CUPRINS

1 Date generale privind localitatea Ploiesti. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. Asezare geografica Topografie Clima Date economice Date sociale

2 Compozitia, caracteristicile si cantitatea de deseuri 2.1 2.2 2.3 Compozitia deseurilor Caracteristicile deseurilor Calculul cantitatii de deseuri 2.3.1 Cantitatea de deseuri menajere 2.3.2 Cantitatea de deseuri stradale 2.3.3 Cantitatea de deseuri industriale 3 Proiectarea depozitului de deseuri 3.1 3.2 Alegerea amplasamentului Schema tehnologica a depozitului

3.3 Calculul volumului de terasamente

3.4 3.5 3.6

Impermeabilizarea depozitului Calculul drenajului Solutii de acoperire finala

3.7 3.8

Platforma tehnologica Lucrari anexe

4 Transportul deseurilor menajere 4.1 4.2 Tipuri de maini Calculul necesarului de autogunoier

5 Incinerarea 5.1 Calculul puterii calorifice a deseurilor 5.2 Schema statiei de incinerare

Compostarea 6.1 Masuri pentru protectia mediului 6.2 Schema statiei de compostare

7 Depozitarea deseurilor industriale 7.1 Schema de circuit hidrotehnic a hadei 7.2 Stabilitatea haldei 7.3 Drenajul haldelor

1. Date generale privind localitatea Ploiesti. 1.1. Asezarea geografica . Municipiul Ploieti este aezat n centrul Munteniei, n partea centralnordic a Cmpiei Romne.Ploietiul, unul dintre oraele cele mai importante ale rii, se afl la cea mai mic distan de capital, i cu toate c pe parcursul a patru secole a avut strnse legturi cu aceasta, el i-a pstrat personalitatea.Oraul Ploieti este traversat de meridianul 26E (n partea sa de vest) i de paralela 4455N (n partea de sud). Paralela 45N trece prin comunele suburbane Puleti, Blejoi i Bucov. Municipiul ocup o suprafa de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezint comunele suburbane.Ploietiul se gsete ntre dou mari ruri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingnd uor municipiul prin comuna suburban Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord i est, strbtndu-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Oraul este aezat pe rul Dmbu, care izvorte n zona de dealuri a oraului Bicoi, trece prin ora i prin dou comune suburbane i apoi prin comuna Rfov, unde se vars n Teleajen. Dmbu are astzi apa puin; este canalizat pe aproape toat partea ploietean a traseului su, n el deversndu-se, la ieirea din ora, sistemul de canalizare al acestuia. Orae apropiate Oraul Direc Distana ia n linie pe pe calea

dreapt Bucure S ti Brila Piteti Braov E V NNV

osea ferat

56 km

60 km 59 km

155 km 91 km 86 km

170 km 176 km 111 km 149 km 114 km 110 km

Trgovi V te Buzu ENE

46 km

51 km 52 km

66 km 55 km

71 km 69 km 60 km 55 km

Urziceni ESE

1.2.Topografia Altitudinea medie a aezrii este de 150 m, oraul fiind deci plasat ntr-o zon de cmpie. Aspectul solului i subsolului este determinat de aezarea sa pe structurile vechiului con de dejecie al rului Prahova, ce trece prin albia situata n prezent la circa 25 km - vest i de vecintatea rului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, prul Dmbu, care strbate cartierele din nord-est.Orasul este strabatut de mai multe depresiuni si viroage. De la Nord spre Sud, gasim viroaga Tabacilor, pe urma viroaga Izvorului, urmata spre Sud de acea a Rafovului.Aceste mici vai se scurg in paraul Dmbu, care trece la marginea rasariteana a orasului. Ceva mai la Sud si in afara de oras, seria de valcele continua. Sunt mai intai: Izvoarele, pe urma Lunganul, si mai la

Sud Toplita. Ele reprezinta inceputurile unui basen independent, al Ghighiului, care da tot in Teleajen in dreptul satului Moara Domneasca. Mai la Sud , intre satele Mimiul si Tataranii, o alta serie de paraiase reprezinta punctul de plecare al unui al treilea basen independent, numit al Tataranilor, iarasi afluent al Teleajenului.Denivelarile aduse de primele trei valcele sunt putin insemnate. Totusi, ele nu sunt lipsite de interes, pentru ca dau loc la probleme cateodata suparatoare pentru oras. E drept ca acesta poseda, gratie lor, cateva izvoare arteziene. Insa nu-i mai putin adevarat ca, in vremile de ploi mari, casele din cartierele mai jos situate au pivnitele lor invadate de apa. In adevar, apa freatica din subsol fiind comuna cu a Dmbului, cea mai mica ridicare a nivelului acestuia se face simtita si in oras, aducand uneori inundatii.

1.3.Clima Temperatura medie anual este de 10,5C, iar valorile minime i maxime nregistrate n secolul nostru au fost de -30C la 25 ianuarie 1942 i respectiv de 43C la 19 iulie 2007.n medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatur moderat. Cantitatea medie multianual de precipitaii este de 600 mm, cu 30-40 mm n ianuarie i 88 mm n luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 9639 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt n medie 104 zile cu precipitaii lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros i 122 cu cer acoperit. Oraul se afl sub influena predominant a vnturilor de nord-est (40 %) i de sud-est (23 %), cu o vitez medie de 3,1 m/sec. n medie, sunt 11 zile pe an cu vnt cu vitez de peste 11 m/s i numai 2 zile cu vnt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferic este de 748,2 mm. 1.4 Date economice. Datorit exploatrii de petrol din zona oraului, nc de timpuriu acesta a devenit un ora industrial, aici construindu-se prima rafinrie din lume. Deoarece Ploietiul era cel mai mare productor de petrol din Europa, acesta a fost denumit Capitala aurului negru. Dei n prezent cantitatea de iei extras n zon scade continuu, cele patru rafinrii prelucreaz cantiti nsemnate, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre Bucureti, Constana i Giurgiu.Oraul a rmas ancorat n aceast industrie,

cu preponderen n industria extractiv de prelucrare a ieiului i industrii legate de aceast ramur (construcii de maini, echipamente electrice, ntreinere, ect.). n raport cu cifra de afaceri aceast ramur a industriei ocup primul loc cu 39,6% i este urmat la mare distan cu doar 17,7% de industria alimentar a buturilor i a tutunului i cu 14,5% energia electric i termic, gaze i ap. Urmeaz apoi industria de maini i echipamente, industria construciilor metalice i a produselor din metal, industria chimic i a fibrelor sintetice i artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor i a maselor plastice, industria lemnului i a produselor din lemn, celulozei, hrtiei i cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielriei i nclmintei, industria metalurgic, edituri, tiprirea, reproducerea nregistrrilor pe supori i industria textil i a produselor textile. Dac ne referim la structura economiei, aceasta a suferit modificri eseniale n ultimii ani. Din punct de vedere al numrului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerului i al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, n timp ce industria i construciile ocup o pia de doar 22,5% . La nivelul judeului Prahova din punct de vedere al numrului de ageni economici, municipiul Ploieti conduce detaat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferen de municipiul Cmpina cu 8% i apoi de celelalte orae mai mici i comune. Atracia mare pe care investitorii romni i strini o au fa Ploieti se datoreaz facilitilor pe care administraia local le ofer, pentru rapiditatea cu care i pot demara i dezvolta proiectele, dar i pentru calitatea oamenilor de aici. ri ca Olanda, Cipru, Germania, Italia, SUA, Turcia, Frana, Irak, Austria, Elveia, Grecia, China, Moldova, Marea Britanie, Canada, Liban, Israel sunt doar cteva dintre cele care sunt reprezentate la nivelul oraului nostru prin importante firme din diverse domenii.Dac ne referim la anul 2006, Ploietiul se menine ntr-o poziie de lider la capitolul volumului de investiii strine Compania Unilever South Central Europe a decis s i stabileasc n oraul nostru cartierul general, mutndu-i aici de la Bucureti centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la la Trgu Mure. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaionale, care i-au deschis filiale n ultimii doi ani n municipiul Ploieti. Nivelul de trai al ploietenilor se dovedete de la an la an superior celorlalte orae din ar. Putem deduce acest lucru din rapiditatea cu care n 2006 renumite bnci i-au deschis agenii noi n mai toate cartierele, demonstrndu-se astfel o cretere semnificativ a puterii de cumprare a ploietenilor, dar i de implicare direct a lor n diferite proiecte financiare i investiionale. Un alt exemplu ar putea fi numrul mare de firme importante din domeniul produselor de consum (alimentar, textile, cosmetice, electronice i electrocasnice) care iau deschis la rndul lor magazine de reprezentan n Ploieti.Exist deasemenea un numr mare de companii de proiectare i consultan, multe

dintre ele cu specializare n ramurile industriei de petrol: extracie, transport, rafinare, distribuie. n domeniul cercetrii petroliere activeaz institutul ICERP. 1.5 Date sociale. Populaia oraului a crescut ntr-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intens a economiei sale. n 1810, n condiiile ocupaiei strine, ale ncletrii n lupta cu boierii Muruzeti, erau 2024 de locuitori, n 1837 erau 3000 de locuitori, imediat dup unire (1859) 26.468, iar n 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparnd datele pe care ni le ofer recensmintele tiinifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) i 1930 (79.149), constatm c sporul populaiei Ploietiului a fost mai rapid dect al tuturor oraelor mari din ar, cu excepia Bucuretiului i a Constanei, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extraciei de petrol. Cu toate pierderile i dispariiile pricinuite de cel de-al doilea rzboi mondial i anume de bombardamente, populaia Ploietiului s-a refcut rapid, nregistrnd 95.632 de locuitori n ianuarie 1948. n anul 1930 municipiul avea o populaie de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 romni (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) .a. Din punct de vdere confesional populaia era alctuit din 69.458 ortodoci (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 lutherani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) .a.n present municipiul are o populaie de 232.527 locuitori. Structura etnic a acesteia este urmtoarea:

Romni: 225.570 (97%) Romi: 5.873 (2,52%) Maghiari: 237 (0,10%) Germani (Sai): 148 Greci: 108 Evrei: 65 Alte naionaliti: (rui, ucraineni, srbi): 526 (0,23%)

Principalele confesiuni ale populaiei Ploietiului sunt:

ortodox: 225.835 cretini dup evanghelie: 1.087 romano-catolic: 1.038 adventist: 1.111 penticostal: 865 baptist: 400 greco-catolic: 357 reformat: 85

musulman: 192 atei: 238 alte religii: 962 fr religie, nedeclarat: 355

2. Compozitia, caracteristicile si cantitatea de deseuri. 2.1. Compozitia deseurilor Compoziia deeurilor menajere din punct de vedere fizic este eterogen i variaz n funcie de marimea localitatii, si dependenta de timp, de pozitia geografica, de sistemul de incalzire al locuintelor, de nivelul de trai si de dezvoltarea industriei ambalajelor.In perspectiva calitativa, la o imbunatatire a nivelelor veniturilor din Romania se asteapta o crestere a partii valoroase(hartie, carton, materiale plastice) in deseurile din locuinte. Componentele principale ale deeurilor menajere sunt: metale, hrtie, materiale plastice, cauciuc, textile, piele, resturi alimentare, vesel spart, sticle i geamuri sparte, moloz de la reparaiile interioare, frunze, paie, cenu, diverse. n funcie de procesele fizico-chimice ce pot avea loc n timp dup acumularea lor, deeurile se pot grupa astfel: - materiale combustibile (hrtie, cartoane, plastice, textile, lemn, oase etc) - materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, zarzavaturi, carne etc); - materiale inerte (metale, sticle, ceramic etc); - materiale fine (cenu, zgur, pmnt etc); O astfel de gruparea partilor componente ale reziduurilor, da posibilitatea ca pe baza ponderii cu care intervine fiecare categorie sa se stabileasca directiile catre care trebuie indreptate eforturile, in vederea valorificarii superioare a acestora. Valorificarea deeurilor menajere trebuie s in seama att de cunoaterea compoziiei acestora ct i de modificarea n timp a acestei compoziii. In tabelul urmator este prezentat variaia compoziiei medii a deeurilor menajere, pe baza unor determinri fcute de municiipile mari din ara noastra.

Compoziia deeurilor menajere pe categorii Denumire Mediul urban % din greutate Metale Hartie , cartoane Textile Plastice, cauciuc Sticla, ceramica Deseuri fermentabile Deseuri din demolari Pamant, cenusa Diverse Lemne, frunze 2,0-6,0 10,0-15,0 2,0-5,0 1,0-2,0 2,0-4,0 40,0-50,0 4-13 10-15 6-15 2,0-5,0 Continut pentru orasul Iasi,% 4 11 3 8 3 45 8 10 6 2

2.2.Caracteristicile deseurilor a) Greutatea specific a deeurilor reprezint greutatea unitii de volum, n starea n care se gsesc depuse acestea. Greutatea specific stabilit n stare afnat, nainte ca deeurile s mai sufere vreo modificare, mai este denumit i greutate specific de referin. n ara noastr deeurile menajere au greutate specific relativ mare, n special datorit procentului ridicat de deeuri fermentabile; acestea variaz ntre 300 i 400 kg/m3. n tabelul urmator se prezint greutatea specific a deeurilor menajere urbane. Greutatea specific a componentelor deeurilor menajere Componenta Greutatea specific (kg/m3) Uscate umede 350 800 100 750 200 650 300 450 50 50 200 900 3500 3500 400 450 2500 2800 600 750 500 650 400 700 600 700 400 700

Resturi alimentare Hrtie, cartoane (nepresate) Textile Piele Materiale plastice Deeuri de lemn Cauciuc Oase Metale Sticl Ceramice Cenu Zgur Pmnt

n perspectiv se aprecieaz c aceasta va continua s scad, deoarece procentul de ambalaje este n continu cretere i materialele inerte din ce n ce mai puine, astfel c n ani urmarori greutatea specific a deeurilor menajere din marile orae va fi de maximum 200 kg/m3.

b) Umiditatea deeurilor este influenat de clim, diferind de la un anotimp la altul. Umiditatea total a deeurilor menajere este dat de formula: W ( 100 W4r ) Wt = Wr + h , [ %] 100 unde: Wt = umiditatea total a deeurilor menajere (%); Wr = umiditatea relativ (%) Wh = umiditatea higroscopic (%) Umiditatea relativ este reprezentat de coninutul de ap care se poate ndeprta prin evaporare n aer liber la temperatura de 16 20 C cu o umiditate relativ a aerului de 50%. Umiditatea higroscopic sau absolut reprezint coninutul de ap din deeuri care poate fi ndeprtat prin uscare n etuve de laborator, la temperatura de 105C. Umiditatea total a deeurilor menajere variaz n general de la 25 la 60%, fiind mai mare vara datorit procentului mare de vegetale. Ca tendin general se remarc o scdere n timp a umiditii deeurilor menajere cu aproximativ 0,25% pe an. Cunoaterea umiditii este important deoarece ea influeneaz att valoarea greutii specifice a deeurilor menajere, ct i aceea a puterii calorifice, reprezentnd un parametru necesar n evaluarea proceselor de fermentare ce au loc la compostare. c) Puterea calorific a deeurilor menajere reprezint cantitatea de cldur degajat prin arderea complet a unitii de greutate a deeurilor brute i se exprim n kJ/kg sau kCal/kg. Fiind un combustibil, deeurile au o putere calorific superioar (HS) i o putere calorific nferioar (Hi). Puterea calorific superioar presupune c vaporii de ap au fost condensai i au restituit cldura de evaporare. Deoarece n instalaiile de incinerare, vaporii de ap formai sunt evacuai la co mpreun cu gazele de ardere, fr a restitui cldura respectiv de evaporare, rezult c ceea ce caracterizeaz de fapt deeurile menajere este puterea calorific inferioar (Hi). 2.3.Calculul cantitatii de deseuri 2.3.1.Calculul cantitatii de deseuri menajere din locuinte. Cantitatea de deseuri menajere zilnice rezulta din relatia:

Qzi = I x N x 0,001 (t/zi) Qzi = cantitatea de deseuri zilnice; I = indicele de producere a deseurilor menajere; I = 1 kg/zi loc; N = numarul de locuitori; NPloiesti = 230.600 locuitori; 0,001 = coeficient de transformare unitati de masura. Qzi = 1 x 230600 x 0,001 = 230,60 t/zi Cantitatea de deseuri menajere anuale rezulta din relatia: Qan = Qzi x 365 (t/an) Qan = cantitatea de deseuri menajere anuale; Qzi = cantitatea de deseuri menajere zilnice. Qan = 230,60 x 365 = 84.169 t/an Cantitatea de deseuri ce poate fi depozitata pe o periaoda T = 20 ani, pentru care a fost proiectat depozitul, este data de relatia: Qtot = Qan x T (t) Qtot = 84.169 x 20 = 1.683.380 t

2.3.2.Calculul cantitatii de deseuri stradale Cantitatea de deseuri stradale rezulta din relatia: Qstr = 0,2 x Qzi (t/zi) Qstr = cantitatea de deseuri stradale; Qzi = cantitatea de deseuri menajere zilnice. Qstr = 0,2 x 230,60 = 69,18 t/zi

2.3.3.Calculul cantitatii de deseuri industriale Cantitatea de deseuri industriale rezulta din relatia:

Qind = Qind surse (t/zi) Qind surse = suma tuturor sectoarelor industriale ce desfasoara activitati in localitate; Qind = 19,8 t/zi. 3. Proiectarea depozitului de deseuri menajere 3.1.Proiectarea depozitului de deseuri menajere Alegerea amplasamentului a tinut cont de toti factorii fizici dar si materiali care ar putea fi afectati de depozitul de deseuri. Pentru a alege cea mai buna alternativa de amplasare a depozitului am folosit ca metoda Analiza multicriteriala cu ponderea criteriilor. Variantele de amplasare a depozitului sunt :
-

A1:amplasamentul propus se afla in partea de est a orasului ,la 10 km distanta, in apropiere de localitatea Valea Calugareasca ,in directia de bataie a vantului . Pozitia apei freatice este la 0,90m si de asemenea costul achizitionarii terenului este ridicat. A2:amplasamentul propus se afla la 8 km distanta in partea de nord a orasului,la 3km distanta de localitatea Boldesti Scaeni,intr-un loc izolat de locuintele oamenilor. Pozitia apei freatice se afla la aproximativ 30m si de aseamenea costul achizitionari terenului este scazut.

Nr crt. A A1 A2 A3

Criterii de analiza Criterii geologice si hidrologice Caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor Geologice Structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane Distanta fata de cursurile de apa, fata de apele statatoare,fata de Apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa Ponderea generala a criteriului A=0,4 Suma notelor criteriului Suma ponderata Criterii pedologice si topografice Fertilitatea terenului Aportul de apa de pe versanti Relieful Ponderea generala a criteriului B=0,1 Suma notelor criteriului Suma de ponderata Criterii economice Capacitatea depozitului si durata de exploatare Distanta pe care se efectueaza transportul deseurilor de la sursa de Producere sau de la locul de colectare a deseurilor Costuri de reducere a riscului de inundabilitate a zonei Necesitatea unor amenajari secundare pentru depozit Costuri pentru achizitionarea terenului Ponderea generala a criteriului C=0,3 Suma notelor criteriului Suma ponderata Criterii ecologice Vizibilitatea amplasamentului Directia vantului dominant Sensibilitatea turistica, culturala,istorica, a cadrului natural Ponderea generala a criteriului D=0,2 Suma notelor criteriului Suma ponderata Total punctaj ponderat

A 1 1 1 1

A 2 3 3 3

3 1, 2 2 1 1 4 0, 4 2 3 1 2 1 9 2, 7 2 2 2 6 1, 2 5, 5

9 3, 6 2 2 3 7 0, 7 2 2 3 2 3 12 3, 6 3 2 2 7 1, 4 9, 3

B B1 B2 B3

C C1 C2 C3 C4 C5

D D1 D2 D3

Notele au fost acordate in urmatorul mod: 3-impact minim 2-impact mediu 1-impact maxim In urma analizei multicriteriale amplasamentul ales este la 3 km de orasul Boldesti Scaeni. Dimensiunile depozitului a) Calculul volumului depozitului

V = volumul depozitului (m3) ; Qtot = cantitatea totala de deseuri e poate fi depozitata pe o perioada de 20 ani ; dep = densitatea deseurilor depozitate = 1,2; V= = 1.402.816,67m3

b)

Calculul suprafetei depozitului Stot = Sdep + Sp tehn + Sl.a. (ha) ; Stot = suprafata totala a depozitului; Sdep = suprafat depozitului;

Sdep =

V = volumul depozitului;

H = inaltimea depozitului;

Suprafata depozitului s-a calculat considerand ca inaltimea prestabilita a depozitului este h = 10 m. Sdep = = 127.528,7882 m = 13 ha. Sp tehn = suprafata platformei tehnologice = 1500 m = 0,15 ha

c)

Dimensiunile depozituluibg
S = 505 m ; l = 260 m 2

L = 2*l = 2 *

Slongitudinala depozit = 505 x 11 = 5.555 m2 = 0,56 ha In sectiune transversala: Stransversala depozit = h x l = 11 x 260 = 2.860 m2 = 0,29 ha, unde: Slongitudinala depozit = suprafata longitudinala a depozitului de deseuri ; Stransversala depozit = suprafata transversala a depozitului de deseuri ; h = inaltimea depozitului ; L = lungimea depozitului ; l = latimea depozitului.

3.2. Schema tehnologica a depozitului Schema tehnologica a depozitului este prezentata in partea desenata a proiectului.

3.3. Volumul de terasamente

a) Calculul nivelarii b) Calculul volumului digurilor

3.4. Calcule ingineresti de stabilitate Deseurile se executa in semirambleu. Pentru partea de umplutura, respectiv taluz interior care nu necesita o panta mica din punct de vedere tenologic se face verificarea stabilitatii taluzului. Sunt mai multe metode de calcul pentru verificarea stabilitatii, cea mai usor de aplicat este metoda suedeza sau metoda Fellenius (sau fasiilor). Metoda de verificare pleaca de la presupunerea ca in cazul pamanturilor omogene, alunecarea se produce dupa o suprafata cilindrica, respectiv in plan vertical, un sector de cerc. Se calculeaza un factor de stabilitate care este un raport intre suma fortelor care dau stabilitate si suma fortelor care dau alunecare. fs = 1,3 ... 1,5

Etapa 1. Se deseneaza la scara sectiunea transversala prin dig. n2 = (2,5) 3; 3,5 Ipotezele lui Fellenius: 1. Alunecarea se produce dupa suprafata cilindrica. 2. Cercurile cele mai periculoase, adica cu riscul cel mai ridicat de producere a alunecarilor au centrele pe aceeasi treapta numita Treapta lui Fellenius. 3. Suprafata cea mai solicitata este suprafata de contact intre partea care aluneca (masivul) si partea din lucrare care ramane stabila. 4. Este putin probabil ca alunecarea sa se produca pe toata lungimea digului.

In aceste conditii calculul se face pe un metru liniar din constructie, deci lungimea efectiva a sectorului studiat. Lef = 1 m Greutatea care este forta principala ce determina alunecarea se considera aplicata la suprafata de contact dintre partea stabila si partea instabila, adica pe circumferinta cercului. Pentru a usura calculul suprafata se imparte in fasii cu latimea de 1 m, sau fasii cu alte valori a latimii dar egale intre ele. Calculul propiu zis 1. Se traseaza dreapta lui Fellenius. Din piciorul taluzului de calcul se coboara o perpendiculara a carei lungime = H. 2. Se duce o ampriza paralela la baza lucrarii cu lungimea de 4, 5 H (se noteaza M1). 3. Se ia o dreapta la un unghi 1 = 23 c fata de taluz. 4. Din varful taluzului se duce o alta dreapta 2 = 28c. Unde se intalnesc cele doua se formeaza punctul M2. Unind M1 cu M2 se obtine dreapta lui Fellenius. Alegem primul cerc pe dreapta lui Fellenius ridicand o perpendiculara. Se deseneaza segmentul de cerc care descrie alunecarea. Se imparte masivul de alimentare cu latimea de 1 m. Sunt doua forte care actioneaza: - greutatea: G = x v; - coeziunea: C = c x S Greutatea poate sa fie forta de alunecare sau de stabilitate sau mai exact greutatea are 2 componente: - o componenta normala la suprafata de alunecare; - o componenta tangenta pe suprafata de alunecare.

In punctul O1 se duce o verticala care evident este paralela cu H si G. O1V G G= (S) C = c x S

N = G x cos ; tg ; xV T = G x sin ; Coeziunea este forta de stabilitate. Tangenta este forta de alunecare.

Componenta normala N actioneaza ca o forta de stabilitate datorita frecarii interioare. Frecare a interioara se exprima prin tangenta unghiului de frecare interioara care este chiar coeficentul de frecare. V=gxlxh g=1m l=1m V=h N = x h cos ; tg T = x h sin C = c x li; (S = li x g) nu se calculeaza. Se ia : c = 0,4 0,75 = = 18C Factorul de stabilitate fs =

Nr fasi e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 tot al

l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

li 1,0 5 1,0 5 1,1 1,1 5 1,2 1,2 5 1,3 1,3 5 1,4 1,6

h 0,2 0,9 1,3 1,7 2,1 2,2 2,3 2,2 1,8 1

0,7 5 0,7 5 0,7 5 0,7 5 0,7 5 0,7 5 0,7 5 0,7 5 0,7 5 0,7 5

c 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4

4 9 15 21 29 35 43 50 55 61

cos 0,9 9 0,9 8 0,9 6 0,9 3 0,8 7 0,8 2 0,7 3 0,6 4 0,5 7 0,4 8

sin 0,0 7 0,1 5 0,2 6 0,3 6 0,4 8 0,5 7 0,6 8 0,7 6 0,8 2 0,8 7

18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

tg 0,5 7 0,5 7 0,5 7 0,5 7 0,5 7 0,5 7 0,5 7 0,5 7 0,5 7 0,5 7

0,08 0,01 0,42 4 0 0,37 0,1 0,42 0 0,53 0,25 0,44 0 0,67 0,45 0,46 0 0,78 0,75 0,48 0 0,77 0,94 0,50 0 0,71 1,17 0,52 0 0,60 1,25 0,54 0 0,44 1,11 0,56 0 0,20 0,65 0,64 0 5,18 6,70 4,98 6 7 0

Factorul de stabilitate=5,186+4,980/6,707=1,5

3.4 Impermeabilizarea depozitelor. Impermeabilizarea depozitului de deeuri reprezint ansamblul de amenajri constructive destinate mpiedicrii ptrunderii n sol a apelor exfiltrate (levigatului) i/sau n scopul drenrii gazelor rezultate din descompunerea deeurilor. La proiectarea lucrrilor de impermeabilizare cu geomembrane i protecie cu geotextil s-a inut cont de Ghidul pentru lucrri ce nglobeaz materiale geosintetice indicativ P134-95. n general, la proiectare se ine cont de faptul c geomembranele sunt foarte subiri i maleabile, ele pot fi ridicate i deplasate de vnt, de efectul de subpresiune al eventualelor ape ascendente sau gaze din teren; pot fi uor degradate de aciuni mecanice prin perforare, agare, erodare de ctre

pietre ascuite, obiecte care cad, corpuri plutitoare, sloiuri, de vegetaia care crete sub ele i le strpunge, sau chiar acte de vandalism. Controlul de calitate al execuiei a fost minuios. S-au verificat, printre altele, absena agregatelor mari i coluroase n contact cu geomembrana, calitatea acesteia la punerea n oper, instalarea, n unele cazuri, a membranei cu o anumit relaxare (joc) pentru compensarea unor posibile tensiuni ulterioare. Operaia de nndire a fost verificat foarte atent, calitatea impecabil a nndirilor fiind o condiie indispensabil a reuitei lucrrii. La pregtirea patului pentru aternerea membranei s-a ndeprtat stratul de material moale, cu coninut organic, precum i fragmentele pietroase mari. Acestea au fost nlocuite cu pmnt compactat de bun calitate, ntr-un strat suficient de gros pentru a nu fi deteriorat sau ndeprtat n timpul execuiei sau exploatrii. Suprafaa astfel pregtit nu trebuie s prezinte denivelri sau neregulariti locale mai mari de 15 mm. La proiectarea depozitelor de deeuri ngropate total sau parial, protecia mediului ambiant prin prevenirea exfiltraiilor posibile constituie o msur obligatorie. ntruct experiena a artat c geomembranele folosite ca atare la cptuirea depozitelor nu pot asigura o etanare total, prevederea unui sistem de drenaj este indispensabil. Capacitatea de drenaj se stabilete n funcie de cantitatea pierderilor a cror evaluare este dificil datorit neomogenitii deeurilor depozitate. Pe de alt parte debitul exfiltrat este limitat de permeabilitatea pmntului din jurul depozitului, prin urmare, capacitatea sistemului de drenaj va fi mai mare dect cantitatea de fluid ce se poate infiltra n teren. Pentru mpiedicarea exfiltraiei trebuie ca presiunea lichidului din depozit, aflat n contact cu membrana, s fie neglijabil. Aceast condiie

este satisfcut prin plasarea pe geomembran a unui strat drenant la baz i pe pereii depozitului. Rolul acestui strat const n captarea lichidului scurs din deeuri i dirijarea lui ctre un tub colector de baz, unde este evacuat. n rile n care geomembranele sunt utilizate n mod frecvent, s-au stabilit n funcie de tipul deeurilor stocate, tipul de impermeabilizare recomandat. Spre exemplu, n Italia pentru deeuri solide urbane se recomand utilizarea unei geomembrane cu permeabilitatea 10 unui strat de geomembran ori a dou straturi. Materialele care concur la realizarea geomembranelor sunt caracterizate printr-o permeabilitate sczut de 10 - 10 m/s. Aceste materiale pe baz de bitum sau polimeri, s-au impus datorit siguranei cu care ndeplinesc funcia hidraulic de impermeabilizare, a duratei de serviciu ridicate, ct i datorit uurinei tehnologiilor de punere n oper. Pentru rampa de gunoi din apropierea orasului Boldesti Scaeni se utilizeaz geomembrane din polietilen de nalt densitate. Alegerea geomembranei Clasa geomembranelor folosite la sistemele de etansare a depozitelor de deseuri este impusa prin legislatia nationala. Geomembranele sunt n general de culoare nchisa, datorita aditivilor pe baza de negru de fum, care le protejeaza contra efectelor nocive ale razelor UV. Produsele se prezinta sub forma de rulou, cu latimi de cel mult 10,5 m si lungimi de maximum 150 200 m. Instalarea geomembranelor se face prin derularea produsului, manual sau mecanizat, mbinarile dintre rulouri sau de la colturi realizndu-se prin suprapunere si sudare. mbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari, de aceea se va acordata o atentie deosebita acestui aspect. Procedeul de mbinare a geomembranelor depinde de natura produsului, de disponibilitatea aparaturii aferente, de fiabilitatea necesara si cm/s peste 1 m argil. Tot pentru acest tip de deeuri, e recomandat folosirea ori a

de conditiile din santier, fiind n general de doua categorii: mbinare termica prin extrudare sau cu aer cald ori sudura chimica, cu solvent sau adeziv. ntruct de calitatea mbinarilor depinde eficacitatea impermeabilizarii, sudurile se vor testa n santier. Cel mai important aspect in alegerea geomembranei este modul de reactie al acesteia cu lixiviatul rezultat din depozitul de deseuri. Alegerea este cu atat mai dificila cu cat compozitia levigatului variaza foarte mult, de aceea, este necesara testarea geomembranei la contactul cu levigatul. Aceste teste se pot realiza fie prin metoda EPA 9090 fie prin ASTM D 5322. S-au realizat numeroase determinari in acest sens, prin folosirea unui levigat propriu-zis sau sintetic, continand solventi organici sau compusi chimici agresivi, care au condos la rezultatul ca geomembrana ce trebuie folosita in acest caz este o polietilena. Pe baza acestor analize, s-a decis folosirea geomembranei de tip HDPE, pentru etansarea depozitului de deseuri menajere de la Braila. Totusi, trebuie amintite si caracteristicile mai putin deziderabile ale geomembranei cum ar fi sensibilitatea la fisurare datorita cristalinitatii ridicate, coeficient de frecare scazut, ce poate determina probleme de stabilitate; din cauza coeficientului de expansiune termica ridicat si a densitatii foarte mari, este putin recomandabila ca material de fundatie. Pentru preintampinarea aparitiei acestor probleme se va folosi HDPE texturat care are imbunatatita frecarea la suprafata si lungirea de deformatie asimetrica mica.

Suprafata de geomembrana Calculul suprafetei de geomembrana se face pe compartimente. Astfel, depozitul va fi impartit in trei compartimente, cu suprafetele: - C1 compartimentul 1 al depozitului are o suprafata = 40.000 m = 4 ha; - C2 compartmientul 2 al depozitului are o suprafata = 50.000 m = 5 ha; - C3 compartimentul 3 al depozitului are o suprafata = 40.000 m = 4 ha. Suprafata de geomembrana se calculeaza cu relatia: S = Sdep + Staluz + Sfixare (m), unde:

Sdep = suprafata depozitului = 130.183,33 m = 13 ha; Staluz = suprafata taluzurilor: Staluz = P x lt, unde:

P = perimetrul celulelor; lt = lungimea taluzurilor, lt = , unde:

H = ; m = inclinarea taluzului depozitului= 3 - Sfixare = suprafata necesara fixarii geomembranei, Sfixare = P x lfix, unde: lfix = 1 + 1 + 0,5 = 2,5 m

Note de calcul: Compartimentul C1: P = 2 x 150 + 2 x 260 = 820 m Sfixare = 820 x 2,5 = 2050 m = 0,2 ha H = lt = = 5,5 m = = 2,5 = 17,4 m

Staluz = 820 x 17,4 = 14.268 m = 1,43 ha S = 4 + 1,43 + 0,2 = 5,63 ha

Compartimentul C2: P = 2 x 200 + 2 x 260 = 920 m Sfixare = 920 x 2,5 = 2300 m = 0,23 ha H = lt = = 5,5 m = = = 17,4 m

Staluz = 920 x 17,4 = 16.008 m = 1,6 ha S = 4 + 1,6 + 0,23 = 5,83 ha

Compartimentul C3 P = 2 x 150 + 2 x 260 = 820 m Sfixare = 820 x 2,5 = 2050 m = 0,2 ha H = lt = = 5,5 m = = 5 = 17,84m

Staluz = 820 x 17,4 = 14.268 m = 1,43 ha S = 4 + 1,43 + 0,2 = 5,63 ha

Grosimea geomembranei Conform STAS SR 13345/1996, grosimea minima a geomembranei utilizata la impermeabilizarea depozitelor de deseuri trebuie sa fie de 1.5 mm. Reglementarile americane (NEPA) stabilesc o grosime a geomembranei de 2 mm, specificand ca singurul polimer ce poate fi folosit este HDPE. Indiferent de recomandari, grosimea geomembranei trebuie mai intai calculata si apoi comparata cu grosimea minima admisa sau cu valorile minime de siguranta impuse.

Calculul grosimii geomembranei se face cu relatia:

g=

x (tg n + tg L) (mm),

unde:

-p = presiunea exercitata de stratul de deseuri p = H x ,unde - H = inaltimea depozitului = 11 m; - = greutatea specifica a deseurilor = 1,2 kgf/m;

x = latimea (distanta) de mobilizare a geomembranei = 0,30 m; = unghiul de taluz natural = 34; = rezistenta admisibila a geomembranei = 1600 N; n = unghiul de frecare intre geomembrana si geotextil = 27; L = unghiul de frecare intre geomembrana si teren = 18; p = 11 x 1,2 = 13,2;

g = x (tg27 + tg18) = 0,82 = 0,0025 m.

x (0,50 + 0,32) = 0,003 x

3.5. Calculul drenajului depozitului de deseuri Spre deosebire de terenurile agricole unde drenajul se aplica pe suprafete mari si adancimi mici, la depozitele de deseuri drenajul se executa pe suprafete mici (maxim cateva zeci de ha) si la adancimi mari (respectiv inaltimea depozitului). Drenajul depozitului urmatoarele probleme: este foarte complex, trebuind sa rezolve

a) evacuarea lixiviatului; b) colectarea si evacuarea apei din precipitatii cazute pe taluzurile exterioare ale digurilor, apa ce ramane conventional curata; c) colectarea si evacuarea apei de pe platforma tehnologica; d) caz deosebit, colectarea si evacuarea apei din panza freatica, daca este prea aproape de baza (ampriza) depozitului. Drenajul propriu-zis al depozitului presupune calculul urmatoarelor elemente: 1) 2) 3) 4) cele 1) Calculul debitului de lixiviat (evacuare). Stabilirea schemei de drenaj. Stabilirea distantei dintre drenuri. Dimensionarea drenurilor (alegerea lor si stabilirea diametrului pentru absorbante si pentru cele colectoare). Calculul debitului de lixiviat

Debitul de lixiviat provine din tranzitarea de catre apa provenita din precipitatii a stratului de deseuri si colectarea ei in stratul drenant. In stratul drenant se mai poate colecta apa uzata din deseuri adusa odata cu acestea. Debitul de lixiviat se calculeaza cu relatia: Q = Q = Qp + Qdes (l/s) Qp = qs x S (l/s) qs = 2,8 x (l/s ha), unde:

qs = debitul specific de drenaj; k = coeficient de scurgere adimensional = 0,9; Hp = ploaia de calcul in 72 h cu asigurarea de 10% = 70 mm; T = timp de evacuare a apei = 48 h; qs = 2,8 x = 3,7 l/s ha

Q = 3,7 x 13 = 48,1 l/s

2)

Schema de drenaj

Tinand cont de faptul ca latimea unei celule este de 150 m , respectiv 200 m, deci mai mica de 300 m, reteaua de drenaj va fi alcatuita din: Dren colector care se poate amplasa la marginea celulei; Dren absorbant

d.a. 1%

DC

3)

Distanta dintre drenuri

Se poate calcula considerand tuburile de drenaj asezate pe strat impermeabil se foloseste Hoogoudt in care grosimea stratului drenant se ia 0,5 m, respectiv grosimea stratului de pietris prin care se scurge levigatul. Normativele recomanda dopt = 40 50 m, in caz special 60 m. Conform normativelor in vigoare am ales ca distanta dintre drenuri sa fie de 40 m.

4)

Dimensionarea drenurilor Diametru drenului rezultat din diagrama de dimensionare este :

Ddren absorbant = 250 mm, Ddren colector = 350 mm.

Metodologia de dimensionare a depozitelor de deseuri recomanda, tinand seama de incarcarea in substante solide a levigatului, diametre minime de 200 mm pentru drenuri. Pentru colectarea apelor percolate prin masa de deseuri au rezultat in proiect trei drenuri colectoare longitudinale, amplasate pe axul depozitului, drenuri absorbante cu diametre de 250 mm si 5 camine de vizita si racordare. Caminele de vizita la dren au fost concepute cu rol dublu: dren vertical pentru colectarea apelor de infiltratie si evacuarea gazelor de fermentatie. Aceste camine vor fi realizate din tuburi PREMO cu Dn = 1 000, perforate si se vor inalta pe masura cresterii stratului de deseuri depuse. Pentru prevenirea colmatarii si asigurarea functionarii lor, tuburile vor fi inconjurate de filtre inverse. Apele colectate de aceste drenuri verticale

vor ajunge in cele 2 canale colectoare amplasate la cotele minime ale bazei haldei, care vor fi realizate printr-o suprainaltare redusa a zonelor dintre drenuri, asigurandu-se o panta de 2%o spre drenuri. Conductele vor fi protejate de straturile drenante care se vor monta peste ele. 3.6 Solutii de acoperire finala

Inchiderea finala se face separate pentru fiecare compartiment astfel incat fiecare compartiment sa fie un container etans. Inchiderea pe celule trebuie sa asigure rezolvarea urmatoarelor problem: Nivelarea depozitelor in plan inclinat Captarea gazelor Evacuarea sistematica a gazelor Impiedicarea patrunderii apei din precipitatii in deposit Colectarea si evacuarea apei din precipitatii Incadrarea in peisaj Pentru inchiderea finala sunt necesare urmatoarele straturi: Strat de nivelare Strat de colectare gaze Strat pentru asezarea impermeabilizarii Impermeabilizare Strat drenant pentru colectarea apei din precipitatii Strat de pamant cu grosimea de aproximativ 1 m ce urmeaza a fi inierbat Pentru captarea gazelor se vor folosi tuburi pentru captarea gazelor Evacuarea gazelor din deposit se face prin conducte vertical din polietilena care se numesc aeratoare. Din aceste conducte gazul este imbuteliat si trimis la utilizatori. Impermeabilizarea se face cu geomembrana din polietilena de inalta densitate si geotextil. Evacuarea apei din precipitatii se face printr-un strat drenant din pietris si prin tuburi de drenaj asezate in stratul de pietris. Aceasta apa se va evacua intr-un emisar .

3.7 Platforma tehnologica Platforma tehnologica va fi amplasata la intrarea in depozit ; ca dotari constructive , in cadrul platformei au fost prevazute:

cabina pentru portar, prevazuta cu doua poduri bascula pentru cantarirea autovehiculelor la intrarea si la iesirea din statie pentru evidentierea deseurilor ; birouri cu grupuri sanitare, vestiare pentru personalul care deserveste statia de sortare; post trafo magazie de utilaje si atelier de intretinere si reparatii rampa de spalare vehicule si utilaje; bazinul colector de ape uzate si din precipitatii Platforma tehnologica va fi realizata in intregime din beton cu armare dispersa cu fibre de otel si va fi prevazuta cu rigole de garda care vor prelua apele din precipitatii si care se v-or descarca in bazinul colector de la rampa de spalare auto, iar din acest bazin, efluentul va fi condus spre statia de epurare din incinta statiei de sortare. -

3.8

Lucrari anexe

Imprejmuirea Drumul de acces Perdele de protectie Canale de invecinate garda pentru colectarea apei din zonele

Statie de epurare lixiviat Instalatii pentru trierea respectiv prelucrarea deseurilor Statii de sunet si avertizare

4. Transportul deseurilor menajere Una din operatiile, poate cea mai importanta din activitatea de colectare a reziduurilor menajere, o reprezinta transportarea acestora de la platformele de precoloectare la cele de transfer, neutralizare si la statiile de sortare si valorificare a materialelor refolosibile pe care acestea le contin.

Astfel s-a hotarat ca transportul deseurilor menajere de la populatie si institutii publice sa se realizeze prin ridicarea deseurilor ,de catre firme specializate, prin sisteme de preluare, si transportarea acestora la statiile de transfer , de unde sunt preluate de alte utilaje si transferate la statia de sortare. Tot printr-un sistem de transport se realizeaza si ridicarea materialelor colectate diferentiat si aduse de populatie la amplasamentul containerelor. De aici containerele sunt preluate si duse la statiile de transfer sau direct la utilizatori de materiale recuperabile. 4.1. Tipuri de maini Tipologia vehiculelor de ridicare a deeurilor solide este foarte diversificata si cuprinde atat modele de vehicule utilitare de serie cat i camioane cu dispozitive speciale, adaptate fiecrei utilizri. Domenii de utilizare: Gunoi voluminos, gunoi menajer , gunoi din uniti de producie. Sticl veche n containere de deponie, gunoi din uniti de producie, deeuri din construcii. Hrtie veche n baloturi, ambalaje uoare n saci, deeuri de producie. Raportat la vehiculele utilizate, rezult din sistemul de recipient, 3 categorii de vehicule: 1. Maini de golire (autogunoiere) 2. Maini cu recipiente de schimb 3. Maini fr sistem. Autogunoiere Avnd n vedere sarcina de lucru, cele mai utilizate sunt vehiculele speciale cu autoasiuri modificate fa de serie i cu suprastructuri speciale, prevzute cu sisteme i dispozitive pentru golirea recipientelor i pentru compactarea i sfaramarea deeurilor. Instalaiile de manipulare sunt activate de regul hidraulic i dispun de echipamente de preluare pentru unul sau mai multe tipuri de recipiente de la 40 pn la 1.700 l. Dispozitivele de manipulare a recipientelor de golire pot fi amplasate n diferite locuri ale vehiculului, astfel exista vehicule de golire cu :: - ncrctor spate

- ncrctor lateral 4.2 Calculul necesarului de autogunoier Necesarul de autogunoiere rezulta din relatia:

C = capacitatea de transport a autogunoierei: C = V x des - V = volumul autogunoierei = 16 m3 - des = densitatea deseurilor transportate de autogunoiera = 1,5 t/ m3

= coeficient de siguranta /randament care tine seama de eventualele defectiuni ale autogunoierei = 0,8

n = numar de transporturi care pot fi facute intr-o zi de o masina;

n=

- Tzi = durata de lucru a unei zile = 8 h - ttransp = durata transportului,

ttransp =

=(

) + tinc

- d1 = distant de colectare = 1,5 km - v1 = viteza de deplasare in timpul colectarii = 5 km/h - d2 = distant de transport = 8 km - v 2 = viteza de deplasare in timpul transportului = 40 km/h - tinc = timpul de incarcare a autogunoierei;

tinc = np x 1,5 (min)

np =

- np = numarul de pubele - Gp = greutatea pubelei

Gp = Vp x p (t) - Vp = volumul pubelei = 0,2 m3 ; - p = densitatea pubelei = 0,35 t/ m3. Gp = 0,2 x 0,35 = 0,07 t.

Np =

= 343 pubele.

tinc = 343 x 1,5 = 514,5 min = 8,6 h.

ttransp = (

) +8,6 = 0,7 + 8,6 = 9,3 h.

n= N=

= 0,86. = 12.

5.Incinerarea 5.1 Calculul puterii calorifice a deseurilor Puterea calorifica a deseurilor este caldura degajata la ardere de un kilogram de material, exprimata in Kcal. Deseurile menajere trebuie sa aibe puterea calorifica cel putin 1500 Kcal/kg ca sa fie incinerabile economic. Calcule necesare proiectarii incineratoarelor: Puterea calorifica inferioara a deseurilor la starea de umiditate pe care o au Pi =
1 W ( P 1 n 1 + P 2 n 2 + ....+ P n n n ) *600 100 100

unde: P = puterea calorifica a fiecarei componente din deseu n 1 , n 2 = procentul din fiecare deseu incinerabil W = umiditatea deseurilor; W = 50% Puterea calorifica pentru diferite tipuri de deseu este: plastice amestecate 7000 9000 Kcal/kg

 polietilena 11000 Kcal/kg policlorura de vinil 9700 Kcal/kg deseuri din lemn 4300 4950 Kcal/kg textile 3900 4750 Kcal/kg flori, plante uscate 4600 Kcal/kg deseuri din gradina 1600 5000 Kcal/kg oase 4000 Kcal/kg resturi alimentare 3600 - 4900 Kcal/kg Compozitia medie a deseurilor: metale 2 6% hartie, cartoane 10 15% textile 2 5% plastice, cauciuc 4 8% sticla, ceramica 2 4% deseuri fermentabile 40 50% nisip, pietris, deseuri din demolari 4 13% pamant, cenusa 10 15% lemn, frunze 2 5% diverse 6 15% Puterea calorifica inferioara se calculeaza in doua variante: 1. fara deseuri fermentabile respectiv resturi alimentare 2. cu resturi alimentare Pi =
1 50 (5*4750 + 8*9000 +45*5000 + 5*4600)*600 = 3137.5 100 100

Kcal/kg

Continutul de deseuri incinerabile Q * ninc 230 ,60 * 60 Qinc.zi = zi t/zi = = 6.918 t/zi 100 100 unde: Qinc.zi = suma deseurilor incinerabile Volumul gazelor de ardere 0.215 * Pi 0.215 * 3137 .5 +1.42 = 8.16 m 3 +1.42 = Vg = 100 100 Inaltimea cosului de fum se calculeaza mai multe valori se alege valoarea maxima prima conditie la iesirea pe cosul de fum, temperatura gazelor sa nu depaseasca

temperatura mediului ambiant h

p

680 * q Cn

n = R * t

680 * 0.8 1 *3 = 21.71 0.15 3 * (10 130 )

unde: q = cantitatea de material in suspensie la mc de gaze; q = 0.8 g/mc Cn = concentratia maxima admisibila in suspensie; Cn = 0.15 mg/mc n = numarul de cosuri de fum; n = 1 R = debitul de gaze; R = 3 mc t = diferenta de temperatura a gazelor; t = 200 grade la intrare; t = 30 grade maxim la iesire a doua conditie (conditia dispersiei gazelor fara sa-i afecteze pe locuitori) cosul trebuie sa fie mai inalt fata de cladirile apropiere. hi =
7 * Hi di * (1 )m 4 10 * hp

unde: Hi = inaltimea constructiei; Hi = 11 m d = distanta pana la constructiile inalte; d1 = 200m, d2 = 100m, d3 = 50m
7 * 11 200 * (1 ) = 1.52m 4 10 * 21 .71 7 * 11 100 * (1 ) = 10.40m h2 = 4 10 * 21 .71 7 * 11 50 * (1 ) = 14.82m h3 = 4 10 * 21 .71

h1 =

Inaltimea cosului de fum va fi de 14.82m. 5.2 Schema statiei de incinerare Alegerea schemei de incinerare tine cont de urmatoarele criterii: a) Cantitatea de deseuri Pentru localitatile mari si mijlocii se vor folosi incineratoare de capacitate mare prevazute cu cuptor cu gratar mobil care sa faciliteze o ardere buna a deseurilor. b) Puterea calorifica inferioara a deseurilor c)Localitate d) Criteriul financiar 6 Compostarea

Compost din deeuri biologice i vegetale Resturile organice colectate selectiv reprezinta un potential care, cu ajutorul metodelor biologice, poate fi supus unei valorificari materiale. Datorita faptului ca proportia sa in gunoiul menajer romanesc este foarte mare, de peste 50% [ICIM, 1999], acestei fractiuni trebuie sa i se acorde o importanta considerabila. In comparatie cu deseurile valorificabile mentionate anterior, aici se poate realiza cea mai importanta reducere a cantitatilor de deseuri ramase, deci protejarea rezervelor de la rampele de depozitare. Alte avantaje ale colectarii separate si tratarii debitului de materiale organice stau in faptul ca prin reducerea partii biologic active din gunoiul ramas pot fi imbunatatite proprietatile de depozitare ale acestuia. In consecinta, comportamentul la tasare al rampelor se imbunatateste, iar potentialul lor de formare a apei de infiltratii si de emisie a gazelor se reduce. La metodele de tratare biologica trebuie sa facem diferenta intre - metodele aerobe (compostare), care se desfasoara in prezenta oxigenului ; - metodele anaerobe (fermentatie), la care descompunerea substantei organice se desfasoara in absenta oxigenului Compostul este produsul finit al metodelor de tratare aerobe in vederea descompunerii substantei organice. Si in cazul metodelor de tratare anaerobe, produsul solid intermediar care se formeaza (resturi din fermentare, ramasite ale fermentatiei) este tratat de obicei in continuare aerob, astfel incat se va obtine tot compost. Fractiunea organica cuprinde: - resturi de bucatarie din gospodarii; - resturi de gradina; - resturi verzi din parcuri si spatii verzi(de ex. Resturi din copaci si arbusti, frunza) ; - resturi organice din piete; - resturi organice din intreprinderi. Resturile verzi, rezultate din lucrarile de intretinere si ingrijire a drumurilor publice (plantatii care insotesc drumul), nu sunt potrivite pentru aceasta modalitate de valorificare, din cauza incarcaturii lor in substante toxice. Acelasi lucru este valabil pentru lemnul vechi tratat, de ex. din industrie sau alte intreprinderi, din lucrari de demolare a cladirilor, din tambure pentru cablu, paleti sau lazi de fructe. Corespunztor tipului de materiale utilizate, deosebim: - compostul din deeu biologic respectiv biocompostul, la a crui fabricare se utilizeaz cu precdere deeuri vegetale din buctrie i din grdin, colectate ntr-un recipient separat (biopubel, compost-pubel) ;

- compostul din deeu verde respectiv compost verde, obtinut cu precdere din resturi de plante din grdini publice i parcuri (tieturi din copaci i arbuti, frunze, iarb).

6.1 Masuri pentru protectia mediului Daca nu este controlat procesul de compostare poate crea numeroase probleme de mediu, cum sunt : poluarea apei, solului si atmosferei, disconfort in zonele locuite datorat zgomotului, vibratiilor si morosurilor neplacute, incendii, etc. Mult din aceste probleme pot fi minimizate din etapa de proiectare sau exploatarea corecta a constructiilor si instalatiilor. Calitatea apei Poluare apei in zona statiilor de compostare se poate datora levigatului si apelor pluviale. Levigatul Levigatul rezultat din statiile de compostare a deseurilor verzi poate avea o incarcare mare in substante organice (exprimata in CCO-Cr), fenoli si azotati, incarcare rezultata din chiar procesul de fermentare. Producerea de levigat poate fi redusa sau prevenita prin monitorizarea si corectarea nivelului de umiditate in compost si prin folosirea de spatii de compostare acoperite. In cazul spatiilor de compostare descoperite se pot amenaja canale de colectare a levigatului, stocare si repompare in compost in functie de necesitati (asigurarea nivelului de umiditate optim al compostului). Excesul de levigat poate fi introdus in sistemul de canalizare, stocat si pompat in reteaua de canalizare orasenesca sau in bazinul vidanjabil. Evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca (direct sau cu autovidanje) trebuie sa se faca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea conformitatii cu cerintele legale (NTPA 001/2002 sau 002/2002).

Pentru reducerea pericolului de poluare a apelor subterane sunt necesare urmatoarele masuri: proiectarea unei retele speciale de colectare a levigatului; colectarea levigatului din zonele de tratare si posttratare si evacuarea controlata din incinta; folosirea de sisteme de impermeabilizare a suprafetelor posibil a fi contaminate (argila, materiale sintetice).

Apele evacuate din incinta Apele evacuate din incinta sunt definite ca : a) ape pluviale poluate cu substante colectate din incinta statiei; b) ape folosite in procesele de productie si care sunt poluate cu substante poluante specifice proceselor de productie (ex. apele care sunt folosite la spalarea mijloacelor de transport, a halelor de productie, etc). Apele evacuate din incinta care au intrat in contact cu deseurile primite, deseurile partial tratate, compostul nematurat, apele de spalare si apele pluviale colectate de pe anumite suprafete nu pot fi evacuate din incinta fara a fi preepurate. Sistemul folosit este de colectare, trecere printr-un separator si evacuare in reteaua de canalizare oraseneasca sau in bazin vidanjabil. Evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca (direct sau cu autovidanje) trebuie sa se faca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea conformitatii cu cerintele legale (NTPA 001/2002 sau 002/2002).

Mirosul Mirosurile neplacute pot apare pe perioada colectarii, transportului, depozitarii si compostarii in special daca apar fenomene de compostare anaeroba. Compostarea anaeroba poate duce la generarea de compusi mirositori cum sunt acizii organici, mercaptanii, hidrogenul sulfurat, amoniacul, etc. Zgomotul

Zgomotul este generat de masinile care intra si ies din statie si echipamente de lucru. Echipamentele de lucru (mori, concasoare, site tambur, etc) pot genera un nivel de zgomot de peste 90 dB. Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt : - construirea si explotarea corespunzatoare a zonei-tampon; - includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului); - intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru; - stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile). Purtatorii de germeni infectiosi Sunt definiti ca animale mici sau insecte care transporta boli. Sobolani, soareci, muste, tantari, etc sunt potentiali vizitatori ai unei statii de compostare. Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc. Incendii Daca compostul se usuca si devine prea cald apare pericolul de ardere spontana. Substantele organice din compost pot lua foc instantaneu chiar si la o umiditate de 25-45%. Masurile necesar a fi luate sunt : asigurarea unei inaltimi de maxim 3 m a gramezilor de material compostabil pe durata compostarii; - mentinerea unei temperaturi in compost de maxim 600C. Suplimentar fata de aceste masuri specifice procesului de compostare, incinta trebuie proiectata cu sistem de alimentare si rezervor pentru rezerva de incendiu si drum de acces rapid a masinilor de interventie. O masura suplimentara si foarte importanta este asigurarea ca pe durata operarii statia nu va deveni, chiar pe termen scurt, un depozit de uleiuri

uzate, de pulberi acumulate in vecinatatea echipamentelor de compostare si conditionare si alte materiale inflamabile. Reziduuri antrenate de vant Reziduurile antrenate de vant, din cadrul unei statii de compostare, pot deveni o sursa de poluare si discomfort pentru zonele locuite invecinate. Aceste sunt, in principal, materiale plastice si hartie in care au fost aduse anumite deseuri si din care mici parti se regasesc dupa pretratare in materialul compostabil. Aceste reziduuri pot fi controlate prin: transportul deseurilor in mijloace de transport acoperite; primirea, procesarea si ambalarea materialelor reciclabile in spatii inchise; adunarea lor din incinta dupa fiecare operatie care are loc in spatii deschise.

Compusi organici volatili (COV) Compusii organici volatili (ex. benzene, chloroform, tricloretilena) prezinta un potential risc pentru statiile de compostare. Aceste substante pot apare in statia de compostare daca anumite deseuri de lemn au fost admise la compostare chiar daca contin solventi si vopseluri. Combinarea procesului de aerare fortata, amestecarea deseurilor si temperatura ridicata poate elibera COV in spatiile de lucru sau/si in atmosfera. Acest proces are loc in perioada de compostare si COV sunt evacuati in atmosfera fie direct (compostare in spatii deschise) fie prin sistemele de ventilatie (compostare in spatii inchise). Tehnicile de eliminare sunt foarte costisitoare si este de preferat folosirea unor masuri de limitare a aparitiei care constau intr-un examen foarte atent la primirea deseurilor si neacceptarea deseurilor care pot genera, prin tratare, aparitia de COV. 7 Depozitarea deseurilor industrial Pentru zona Ploiesti depozitarea deseurilor industriale se va face intr-o halda de vale. Haldele de vale sunt asemanatoare cu acumularile de apa dar in amonte de baraj se acumuleaza deseurile .

Amenajarea haldei presupune: executarea digului de baza , a celor de suprainaltare si a celor de compartimentare executarea retelei de transport lucrari de amenajare a versantilor defrisarea pana la limita lacare se ridica halda lucrari de stabilizare a alunecarilor canale de garda