MEGALOPOLISURILE

LUMII
PROIECT LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
GEANGOȘ ALEXANDRA –ANDREEA
CLASA A X – A C
LICEUL TEORETIC PAUL GEORGESCU
PROFESOR: PANAIT DANIELA
CE ESTE UN MEGALOPOLIS

• Megalopolisul este cea mai mare asociere de metropole de pe glob .

• Un megalopolis se formează atunci când mai multe zone urbane care fuseseră separate pentru o
perioadă de timp să se îmbină pentru a forma o regiune metropolitană imensă de-a lungul timpului
datorită creșterii și extinderii centrelor urbane fragmentate. Pentru ca o regiune să se califice ca un
megalopolis, ea trebuie să aibă cel puțin 10 de milioane de locuitori, trebuie să fie un conglomerat de
mai mult de două zone urbane și trebuie să fie bine dotată cu o rețea de infrastructură dezvoltată.
Aproape fiecare continent are megalopolisuri împrăștiate în diferite țări.
AFRICA

În Egipt, există Megalopolis Cairo-Qalyubia-Giza-Helwan, care găzduiește milioane de locuitori 16. Există, de
asemenea, Delta râului Nil, care se întinde de la Alexandria la Port Said acoperind o zonă de aproximativ
18,000 mile pătrate, cu o populație combinată de aproximativ 41 milioane de oameni. Există Regiunea
orașului Gauteng în Africa de Sud, care combină Pretoria, Midrand, Triunghiul Vaal, Johannesburg și
Centurion cu milioane de oameni 10. În Maroc, megalopolisul El Jadida-Rabata-Casablanca-Kenitra se
întinde pe mile 200 și are o populație de milioane 11. În Kenya există regiunea metropolitană Nairobi, care
constă din Murang’a-Kajiado-Nairobi-Kiambu-Machakos, cu o populație de milioane de oameni 10.
MEGALOPOLISURILE DIN AFRICA
MEGALOPOLISURILE DIN AMERICA
1.MEGALOPOLISUL BOSWASH
Boswash reprezinta cea mai mare aglomeratie urbana din intreaga lume, aflandu-se in estul Americii de Nord, in zona de tarm a
Oceanului Atlantic.
Megalopolisul este alcatuit din orasele: Boston, New York, Philadelphia, Baltimore si Washington.Primul megalopolis al lumii,
cristalizat dupa cel de-al doilea razboi mondial, Boswash-ul, ramâne cel mai tipic, reprezentând, în acelasi timp, cea mai
puternica concentrare mondiala de bunuri materiale si umane.
• Beneficiind de tarmuri propice amenajarilor portuare, cât si de pozitia geografica foarte avantajoasa atât pentru patrunderea
în interiorul continentului, cât si pentru intensificarea legaturilor economice cu Europa, orasele din zona litorala s-au
dezvoltat vertiginos, mai ales în a doua jumatate a secolului trecut si prima jumatate a secolului XIX. Cresterea rapida a
populatiei pe baza imigrarilor masive, conjugata cu posibilitati reduse de dezvoltare a asezarilor spre interior (datorita
Muntilor Apalchi) a determinat o extindere a suprafetelor urbane în câmpia litorala si respectiv o contopire a oraselor,
formând un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Lungimea totala a megalopolisului este
de aproape de 1000 km. Având o latime ce oscileaza între 40 si 150 km. Cu o suprafata de circa 140.000 km2, Boswash-ul
depaseste jumatate din suprafata României si reprezinta cca. 2% din suprafata S.U.A. Populatia întregului areal urbanizat
depaseste 40 mil. Locuitori, remarcându-se totusi zone cu densitati foarte ridicate în alternanta cu altele mai scazute.
În dezvoltarea retelei de asezari a viitorului megalopolis se disting câteva perioade caracteristice:
1. Prima perioada, desfasurata pâna în anul 1720, releva o limitare stricta a asezarilor la litoral. Orientarea
predominanta a acestora a fost deci catre mare, dezvoltându-se o serie de porturi ca: Boston,Philadelphia, Nantucket,
Newport, New London si New Haven. Cel mai important oras al coloniilor a fost, în aceasta perioada, Boston.
2. A doua perioada (pâna în anul 1783) se caracterizeaza printr-o intensificare a numarului de imigranti, care ocupa
spatiul din Great Valley, valea fluviului Hudson si coridorul Mohawk. Boston-ul împarte acum rolul de conducator al
coloniilor cu orasul Philadelphia.
3. În perioada 1783-1815 continua expansiunea comertului maritim si dezvoltarea asezarilor spre interior. Se dezvolta
orasul Baltimore ca port si se întemeiaza orasul Washington. New York preia suprematia în competitia cu orasele
Philadelphia si Boston.
• 4. Dupa anul 1815, pâna în preajma anilor 1860, continua dezvoltarea centrelor secundare. Aceasta este si era
constructiei canalelor (Syracuse, Binghamton) si a cailor ferate (Harrisburg, Altoona) ceea ce asigura legaturi facile între
interiorul continentului nord-american si litoralul atlantic
• .5. În perioada 1860-1940 se accelereaza dezvoltarea asezarilor urbane, alaturi de activitatea portuara un rol tot mai
crescând revenind activitatilor industriale. Modificari substantiale au loc în peisajul urban, prin aparitia constructiilor
uriase structurarea originala a spatiului, dezvoltarea retelei de comunicatii intraurbane.
• 6. Perioada de dupa 1940, considerata ca era urbanizarii, se distinge, în general, prin puternice miscari de populatie
în regiunile metropolitane. Zonele suburbane si orasele –satelit din jurul marilor orase cunosc o dezvoltare foarte
accentuata, prin stabilirea populatiei imigrante si prin stabilirea în ariile periferice a populatiei din zonele centrale ale
oraselor.
Sub raport demografic remarcam existenta în cadrul megalopolisului a cinci orase bimilionare, între care se dezvolta alte
21 de orase cu o populatie mai mare de 100.000 locuitori si care realizeaza treceri neobservabile între centrele primare.
Activitatile industriale ocupa în ansamblu megalopolisului un rol important, plasându-l pe locul I în S.U.A. Si pe locul II în
lume, dupa megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile usoare:
confectiilor, pielariei si încaltamintei, textila si tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a
produselor zaharoase, conservelor de peste si de carne etc. Industria grea este reprezentata de ramurile: siderurgie,
electrotehnica si electronica, material rulant si rutier, masini unelte si chimie.
Necesitatile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston, New York,
Philadelphia si centrale atomoelectrice: Indian Point si New Haven.
Boswash-ul este conectat la un întreg sistem de conducte de gaze (,,Transco” si ,,Big Inch”) si petrol (din zona Golfului
Mexic), prin care i se asigura necesarul energetic si de materii prime pentru industria petrochimica.
Agricultura acestei mari concentrari urbane este specializata pentru piata, în câmpiile de coasta, obtinându-se produse
perisabile destinate direct consumului. Desi conditiile pedoclimatice sunt în general putin favorabile (soluri nisipoase,
frecventa huricanelor tropicale si a furtunilor de coasta), apropierea pietei asigura o rentabilitate sporita a investitiilor
facute pentru fertilizare, irigare si protejare a culturilor.
• Analiza de detaliu a agriculturii de piata, caracteristica marii concentrari urbane, releva specializarea fermelor în
patru activitati: horticultura, cresterea pasarilor, cresterea vacilor de lapte si legumicultura. Aproape toate orasele
mari ale megalopolisului nord-est american sunt imense complexe industriale de origine portuara. Aceasta activitate
de transport maritim cunoaste intensificari deosebite, existând 7 porturi cu un trafic de peste 20 mil. Tone (New
York-peste 300 mil. Tone, Philadelphia-60 mil. Tone, Baltimore-50 mil. Tone, Boston-30 mil. Tone).
Megalopolisul din nord-estul S.U.A. Poate fi împartit în 4 sectoare: sudul Noii Anglii, New York, valea
Delaware si conurbatia Baltimore-Washington.
1.În sudul Noii Anglii, rolul cel mai important revine arealului urbanizat al Bostonului, axa continuându-se
spre vest prin racordarea oraselor Worcester si Springfield, a celor de pe valea Connecticut (prin Hartford),
New Haven si Bridgeport pâna la limita cu arealul metropolitan al New York-ului.
Arealul marelui Boston însumeaza o populatie de peste 3,55 mil. Locuitori concentrata într-o zona centrala,
dar si într-o serie de orase satelit dispuse sub forma de semicercuri în jurul orasului propriu- zis. Primul, în
imediata apropiere a Bostonului include orase industriale: Cambridge, Sommerville si Watertown, al doilea
orasele: Lynn, Salem, Waltham si Quinsy, al treilea: Haverhill, Lawrence, Lowl, iar al patrulea semicerc este
alcatuit din: Fitenburg, Worchester, Woonsocket si Providence.
• Legaturile dintre aceste orase si centru se fac printr-o retea radiara de cai ferate si sosele ce pornesc din
orasul propriu-zis
• 2.Arealul metropolitan al orasului New York este unul dintre cele mai complexe din S.U.A., având o
populatie ce depaseste 16,6 mil. Locuitori (la nivelul anului 1983), din care circa 7,9 mil. Revin orasului
propriu-zis dezvoltarea orasului New York s-a datorat în special avantajelor naturale ale plasarii portului,
pozitiei favorabile în raport cu caile maritime si hinterland-ului sau continental. Arealul orasului New
York corespunde cu o zona puternic remaniata de glaciatia cuaternara, fluviul Hudson însusi fiind un
mare canion glacial pe 240 km. Pâna în portul Troy. Orasul New York este cel mai important centru
industrial al S.U.A. Posedând circa 1/8 din totalul marilor întreprinderi ale tarii. În ceea ce priveste
repartitia populatiei în arealul metropolitan se constata ca circa o jumatate apartine orasului New York
cu cele 5 cartiere ale sale: (Brooklyn-2,6 mil. Locuitori, Queens-2,0 mil. Locuitori, Bronx si Manhattan-
câte 1,5mil. Locuitori si Richmond-0,3 mil. Locuitori), restul revenind oraselor satelit. Densitatea cea mai
mare se constata în Manhattan (depasind 30.000 loc/km2), cartier spre care se deplaseaza zilnic circa 3
mil. Persoane din celelalte zone ale orasului. Orasul New York este cel mai important centru al lumii
contemporane prin intensitatea legaturilor comerciale, financiare, bancare si diplomatice.
BOSWASH
• Valea Delaware formeaza o subunitate în cadrul Boswash-ului , întinzându-se de la sud de Trenton pâna
la sud de Philadelphia si Washington. Orasul Philadelphia împreuna cu suburbiile, însumeaza circa 5,6
mil. locuitori, fiind a patra concentrare urbana din S.U.A. si este asezat la confluenta râurilor Delaware si
Schwykill. La nord si vest Pfiladelphia este înconjurat de orase mici: Easton, Bethlehem, Allentown,
Lancaster.
• Conurbatia Baltimore – Washington-repre zinta partea cea mai sudica a megalopolisului nord-est
american, cu o populatie de peste 6 mil locuitori. Teritoriul conurbatiei apartine statelor Mariland si
Virginia si Distictului Columbia, guvernat de comitetul Congresului. Nucleele de baza ale concentrarii
urbane sunt orasele Baltimore si Washington. Orasul Baltimore este localizat la capatul navigatiei de pe
râul Patapsco, la circa 18 km de golful Chesapeake, dispunând de conditii propice dezvoltarii activitatii
portuare. Populatia orasului la nivelul anului 1983 depasea 2,1 mil locuitori, din care 20% o reprezenta
populatia de culoare. Baltimore este un centru care s-a dezvoltat exclusiv pe produse importate.
Orasul Washington este localizat pe râul Potomac, înainte de varsarea acestuia în estuarul Chesapeake în
zona de contact între muntii Apalachi, care se întind la vest si nord-vest, si zona de câmpie nisipoasa din est
si sud-est. Washington a devenit capitala SUA în anul 1800, cunoscând o dezvoltare continua pâna în
preajma anilor 1950, când populatia sa a început sa scada numeric. Din cei peste 3 milioane locuitori, cât
are cu suburbiile sale, circa 54% reprezinta populatia de culoare, Washington-ul fiind singurul oras mare al
SUA în care populatia de culoare este majoritara.Din punct de vedere industrial, orasul Washinghton este
slab dezvoltat, industria sa reprezentând numai 10% din productia realizata în orasul Baltimore. Sunt
remarcate doar industriile usoara si alimentara. Washington reprezinta un centru pentru turism si
conventii, pentru educatie si arta, important centru bancar, mai ales de când a crescut rolul guvernului
federal în economia nationala.
În oras exista 2 aeroporturi internationale cu un trafic anual de circa 15 milioane pasageri.
• Sub aspectul banistic este evidenta ponderea foarte mare a spatiilor verzi (revenind în medie
53m2/locuitor), a cladirilor cu 10-11 etaje în partea centrala a orasului si a vilelor în zonelor limitrofe. În
oras se situeaza Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Alba (resedinta presedintelui), sediile
ministerelor si ale reprezentantelor sociale. Functia fundamentala a orasului ramâne cea politico-
administrativa.
WASHINGTON
NEW YORK

1.MUZEUL AMERICAN DE ISTORIE NATURALA

• Aici exista dinozauri! Plus aproximativ 36

milioane de alte lucruri, incepand de la roci
lunare pana la topazul Brazilian. Nu ratati Sala
de Biodiversitate sau de diorama animalelor
si a vietii satului. Cea mai recenta piesa a sa
este futuristul Centrul Rose pentru Spatiu si
Pamant, care gazduieste Planetariul Hyden, si
cel mai puternic simulator de realitate
virtuala din lume ca marime, oferind turistilor
o calatorie prin Calea Lactee și nu numai...
2. CENTRAL PARK

• Deschis in anul l859 cu un design de Frederick Law Olmsted

si Calvert Vaux, cei 843 acri ai Central Park-ului sunt un
miracol urban, o oaza de verdeata inconjurata din toate
partile de cladiri inalte. Atractiile din parc includ Fantana
Bethesda, romanticul Restaurant Loeb Boathouse, Wollman
Memorial Ice Rink, Sheep Meadow (Lunca Ovinelor – un
gazon enorm si loc ideal de plaja), caruselul cu 58 de cai
sculptati de mana si Conservatory Garden, un refugiu aflat
in coltul de nord-est al parcului. P e timp de vara, vizitatorii
pot lua parte la spectacole gratuite oferite de Metropolitan
Opera si Filarmonica din New York. Fantana Bethesda si
Restaurantul Loeb Boathouse.
3. EMPIRE STATE BUILDING

• Desi nu este cel mai frumos zgarie-nori din New York

(acest titlu fiind deja castigat de Chrysler Building de pe
42nd Street), Empire State Building este, fara indoiala,
cea mai iconica, ridicandu-se ambitios pana la 443
metri de pe 34th Street si scaldandu-se pe timp de
noapte in conditii de iluminare atent alese. Încheiata in
anul l931 – cu doi ani inainte de profetica catarare a lui
King Kong – Empire State Building a domnit ca cea mai
inalta cladire din lume (timp de 41 de ani) pana la
turnurile gemene ale complexului World Trade Center
(1970 – 1972), insa a ramas cea mai romantica
constructie a orasului.
4. Muzeul Frick
Construit in anul 1914, acest conac al secolului al 18-lea in stil francez gazduieste o colectie intima de arta,
in cea mai mare parte Europeana.
• Mult iubit pentru intimitatea si lipsa relativa a multimilor de oameni, newyorkezii pot admira in liniste
lucrarile lui Rembrandt, Vermeero Holbein, Veldzquez, Titian, El Greco, Bellini sau Goya.
Muzeul de Arta Moderna
• Dupa ce a fost inchis pentru renovare timp de doi ani si jumatate, MoMA a fost redeschis in noiembrie
2004. Remodelat si-a extins in conformitate cu un design apartinand lui Yoshio Taniguchi, Muzeul de 58
529 metri patrati este ap roape de doua ori dimensiunea cladirii originale. Fondat in anul 1929 pentru a
promova noi abordari ale expresiei artistice, MoMA gazduieste cele ami frumoase coelctii de opere din
lume din secolul al 19-lea pana in prezent, inclusiv cele apartinand lui van Gogh, Picasso, Matisse si
Jackson Pollock. Alte importante opere includ cele 3.000 de obiecte de colectie de Arhitectura si Design
(de la aparate, pana la automobile si elicoptere); colectia de film si mass-media, cu cele 19.000 de filme,
si colectia de fotografie, cu lucrari apartinand lui Man Ray, Walker Evans, Dorothea Langeo si Ansel
Adams, printre altele. `
Times Square/42nd Street
• O data capitala divertismentului a Americii, plina de farmec si glamour, Times Square a degenerat din
anii 1970 intr-o mlastina de droguri si strazi pline prostituate. Totul sa schimbat in anii 1990, cand orasul
a invitat Disney si o serie de giganti in afaceri pentru a colabora in revitalizarea zonei. Drept urmare,
astazi prezinta urme mici de dovezi ale trecutului.
POPULAȚIE

Poz. Statistici combinate ale zonei Recensământul Recensământul Spor natural

(SUA) (CSA) din 2010 din 2000 în anii 2000

1 New York-Newark-Bridgeport, NY- 22.085.649 21.361.797 +3,39%

NJ-CT-PA CSA

Washington-Baltimore-Northern
4 8.572.971 7.572.647 +13,21%
Virginia, DC-MD-VA-WV CSA

5 Boston-Worcester-Manchester, MA- 7.559.060 7.298.695 +3,57%

RI-NH CSA

Philadelphia-Camden-Vineland, PA-
8 6.533.683 6.207.223 +5,26%
NJ-DE-MD CSA

Total 44.751.363 42.440.362 +5,45%

MEGALOPOLISUL MARILOR LACURI
Megalopolisul Marilor Lacuri, numit și ChiPitts, este megalopolis format dintr-un grup de metropole nord-americane care
înconjoară regiunea Marilor Lacuri, în special între vestul mijlociu al Statelor Unite ale Americii, sudul zonei Ontario din
Canada, împreuna cu mari porțiuni din Pennsylvania, New York și Quebec. Regiunea se extinde de la Chicago și Milwaukee
până la Detroit și Toronto, și include Buffalo, Cincinnati, Cleveland, Columbus, Dayton, Akron, Erie, Fort Wayne, Grand
Rapids, Indianapolis, Louisville, Ottawa, Quad Cities, Rochester, South Bend și Toledo, extremitatea estică ajungând până la
Pittsburgh și Buffalo, iar cea vestică în Kansas City și Orașele Gemene. În 2011 regiunea avea 59.144.461 de locuitori, și se
estimează că până în 2025 va ajunge la 65 de milioane.Din cauza suprafețelor mari de apă, pe lacuri se înregistrează maree.
Singurul lac care se găsește în întregime pe teritoriul SUA este Lacul Michigan, celelalte sunt traversate de granița
canadiano-americană. Marile Lacuri se varsă în Oceanul Atlantic prin fluviul Sfântul Laurențiu. Prin Canalul Navigabil Illinois
și Intracoastal Waterway s-a realizat posibilitatea navigării cu vaporul până pe fluviul Mississippi.

Marile Lacuri sunt un rezervor important de apă pentru SUA și Canada. Prin creșterea populației din această regiune a
crescut și gradul de poluare, iar un alt factor de dezechilibru ecologic este aducerea în regiune a unor specii străine de
animale și plante. În anul 1978 s-a semnat între SUA și Canada un acord de protecție a apelor.
ISTORIE

• Regiunea a fost parțial recunoscută ca un megalopolis independent în 1961 de către geograful francez
Jean Gottman în cartea sa Megalopolis: The Urbanized Northeastern Seaboard of the United States
(Megalopolis: Zona urbanizata de pe coasta de nord-est a Statelor Unite). Gottman a scris despre
dezvoltarea a trei megalopolisuri: BosWash, de la Boston la Washington D.C.; ChiPitts, de la Chicago la
Pittsburgh, și SanSan de la San Francisco la San Diego. În 1965 Herman Kahn a speculat cu privire la
viitorul celor 3 megalopolisuri în anul 2000,[1] considerându-le numele ridicole și nemenționându-l pe
Gottman. Între 1960 și 1970, planificatorul urban si arhitectul Constantinos Doxiadis a publicat cărți și
studii inclusiv cele referitoare la potențialul de creștere al Megalopolisului Marilor Lacuri.[2] În lucrările
sale, Dexodis considera Detroitul centrul zonei urbane a Megalopolisului Marilor Lacuri.[2]
ECONOMIE

• Conform Brookings Institution, regiunea Marilor Lacuri considerată ca o țară aparte, ar avea una dintre
cele mai mari economii din lume (cu un produs regional brut de 4,5-trilioane $). Marile Lacuri conțin o
cincime din cantitatea de apă dulce de pe glob si au o lungime totală a malurilor de 17.017 km.
Aproximativ 200 de milioane de tone de mărfuri sunt expediate din zona marilor lacuri în fiecare an.
INSULE

• În Marile Lacuri se află peste

35.000 de insule respectiv grupe
de insule. În partea canadiană a
Lacului Huron (Lake Huron) se
găsește de pildă insula Manitoulin
cu suprafața de 2.766 km2, fiind
cea mai mare insulă dintr-un lac,
de pe glob.
MEGALOPOLISUL MARILOR LACURI-VEDERE
DIN SATELIT
MEGALOPOLISUL SAN-SAN

• SanSan este numele unui megalopolis de pe coasta de vest a Americii de Nord. Cu o populație de circa
40 de milioane de oameni, care se întinde pe o lungime de aproape 800 km, în SUA de la San Francisco
până la San Diego și include regiunea metropolitană a orașului Tijuana din Mexic. Aglomerarea urbană a
fost descrisă încă din 1961 de către geograful francez Jean Gottmann în cartea sa Megalopolis.
LOS ANGELES

Los Angeles , cunoscut ca L.A. Ori în mod colocvial [the] „City of Angels” (Orașul Îngerilor), este cel mai
mare oraș din statul California și al doilea ca mărime a populației din Statele Unite ale Americii, fiind
întrecut doar de New York City. Populația este estimată la 4 milioane de locuitori. ,[4] Los Angeles este
centrul cultural, financiar și comercial al sudului Californiei. Orașul este recunoscut pentru climatul
mediteraneean, diversitatea etnică și industria cinematografică și cea a divertismentului, fiind o metropolă
în continuă expansiune.
• Los Angeles este situat în bazinul Los Angeles, delimitat de Oceanul Pacific pe o parte și de munții cu
înălțimi de 3000 metri pe cealaltă parte. Orașul acoperă o suprafață de 1,302.15 km2 ,[5] fiind centrul
comitatului Los Angeles, cel mai populat comitat din Statele Unite. Los Angeles este principalul oraș al
zonei metropolitane Los Angeles, al doilea că mărime după zona metropolitană New York City, cu o
populație de 13,1 milioane de locuitori. [6]
Este o parte a regiunii urbane sau mega-orașul „Greater Los Angeles/Los Angeles-Long Beach CSA”, cu o
populație estimată în 2015 la 18,7 milioane de locuitori. [7] De asemenea, face parte din Megalopolisul
californian SanSan în care sunt incluse și orașele San Francisco și San Diego.
• Los Angeles este unul dintre motoarele economice semnificative ale Statelor Unite, cu o economie
diversă într-o gamă largă de domenii profesionale și culturale. Los Angeles este faimos ca fiind căminul
Hollywoodului, centrul major al industriei divertismentului. Ca oraș global, este încadrat pe locul 6 în
topul orașelor globale și pe locul 9 în topul orașelor cele mai dezvoltate economic. Los Angeles are
produsul metropolitan brut în valoare de 831 miliarde de dolari conform statisticilor din 2008, fiind pe
locul 3 după Tokyo și New York City. Los Angeles a găzduit Jocurile Olimpice de două ori, în 1932 și în
1984, urmând să le găzduiască pentru a treia oară în 2028. A găzduit și concursul de frumusețe „Miss
Univers” în 1990 și 2006 și a fost unul din cele nouă orașe americane care a găzduit Campionatul
Mondial de Fotbal din 1994. În 1998 a găzduit Campionatul Mondial de Fotbal Feminin.
Los Angeles are o formă inegală și acoperă o suprafață de 1,302 km2, dintre care 1,214 km2 de pământ și
88 km2 de apă. Orașul se întinde pe o suprafață de 71 km longitudinal și 47 km latitudinal. Perimetrul
orașului este de 550 km.
• Los Angeles are suprafețe drepte și suprafețe ce conțin dealuri. Cel mai înalt punct al orașului este de
1,547m pe Muntele Lukens, situat în partea de nord-est a văii San Fernando. Partea de est a Munților
Santa Monica se întinde din centru până în Oceanul Pacific și separă bazinul Los Angeles de Valea San
Fernando. Alte zone cu dealuri sunt Muntele Washington la nord de centru, părți estice cum ar fi Boyle
Heights, districtul Crenshaw lângă Baldwin Hills și districtul San Pedro.
BAZINUL LOS ANGELES
LOS ANGELES
SAN FRANCISCO

San Francisco, al cărui nume oficial complet este [The] City and
County of San Francisco, în limba română Orașul și Comitatul San
Francisco, pe scurt doar San Francisco, este cel de-al patrulea oraș
ca mărime din California și al paisprezecelea ca mărime a populației
din Statele Unite ale Americii,[15] având în 2012 o populație
estimată la 837.442 de locuitori.[16] San Francisco este situat în
vârful peninsulei San Francisco și este locul central al ariei geografice
numită „San Francisco Bay Area”. San Francisco este cel de-al doilea
mare oraș după densitate[17] în Statele Unite ale Americii.[18]
• Conform unei analize publicate de Culture Trip în 2016, face
parte din primele zece cele mai moderne orașe din lume.[19]
SAN DIEGO
San Diego este un oraș de pe coasta Californiei de sud, aflat în colțul de sud-vest al Statelor Unite ale Americii. În anul 2005,
orașul avea o populație de 1.255.240 locuitori. Este al doilea oraș ca mărime din California și al optulea din Statele Unite ale
Americii. Este o importantă stațiune balneară. Zona metropolitană San Diego este a șaptesprezecea ca mărime din SUA, cu o
populație de peste 2,9 milioane locuitori. Aflat la nord de frontiera cu Mexic, San Diego are baze ale Marinei Militare, Pazei de
Coastă și ale Pușcașilor Marini, multe mile de plaje și un climat plăcut, mediteranean. Temperatura medie anuală este de 18 °C.
Economia orașului este bazată pe turism, comerț, agricultură, industria maritimă, militară, biotehnologie, computere și
electronice.
Universitatea California și instituțiile de cercetări din Torrey Mesa oferă o bază importantă de inovații tehnologice, pe lângă
numeroasele companii de înaltă tehnologie și biotehnologie din zonă, precum Qualcomm, Neurocrine, Illumina și Genentech of
Oceanside. Între atracțiile turistice majore se numără plajele și golfurile zonei, parcul Balboa cu numeroasele sale muzee,
grădina zoologică (renumită în întreaga lume), Sea World, și Old Town, locul așezării primilor coloniști spanioli.
Centrul orașului este în golful San Diego, portul celei mai mari flote din lume, incluzând două super-portavioane (USS Nimitz și
USS Ronald Reagan), cinci vase-amfibii de asalt, mai multe submarine și vase mai mici.
• San Diego este cunoscut ca „locul natal al aviației navale”, deși Pensacola, Florida susține același lucru.
SAN DIEGO
MEGALOPOLISUL BRAZILIAN
SÃO PAULO

Acest articol se referă la oraș în Brazilia. Pentru alte sensuri, vedeți São Paulo.
• São Paulo () este un municipiu brazilian, capitala statului cu același nume și principalul centru financiar,
economic și comercial al Americii Latine[3]. Este cel mai mare oraș din Brazilia, din America de Sud și din
emisfera sudică[4]. Unul din orașele braziliene cele mai influente global, São Paulo ocupă locul 14 în lista
celor mai globalizate orașe ale lumii[3], fiind numit oraș global alpha (Alpha- World City) de către
Globalization and World Cities Study Group & Network[5]. Orașul este cunoscut la nivel mondial și
exercită o influență semnificativă atât în Brazilia, cât și internațional din punct de vedere cultural,
economic și politic. În São Paulo se află monumente și muzee importante, cum ar fi Memorial da
América Latina sau Muzeul Limbii Portugheze. Tot aici se organizează evenimente cunoscute, cum ar fi
Bienalul Internațional al Artei, Premiul Mare al Brazilei și São Paulo Fashion Week.
ECONOMIE

São Paulo este orașul cu cea mai mare economie din America de Sud, este a zecea în lume – în termeni de
PIB, și se așteaptă să fie a șasea cea mai mare din lume –în 2025[11]. Conform datelor furnizate de IBGE,
produsul intern brut (PIB) în 2006 a fost de R $ 282 852 338 000, echivalent la cam 12,26 % din PIB-ul
brazilian și 36 % din valoarea tuturor producției de bunuri și servicii ale statului de São Paulo. După cum
Pricewaterhouse Coopers creșterea economică anuală a orașului este de 4,2 %.
• Centrul financiar-economic cel mai mare din Brazilia, São Paulo trece printr-o profundă transformare.São
Paulo a fost orașul cu cel mai puternic caracter industrial, dar, în ultimii ani, economia țării a trecut, din ce
în ce mai mult, la, reconversia bazată pe sectorul terțiar, axat pe servicii și afaceri. Orașu este unic între
orașelor braziliene prin marele lui număr de firme străine. Multă analiști semnalează că São Paulo este un
oraș global important, în ciuda faptului că această clasificare poate fi criticată, având în vedere gravele lui
probleme de excludere socială și segregare spațială. În pofida faptului că este centrul financiar cel mai
important al țării, São Paulo prezintă un înalt grad de informatizare în economie.
RIO DE JANEIRO

Rio de Janeiro (în portugheza locală pronunțat [ˈʁiu dʒi ʒaˈnɛjɾu], v. AFI, și
însemnând „râu de ianuarie”) este un oraș din sud-estul Braziliei, situat în
statul care poartă același nume. Adesea, în mod colocvial, orașului i se
mai spune și Rio. Orașul este faimos pentru plajele sale Copacabana și
Ipanema cu hoteluri așezate de-a lungul lor, pentru statuia monumentală
Cristo Redentor (Cristos Mântuitorul) de pe muntele Corcovado, precum
și pentru carnavalul din Rio.Populația orașului este de aproximativ
6.150.000 locuitori (2004), ocupând o suprafață de 1.256 km². Zona
metropolitană cuprinde o populație de 10-13 milioane de locuitori.
• Orașul a găzduit Jocurile Olimpice de vară din anul 2016.
BELLO HORIZONTE

• Belo Horizonte este capitala și cel mai mare oraș din statul federal
brazilian Minas Gerais, situat în regiunea de sud-est a țării. Potrivit
datelor recensământului din 2020, orașul are o populație de 2.680.873
locuitori în nucleul său urban, ceea ce face ca acesta să fie al șaselea oraș
ca populație din Brazilia, după São Paulo, Rio de Janeiro, Salvador, Brasilia
și Fortaleza. Cu toate acestea, regiunea metropolitană Belo Horizonte,
formată din mai mult de douăzeci de orașe și cu un total de peste
6.832.412 de oameni (în 2020), se situează pe locul trei în clasamentul
celor mai populate zone metropolitane (după Sao Paulo și Rio de
Janeiro).
MEGALOPOLISUL JAPONEZ

• Megalopolisul japonez ( 太平洋ベルト , lit. „Centura Pacificului”), de asemenea, cunoscut sub numele
de Coridorul Tōkaidō, este numele unui megalopolis din Japonia ce se întinde de la Prefectura Ibaraki, în
nord, la Prefectura Fukuoka, în sud, însumând o lungime de aprox. 1.200 km.Zona urbană se întinde, în
principal, pe coasta pacifică (de unde și numele) a Japoniei, de la Regiunea Kantō până la Osaka, și de la
Marea Interioară Seto (de ambele părți) până la Fukuoka și este concentrată de-a lungul coridoarelor de
transport feroviar Tōkaidō-Sanyō.
TOKAIDO
Tōkaidō ( 東海道 „ Drumul Mării de Răsărit”?) a fost cel mai important dintre cele 5 rute principale japoneze din perioada Edo, care conecta sediul
șogunatului, Edo, (actualmente, Tokyo) de capitală, Kyoto. Lungimea era de cca 488 km. Din cei cca 250 de domnitori feudali („daimyō”) care erau în
Japonia, cam 150 foloseau acest drum când vizitau sediul șogunului la Edo.Călătoriile se făceau de obicei pe jos, sau pentru cei mai bogați în palanchin,
transportul cu căruța fiind interzis deoarece șogunii Tokugawa doreau să îngreuneze logistica unei eventuale rebeliuni a daimyō-ilor dacă s-ar fi îndreptat
spre Edo.[1] Transportul mărfurilor avea loc cu cai. Femeile nu aveau voie să călătorească singure, având obligația să fie acompaniate de bărbați.
Inițial, de-a lungul traseului erau 53 de stații oficiale (numite shukuba) (apoi s-au mai adăugat câteva), unde călătorii puteau înnopta, schimba caii (existau
cam 100 de cai și 100 de hamali la fiecare stație). Fiecare stație avea cam 50-200 de hanuri. Existau și unele bariere unde călătorii trebuiau să prezinte
acte de identitate și permise de călătorie. Se zice că cel mai strict control avea loc la Hakone no seki, unde grănicerii căutau să prindă contrabandiștii de
arme, sau femei care încercau să fugă.[2]Ambele ar fi putut însemna o rebeliune a daimyō-ilor. Femeile daimyō-ilor din provincie erau obligate să stea la
Edo ca prizoniere, în sistemul numit sankin kōtai.
Lățimea drumului, care era făcut dintr-un strat de pietriș sfărâmat peste care era nisip, era de cca 5,5 m. Porțiunile în pantă erau pavate cu piatră pentru a
preveni eroziunea. Fiecare ri[3] era marcat de o moviliță pe care era plantat un pin sau un enoki (Celtis sinensis var. Japonica), iar la intersecții erau semne
de piatră care indicau direcția.
Majoritatea râurilor de-a lungul drumului aveau poduri, bac sau putea fi trecute printr-un vad. Când erau inundații, călătorii trebuiau câteodată să
folosească drumul alternativ, mai dificil, Nakasendō.
• În artele plastice, ruta Tōkaidō este cunoscută și datorită seriei de xilogravuri numită „Cele 53 de stații ale drumului Tōkaidō” a lui Hiroshige.
TOKYO

• Tōkyō, Tokyo, uneori scris și Tokio ( 東京 Tōkyō ▶?, literal „Capitala de Est”), oficial Metropola Tokyo,[3]
este capitala Japoniei și una dintre cele 47 de prefecturi ale țării [4]. Este cea mai populată zonă
metropolitană din lume[5] și considerat unul dintre cele mai moderne orașe din lume.[6] Aici se află
sediul Guvernului Japoniei și reședința împăratului. Tokyo este situat în Regiunea Kantō în partea de
sud-est a insulei principale Honshu și include lanțurile de insule Izu și Ogasawara [7]. În trecut cunoscut
drept Edo, a fost sediul guvernului încă din 1603 când Shogunul Ieyasu Tokugawa a făcut orașul sediul
său. A devenit oficial capitală când Împăratul Meiji și-a mutat în anul 1868 reședința în oraș din fosta
capitală Kyoto; atunci Edo a fost redenumit în Tokyo. Metropola Tokyo s-a format în 1943 prin unirea
fostei Prefecturii Tokyo ( 東京府 Tōkyō-fu) cu Orașul Tokyo ( 東京市 Tōkyō-shi).
Tokyo este adesea menționat ca fiind oraș, dar de fapt este oficial cunoscut și guvernat drept o “prefectură metropolitană”, care
diferă prin combinarea elementeleor unui oraș și cele ale unei prefecturi, caracteristică întâlnită numai în Tokyo. Guvernul
Metropolitan din Tokyo administrează cele 23 de Cartiere Speciale din Tokyo (fiecare condus ca un oraș în sine), care acoperea zona
Orașului Tokyo înainte să se unească în 1943 și să formeze prefectura metropolitană. Guvernul Metropolitan mai administrează și 39
de municipalități situate în partea de vest a prefecturii dar și cele două lanțuri de insule. Populația cartierelor speciale este de peste 9
milioane de locuitori cu populația totală a prefecturii ce depașește 13 milioane de locuitori. Prefectura face parte din zona
metropolitană cea mai populată din lume având peste 37.8 milioane de locuitori dar și cea mai dezvoltată aglomerare urbană din
punct de vedere economic. Orașul găzduiește 51 de companii ce fac parte din Fortune Global 500, mai multe decât oricare oraș din
lume [8]. Tokyo este situat pe locul trei în topul organizat de International Financial Centres Development IndexEdit. Orașul
găzduiește de asemenea numeroase televiziuni cum ar fi: Fuji TV, Tokyo MX, TV Tokyo, TV Asahi, Nippon Television, NHK și Tokyo
Broadcasting System.

• Tokyo este situat pe locul întai în Global Economic Power Index și pe locul patru în Global Cityes Index [9]. Orașul este considerat
un oraș alfa – în studiul GaWC din 2008. Orașul a fost clasat pe primul loc în anul 2014 în categoria „Cea mai bună experiență
generală” de către TripAdvisor într-o analiză a orașelor lumii orașul este de asemenea situat primul în categoriile: „ajutorul dat de
localnici”, „viață de noapte”, „cumpărături”, „transport public local”, și „curățenia străzilor [10]. În 2015 Tokyo a fost situat pe locul
unsprezece în topul celor mai scumpe orașe pentru străini conform firmei de consultanță Mercer [11], dar și pe locul unsprezece
în topul celor mai scumpe orașe în analiza despre costul vieții realizată de către Economist Intelligence Unit [12]. In 2015 Tokyo a
fost numit de catre Revista britanică Monocle [13]. Ghidul Michelin a acordat orașului Tokyo cele mai multe stele Michelin decât
oricărui alt oraș din lume [14][15]. Tokyo este situat pe locul întâi în topul celor mai sigure orașe din lume [16]. Ediția din 2016 a
QS Best Student Cities a clasat Tokyo pe locul trei în topul celor mai bune orașe de a fi student [17]. Tokyo a găzduit Jocurile
Olimpice de vară din 1964, Summitul G-7 din 1979, Summitul G-7 din 1986 și Summitul G-7 din 1993 și va găzdui Jocurile Olimpice
de vară din 2020 și Jocurile Paralimpice de vară din 2020.
TOKYO
OSAKA

Cu o populație de 2.636.257 locuitori (ian. 2007) și o suprafață de 222 km², Osaka este al doilea mare oraș din Japonia, după Tokyo. Este
inima zonei metropolitane Osaka-Kobe-Kyoto, care are o populație de 18.644.000 locuitori. Conform unei analize realizată de Global
Demographic, ce a vizat nivelul de creștere a populației și densitatea locuitorilor, în 2016 Osaka a fost pe locul al optulea în lume.[2]
Osaka este situat în regiunea Kansai din principala insula a Japoniei Honshu, un oraș desemnat în temeiul Legii Autonomiei Locale,
capitala Prefecturii din Osaka. Face parte din zona Keihanshin, care este reprezentată de trei mari orașe ale Japoniei: Kyoto, Osaka si
Kobe. Keihanshin este zona situată pe locul doi în Japonia ca mărime a populației și una dintre cele mai mari zone metropolitane din
lume, cu aproape 18 de milioane de oameni. Ca mărime a PIB-ului este a doua zonă din Japonia și a șaptea în lume.
Vechi centru comercial al Japoniei, Osaka este în prezent unul dintre „centrele de comandă” ale economiei japoneze. Raportul dintre
populația stabilă și cea totală este de 141%, cea mai mare în Japonia, subliniind statutul său de centru economic. Populația stabilă este
de 2,6 milioane, al treia din țară, dar în timpul zilei valurile de navetiști care lucrează în Osaka fac ca populația totală a orașului să ajungă
la 3,7 milioane, a doua după Tokyo.
• În perioada feudală Edo, Osaka era menționată ca fiind „bucătăria națiunii” ( 天下の台所 tenka no daidokoro?)[3][4], deoarece era
principalul centru de tranzacționare pentru orez, acolo creându-se prima piață de schimb modernă (piață futures) din lume.
KOBE

• Kobe ( 神戸市 Kōbe-shi?) este un municipiu din Japonia, centrul administrativ al prefecturii Hyōgo. Este
al cincilea oraș ca mărime din Japonia.Pe 17 ianuarie 1995, la ora 5:46 a.m., a fost lovit de un cutremur
înregistrând 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul exact sub regiunea Hanshin-Awaji. Acest dezastru
natural a făcut 6 435 de victime sau persoane dispărute, a distrus complet sau parțial 250 000 de
reședințe și a făcut necesară evacuarea a peste 320.000 de locuitori
OSAKA ȘI KOBE