraşelor impune un consum mai mare de energie, necesită o

infrastructură de transport suplimentară şi necesită zone mai mari de teren.
Toate acestea afectează mediul natural şi duc la cresterea emisiilor de gaze cu
efect de seră, care, la rândul lor, produc atât modificări climatice, cât şi valori
crescute de poluare atmosferică şi fonică. Drept consecinţă, epansiunea urbană
are un impact direct asupra calităţii vieţii populaţiei care locuieşte în oraşe şi în
zonele pre-urbane.

Cu toate acestea, orașele prezintă numeroase oportunități de abordare a

provocărilor legate de mediu. Apartamentele și birourile care sunt renovate și
construite cu un nivel ridicat de izolație necesită mult mai puțină energie
pentru încălzire și răcire decât structurile tradiționale și prin urmare, este
posibil să începeți deja să reduceți amprenta de mediu a orașului. Pentru ca
orașele să utilizeze spațiul eficient, adesea, clădirile trebuie să fie mai înalte și
mai apropiate, ceea ce poate crește riscul apariției unui incendiu. Utilizarea
materialelor de construcție incombustibile, cum ar fi izolația cu vată minerală
bazaltică, fac posibilă popularea cu o densitate mare de locuitori fără un risc
crescut la incendii.

Și satisfacerea nevoii de hrană și apă în creștere în orașe presupune, în

mod necesar, mai multe terenuri și resurse. Cu sisteme de cultivare care
utilizează medii de creștere sustenabile pentru a direcționa cu precizie apa și
nutrienții către culturi, furnizorii de alimente pentru populațiile urbane pot
obține randamente mari în spațiile mici.

Poluarea fonică . Designul sănătos

Structura clădirilor are o influență puternică asupra nivelului de zgomot –
și aceasta devine o parte a unei discuții continue între arhitecți, proprietarii de
clădiri și specialiștii din domeniul sănătății cu privire la „designul sănătos”.
Mulți angajați descoperă că birourile tip spațiu deschis, de exemplu, pot
perturba nivelul de concentrare, în parte din cauza expunerii la zgomotul pe
care ei îl pot crea. Când un spațiu este destinat sarcinilor de comunicare sau
cognitive, performanța sa acustică este una dintre cele mai importante
considerente de proiectare.

Materialele reprezintă o parte importantă a soluției. În cazul în care

suprafețele permit undelor sonore să se reflecte înapoi într-un spațiu, ele pot
crea un mediu interior zgomotos. În schimb, materialele fonoabsorbante pot
gestiona nivelurile de zgomot ambientale, în timp ce izolația fonică poate
preveni zgomotul care călătorește dintr-un spațiu în altul.
 Prin eliminarea poluării fonice, clădirile bine proiectate pot aduce o
contribuție importantă la îmbunătățirea calității vieții pentru milioane de
locuitori.

Urbanizarea în România
România a atins pragul de urbanizare de 50% în 1985. În 1989 ajunsese la
53%, însă în ultimii 19 ani ritmul urbanizării a fost înlocuit de fuga la țară sau
din țară.

Surse:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Urbanizare#
 https://www.rockwool.com/ro/despre-noi/filozofia-noastra/
urbanizare/
 https://www.eea.europa.eu/ro/pressroom/newsreleases/
epansiunea-urbana-o-problema-ignorata-a-europei
 http://tzutzelu.blogspot.com/2011/12/urbanizareadinamica-
urbana-si-explozia.html
 https://www.scribd.com/doc/123534935/urbanizarea