Student Codrut Papina

Amenajarea și Planificarea Peisajului

Memoriu general
de urbanism

Plan urbanistic general Măgurele

Orașul Științei
Cuprins

C1. INTRODUCERE
1.1 Obiectul lucrării
1.2 Surse documentare
C2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1 Evoluție
2.2 Elemente de cadru natural
2.3 Relații în teritoriu
2.4 Potențial economic
2.5 Populația. Elemente demografice și sociale
2.6 Circulație
2.7 Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial
2.8 Zone cu riscuri naturale
2.9 Echipare edilitară
2.10 Probleme de mediu
2.11 Disfuncționalități (la nivelul teritoriului și localității)
2.12 Necesități și opțiuni ale populației
C3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1 Studii de fundamentare
3.2 Evoluție posibilă, priorități
3.3 Optimizarea relațiilor în teritoriu
3.4 Dezvoltarea activităților
3.5 Evoluția populației
3.6 Organizare circulației
3.7 Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial
3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.9 Dezvoltarea echipării edilitare
3.10 Reglementări urbanistice

Capitolul 1.
INTRODUCERE

1.1 Obiectul lucrării

STRAGIE DE DEZVOLTARE ȘI PLANIFICARE TERITORIALĂ PENTRU
ORAȘUL MĂGURELE – ORAȘUL ȘTIINȚEI

Obiectivele lucrării

1
 Actuala lucrare are ca obiective rezolvarea problemelor existe legate de
calitatea locuirii, infrastructură, calitatea mediului și crearea unei infrastructurii și
cadru urban adecvat pentru o dezvoltare coerentă, raportată la necesitățile
locuitorilor, a entităților care activează în oraș și la presiunea economică existentă.
Planul urbanistic general are atât caracter director, cât și de reglementare și
reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală
pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate
administrativ-teritorială are obligația să-și întocmească și să își aprobe Planul
urbanistic general, care se actualizează periodic la cel mult 10 ani.
Primul orizont de actualizare este de 10 ani, dar planul prezent privește și
reglementări ce are în calcul o perioadă mai lungă de timp.
Planul urbanistic general cuprinde reglementări la nivelul întregii unități
administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
-stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ
al localicatății
-stabilirea modului de utiliare a terenurilor din intravilan și extravilan
-zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație
-stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice și a siturilor arheologice
existente
-precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite,
amenajate și plantate.
-zonele de risc natural delimitate și declarate
-evoluția localității
-direcțiile de dezvoltare în teritoriu
-traseele de circulție si de echipare prevăzute în planurile de amenajare a
teritoriului național, zonal, județean
-principalele proiecte de dezvoltare și restructurare
-delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de regenerare urbană
-asigurarea unei coerențe între diferitele tipuri de țesut urban
-asigurarea unei deserviri echilibrate a dotărilor în teritoriu

Solicitările specifice temei program

-valorificarea patrimoniului existent, construit sau natural

-optimizarea relațiilor localităților cu teritoriile adiacente, în special cu
Bucureștiul, și cu tendințele de dezvoltare a regiunii.
-zonificarea teritoriului administrativ în funcție de utilizarea actuală, de relația
zonelor funcționale cu sistemul de infrastructură și în funcție de principalalele
motoare de dezvoltare
-modernizarea infrastructurii edilitare
-modernizarea infrastructurii sociale
-dezvoltare economică
-dezvoltarea sistemului de spații plantate
-rezolvarea problemelor ecologice și de mediu
2
 -creșterea calității locuirii
-asigurarea unui cadru de dezvoltare pentru cercetare
-asigurarea unui cadru de dezvoltare pentru activitățile educaționale
universitare

1.2 Surse documentare

PATN
PATJ
INSSE
PUG MĂGURELE
SUPORT TOPOGRAFIC
PLAN DE MOBILITATE MAGURELE ORAȘUL LUMINILOR

2.1 Evoluție/ Istoric

Prima atestare documentară a localității datează încă din anul 1852, însă săpăturile
arheologice prezintă vestigii datând din paleolitic și neolitic. În anul 1595, înaintea
bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul și-a așezat tabăra la Măgurele. În anul 1957,
în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA) s-a inaugurat primul reactor nuclear
VVRS, un reactor de fisiune și primul ciclotron U120 din Europa de este – Institutul
de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Holubei. În anul 2004, localitatea a întrunit toate
condițiile de a se declara oraș.UAT-ul Măgurele a avut parte de o evoluție
consecventă de-a lungul axelor de circulație. Odată cu formarea drumurilor satele au
continuat să se extindă. Există o zonă nodală de intersecție a axelor în orașul
Măgurele ce a fost planificat în perioada comunistă, anume zona Universității cu
centrele și institutele de cercetare aferente. În prezent orașul se dezvoltă atât
planificat prin realizarea de ansambluri rezidențiale, cât și spontan prin extinderi ale
locuirii. O dezvoltare rapidă a avut loc necontrolat din anul 2004 până în prezent și
continuă, tot terenul administrativ fiind trecut în intravilan.

2.2 Elemente de cadru natural

Caracteristicile reliefului

Măgurele are un relief de câmpie cu o zonă de luncă aferentă cursurilor de apă

(Sabar și Ciorogârla). Măgurele este cuprins între Câmpia Mostistei și Campia
Burnazului, încadrându-se în Lunca Sabar – Argeș.
Altitudinea maximă este de 79m față de nivelul mării iar cea minimă de 68m.
Rețeaua hidrografică

3
Măgurele prezintă două cursuri de apă ce se varsă în Argeș, anume Sabar și
Ciorogârla, traversând unitatea administrativă de la V la E pe o distanță de 3,2 km.
Starea ecologică a râurilor este degradată.
Clima

Temperatura medie anuală 10,5 grade Celsius; temperatura medie a lunii ianuarie -
2,5 grade Celsius; temeperatura medie a lunii iulie: 22,5 grade Celsius; precipitații
medii anuale 550mm; prima ninsoare decada 20-30 noiembrie/ ultima ninsoare
decada 20-30 martie; numărul mediu de zile cu stare de zăpadă 50; grosimea medie
a stratului de zăpadă 50-60cm. Ceața este un fenomen meteo-climatic frecvent în
acest spațiu, anual înregistrându-se 40-50 de zile cu ceață (în anotimpurile de
tranziție).
Caracteristici geotehnice

Măgurele prezintă 4 tipuri de soluri dominante : soluri brun roscate, soluri

pseudogleice, soluri aluviale, protosoluri aluviale. UAT-ul Măgurele dispune de
resurse subterane de petrol, gaze-naturale, și ape geotermale.

2.3 Relații în teritoriu

Orașul Măgurele face parte din UAT Măgurele, împreună cu satele Vârtejul, Alunișul,
Pruni, Dumitrana. Este localizat în partea de S a Ilfovului, la limita cu Bucureștiul și la
52 km de Giurgiu, fiind racordat la rețeaua regională de transport prin DNCB și
DC19, și racordat la rețeaua macro regională prin DN5 și DN6, artere înafara UAT-
ului, dar care se intersectează cu DNCB și DC19. Accesibilitatea este ridicată atât la
nivelul județului cât și al întregii țări. Poziția sa în proximitatea coridoarelor rutiere
europene 9,4,7, dar și a Bucureștiului, reprezintă un context favorabil pentru o
dezvoltare a orașului, ca oraș satelit, specializat pe știință, un oraș accesibil la nivel
macro regional. Orașul prezintă legături facile si cu aeroporturile Băneasa, Otopeni.
vezi schema de localizare/ incadare la nivel regional plansa nr 1.

2.4 Potențial economic

1. Economie:
Populatie activa: 7330
Numar de salariati: 7092
Rata de somaj: 0.3%
Intreprinderi active: 557
Sector primar: 4
Sector secundar: 122
Sector Tertiar: 320

4
 Sector Cuaternar: 111
Parcuri Industriale: 0
Incubator de afaceri: 0
Cifra de afaceri pe domenii CAEN:

CIFRA
DE
AFACERI
(MIL.
DOMENII DE ACTIVITATE COD CAEN LEI)

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI
PESCUIT 100-322 53.753
INDUSTRIA EXTRACTIVA 500-990 0
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 1000-3320 125.094
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE
ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,
GAZE, APA CALDA SI AER
CONDITIONAT 3500-3530 1.9
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE,
GESTIONAREA DESEURILOR,
ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 3600-3900 30.6
CONSTRUCTII 4100-4399 94.914
COMERT CU RIDICATA SI CU
AMANUNTUL; REPARAREA
AUTOVEHICULELOR SI
MOTOCICLETELOR 4500-4799 2232.312
TRANSPORT SI DEPOZITARE 4900-5320 512.562
HOTELURI SI RESTAURANTE 5500-5630 3.406
INFORMATII SI COMUNICATII 5800-6399 39.444
INTERMEDIERI FINANCIARE SI
ASIGURARI 6400-6630 3.004
TRANZACTII IMOBILIARE 6800-6832 3.388
ACTIVITATI PROFESIONALE,
STIINTIFICE SI TEHNICE 6900-7500 299.757
ACTIVITATI DE SERVICII
ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE
SERVICII SUPORT 7700-8299 5.073

5
ADMINISTRATIE PUBLICA SI
APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN
SISTEMUL PUBLIC 8400-8430 0
INVATAMANT 8500-8560 0.4
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 8600-8899 0.249
ACTIVITATI DE SPECTACOLE,
CULTURALE SI RECREATIVE 9000-9329 2.198
ALTE ACTIVITATI DE SERVICI 9400-9609 0.51
ACTIVITATI ALE GOSPODARIILOR
PRIVATE 9700-9820 0
ACTIVITATI ALE ORGANIZATIILOR SI
ORGANISMELOR
EXTRATERITORIALE 9900 0

2. Turism:
Hotel: 1 – Hotel Măgurele
Motel: 1 – Motel Casa Adrian
Campus: 1 – Campus studențesc

3. Locuire:
a. Număr de locuințe perioada 1990-2016:

6
 b. Suprafața locuibilă/locuitor și suprafața locuibilă/locuință:

2.5 Populația. Elemente demografice și sociale

Populație și caracteristici demografice:

Populația la recensăminte:
1992: populație totală - 7918
2002: populație totală - 7763
2011: populație totală - 9138

7
 din care: Măgurele - 5760, Aluniș - 1610, Dumitrana - 816, Vârteju - 2641,
Pruni – 214

Caracteristici demografice:
Natalitate: 9,02‰
Mortalitate: 10,62‰
Spor migrator: 3
Durata medie a vieții: 76,61 Ilfov

Structura pe principalele grupe de vârstă:

Structura etnică a populației:

8
Structura confesională a populației:

2.6 Circulație

Rețeaua de căi de comunicație și transport este compusă din: căi rutiere, căi
feroviare.
În ceea ce privește transportul aerian, cel mai apropiat aerodrom se află în
Comuna Clinceni (Aerodromul Clinceni), care poate fi accesat în aproximativ 15
minute, utilizând mașina personală. Accesul la acest aerodrom nu se poate realiza
cu alt tip de transport (transport în comun), deoarece în prezent nu există rute.

Sistemul de circulație rutier intraurban

Sistemul de circulație intraurban se compune din rețeaua rutieră, rețeaua de
spații pietonale și din suprafețe destinate parcării din interiorul orașelor.

9
 Rețeaua rutieră
Orașul este străbătut de 128 de străzi, toate însumând aproximativ 79km
lungime. La nivelul întregului UAT, orașul cuprinde aproximativ 46% din lungimea
totală de străzi (170 de km). Rețeaua rutieră este alcătuită din străzi principale și
secundare.

Starea drumurile ce formează rețeaua principală:

- Drumuri comunale (1) – DC19, stare satisfăcătoare
- Drumul județene (1) – DJ401A, stare bună
- Drumuri naționale (1) – DNCB
- Autostrăzi (1) – A0 aflată în stare de proiect – va traversa sudul orașului
Măgurele

Legătura cu Bucureștiul de realizează prin intermediul drumului comunal

DC19 (Strada Atomiștilor).

Rețeaua de spații pietonale - cicliste

La nivelul străzilor adiacente, se observă o problemă a traseelor pietonale,
deoarece acestea nu sunt continue. Doar 13,4km din străzile adiacente prezintă
trotuar. În general, starea trotuarelor este proastă (nu sunt asfaltate, prezintă gropi
etc) și au o lățime prea mică (0,5m).
Spațiile destinate pietonilor (scuaruri, spații verzi) sunt concentrate în zone de
centru, fiind asociate cu diverse centre comerciale, administrații etc.

Parcări
În prezent există parcări amenajate doar în centrul orașului, fiind aferente
unor centre comerciale sau instituții (acestea sunt de obicei amenajate de-a lungul
drumurilor principale sau pe suprafețe amenajate specific). În restul orașului,
parcarea mașinilor personale se realizează de-a lungul străzilor sau pe parcela
privată.

Transportul în comun
Transportul se realizează prin intermediul unor autobuze, rețelele și structurile
necesare pentru tramvai, metroul ușor sau troleibuz nu se regăsesc la nivelul
orașului. Pe lângă transportul în comun asigurat de Primăria București, există și
firme private care asigură transportul de persoane la nivelul localităților județului Ilfov
și în legătură cu capitala.

10
 -Linia 455 pe traseul Depou Alexandria –Sos. Antiaeriana- Sos. Măgurele- Str.
Atomiștilor- Centru Măgurele.

-Linia 427 pe traseul Bd. Ghencea- Sos. Antiaeriana- Sos. Măgurele- Str.
Atomiștilor- Str. Călugăreni- Dumitrana- DJ 20-Pruni.

-Linia 453 pe traseul Bd. Ghencea- Sos. Antiaeriana- Sos. Măgurele- Str.
Atomiștilor- Str. Călugăreni- Vârteju.

Frecvența mașinilor RATB, este de 10-15 minute, existând și întârzieri, din

cauza numărului mic de mașini de pe un traseu.

Rețeaua de căi feroviare

Orașul beneficiază de acces prin intermediul Gării Vârteju, care se află la 3
km de centru și la 2,1km de intersecția DNCB cu DC19 (cea mai aglomerată
intersecție din oraș). Calea ferată traversează orașul prin zona de nord, pe o distanță
de 4,2km, ceea ce produce o rupere la nivelul țesutului din cauza imposibilității de a
traversa linia de cale ferată. În prezent există un singur pod care o traversează
(DC19), iar linia este dublă, nu este electrificată. Ca și capăt, aceasta ajunge în Gara
de Nord a Bucureștiului (pe direcția nord) și ajunge până la Giurgiu (pe direcția sud).

2.7 Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial

-atașat plansa nr 1.

2.8 Riscuri naturale și ecologice

Zona prezintă risc de inundație mediu în zonele aferente cursurilor de apă.

Inundațiile se mai produc în timpul anului și datorită precipitațiilor, pânza freatică fiind
la o adâncime mică. Orașul Măgurele se află într-o cu risc seismic redus.
Există risc de poluare radioactivă datorită activității de cerceare nucleară în interiorul
Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară.

2.9. Echiparea edilitară

Gospodărirea apelor

UAT-ul Măgurele, ce cuprinde 5 comune (orașul Măgurele, Alunișu,

Pruni; Vârteju, Dumitrana), este limitat la sud de bazinul geografic al râului Argeș, și
este străbătut de la vest la est de râurile Sabar și Ciorogârla. Orașul Măgurele
cuprinde în suprafața sa doar cele 2 râuri, ce reprezintă un potențial pentru
amenajări peisagistice, activități în aer liber și agrement.

11
 Sabar:

Râul Sabar nu prezintă nicio amenajare de-a lungul parcursului său atât pe
teritoriul administrativ al orașului Măgurele, cât și ce a celorlalte comune și orașe pe
care de traversează.

Zona de protecție a râului nu este compusă din vegetație deasă, precum este
cazul râului Ciorogârla, de aceea pentru îmbunătățirea microclimatului local se văd
necesare lucrări de împădurire de-a lungul cursului de apă.

Ciorogârla:
Râul Ciorogârla este unul din principalii afluenți ai Sabarului, vărsându-se în
acesta în dreptul comunei Alunișu, ce face parte din UAT-ul studiat.
Potențialul celor râului este de asemenea, crescut de faptul că, de-a lungul lui
există o zonă de protecție cu vegetație medie deasă (tufișuri, arbuști, ocazionali
copaci) cu o lățime de aproximativ 150m.

Alimentarea cu apă
Conform datelor transmise de factori responsabili din Consiliul Județean,
alimentarea cu apă în 22 dintre comunele ce formează județul Ilfov se face în sistem
centralizat. Numărul total de comune este de 37, printre cele 22 se regăsește și
orașul Măgurele.
Sursa de apă a sistemului pentru Măgurele este apa subterană aflată la
medie și mare adâncime. Acviferul de adâncime medie este prezent în tot județul
Ilfov, iar adâncimea variază. În cazul orașului Măgurele adâncimea este la
aproximativ 50m.

Canalizarea apelor uzate

Aceleași comune ce beneficiază de sistem centralizat pentru alimentarea cu
apă, beneficiază și de sistem de canalizare pentru apele uzate. Printre aceste
comune se numără și UAT-ul și implicit orașul Măgurele, care beneficiază de un
sistem de canalizare divizor (apele uzate menajere și pluviale sunt transportate
separat). Măgurele dispune de o stație de epurare, amplasată pe cursul râului
Ciorogârla.

Alimentarea cu energie electrică

A. Rețele de transport
Rețelele de transport ce au traseele pe suprafața administrativă a orașului
Măgurele sunt:

12
  LEA 400kv- Slatina - București Sud
 LEA 110kv- Domnești - Jilava
 LEA 110kv- Domnești - IFA
 LEA 110kv- Domnești - Mihăilești
 LEA 110kv- Jilava - IFA
 LEA20kv - Vârteju
 LEA 20kv - Militari
În prezent gradul de utilizare al liniilor de transport este de 100 %. Starea
tehnică a acestor linii este bună.

B. Rețele de distribuție
Rețelele de distribuție de medie tensiune sunt destinate alimentării cu energie
electrică a consumatorilor casnici, industriali (și similari), terțiari.
Rețelele de medie tensiune ce străbat orașul sunt majoritatea de tip aerian
(LEA 20 kv) , existând însă și o linie electrică subterană (LES 20kv). Rețelele de
medie și joasă tensiune urmăresc trasee paralele cu căile de acces (drum, căi ferate,
canale de irigații) ocupând teren numai pentru fundațiile stâlpilor de pozare.

Rețele de transport gaze naturale

Aceste conducte sunt componente ale Sistemului național de transport al
gazelor naturale.

Prin Măgurele trec următoarele conducte ce transportă gaze naturale:

 conducta 700mm-Inel București (conducta magistrală de transport gaze de
înaltă presiune)
 conducta 400mm- Gura Șuții-București (conducta transport gaze de înaltă
presiune)
 conducta 500mm- Gura Șutii-București FIR II (conducta transport gaze de
înaltă presiune)
 conducta f 500mm- Racord SRM Măgurele (conducta transport gaze de înaltă
presiune)
 conducta ce transportă gaze de medie presiune (in nordul orașului Măgurele)

Alimentarea cu căldură
Încălzirea locuințelor și clădirilor publice se poate face prin trei sisteme, astfel:
• Încălzirea locală în care producerea și consumul de energie termică se fac în
cadrul aceleiași încăperi
• Încălzirea centrală în care producerea energiei termice se face într-un anumit
spațiu, iar distribuția și utilizarea se fac în alte spatii

13
 • Încălzirea centralizată în care producerea energiei termice se face într-o clădire
cu destinația de centrală termică sau punct termic, distribuția se efectuează prin
conducte montate în exterior, consumatorii de căldură și apă caldă menajeră fiind
clădiri sau spații separate de sursă

Telefonie
Serviciile de telecomunicații sunt bine reprezentate la nivelul județului Ilfov
prin serviciile de telefonie fixă și mobilă, având în vedere larga arie de acoperire a
acestora, precum și prin intermediul serviciilor poștale ( în peste 80 % din localități
există oficii poștale ).
Sectorul de telecomunicații s-a dezvoltat considerabil în România în ultimul
deceniu. Și în județul Ilfov s-a pus accent în special pe dezvoltarea capacităților de
asigurare de noi linii telefonice fixe în mediul rural. În prezent sunt date în funcțiune
31 centrale telefonice digitale, un rol important avându-l proiectul de telefonie fixă
prin acces radio derulat de către Romtelecom.

Gospodărie comunală
Gestionarea deșeurilor este o problemă complexă și departe de a fi rezolvată
conform exigențelor de mediu din Uniunea Europeană. Acutizarea problematicii
deșeurilor, cu referire în special la deșeurile orășenești menajere, este generată de
creșterea semnificativă a cantității acestora, acumulării în cantități mari pe o
perioadă lungă de timp și depozitării lor inadecvate, precum și de modul defectuos în
care sunt soluționate în prezent diferitele etape de procesare a deșeurilor.

2.10 Probleme de mediu

Zonele împădurite și de vegetație spontată aferente cursurilor de apă sunt în

degradare, calitatea mediului fiind afectată, în ceea ce privește vegetația și fauna.
Orașul prezintă probleme în ceea ce privește calitatea aerului în zonele aferente
arterelor de circulație cele mai circulate, anume DNCB, Strada Atomiștilor, Strada
Milcov, dar și în zonele de activități productive, ce sunt și generatoare de trafic,
lipsindu-le spațiile plantate.

Măgurele dispune de 14mp de spațiu verde pe cap de locuitor, față de standartul

european de 34mp.

Zona de N-E este afectată de poluare de noxe și particule în suspensie în perioada

anotimpului rece, poluarea fiind adusă de crivăț și produsă de zonele industriale
Jilava.

2.11 Disfuncționalități

14
Privind fondul construit

Dezvoltarea orașului s-a petrecut necontrolat în ultimii 10 ani, astfel au apărut zone
de țesut nestructurate, locuințe nedeservite direct de căi de circulație și relații
necorespunzătoare de conformare morfologică între construcții. Aceste disfuncții
sunt cele mai prezente în zonele limitrofe în partea vestică, cu un grad mai mic de
dezvoltare în partea estică. De asemenea în unitatea administrativă au apărut zone
de locuire ca urmare a extiderii așezărilor învecinate; aceste zone de locuire nu
dispun de dotări publice, comerciale sau edilitare complete. Prezentă este zona de
locuire cu aspect rural ce a reuși să-și păstreze o identitate și o imagine specifică,
privind morfologia țesutului, dar și arhitectura; această zonă prezintă o primă
tendință de dezvoltare care neagă caracterul original.
Privind circulațiile

Datorită zonelor dezvoltate necontrolat străzile sunt subdimensionate, neracordate la

rețeaua globală și există parcele care nu sunt deservite corespunzător de circulații.
Artera majoră DNCB care face legătura cu regiunea prezintă un profil
subdimensionat,rezultând astfel ambuteiajele, iar zona de protecție nu prezintă
vegetație de aliament. În proporție de 50% în zonele de locuire noi apărute străzile
sunt neasfaltate.
Privind infrastructura socială

Infrastructura socială este bine dezvoltată, exceptând zona centrală, restul teritoriului
administrativ fiind nedeservit de funcțiuni precum centre de cartier, farmacie,
complexe comerciale, grădinițe. În ceea ce privește sănătatea există 1 medic la
1000 de locuitori, necesarul fiind de 1 medic la 300 de locuitori. Palierul educațional
prezintă disfuncționalități în ceea ce privește raportul de elevi pe cadre didactice,
nefiind destui profesori pentru a forma grupe mai mici de 28 de elevi. O tendință în
cadrul tinerilor este că aleg ca învățământul liceal să-l facă în altă parte. În cadrul
orașului zonele pericentrale și periferice sunt în proporție de 40% nedeservite de
grădinițe, 30% nedeservite de școli. În ceea ce privește comerțul de proximitate,
zonele noi apărute (în ultimii 10 ani) de locuire nu prezintă astfel de funcțiuni. Legat
de sănătate, doar zona centrală este deservită de farmacii și clinici.
Privind infrastructura edilitară

Orașul Măgurele nu a reușit să facă față noii dezvoltări, conform datelor zonele
limitrofe de locuire nefiind deservite de alimentare cu gaze, canalizare. Străzile ce
compun aceste zone, în proporție de 30% nu prezintă iluminat urban.
Privind activitățile economice

Zona este caracterizată de o forță de muncă mai mare decât populația activă
prezentă, datorită proximității cu municipiul București. În zona lucrează peste 7000
de persoane, însă comparat cu forța totală de muncă din zonă (4500), rezultă faptul
15
că o parte din aceștia vin din zonele învecinate. Se observă o distribuție inegală a
locurilor de muncă în teritoriu, fiind concentrată în zona Șoseaua București-
Măgurele, zona centrală și zona Institutului de cercetare.
Privind condiții nefavorabile ale cadrului natural

Măgurele dispune de doua cursuri de apă ce prezintă o zona verde

aferentă,împreună reprezentând un potențial major în ceea ce reprezintă viitorul
sistem verde. În prezent această zonă este percepută ca o limită, accesul fiind
limitat, iar calitatea ecologică fiind inferioară. O altă zonă plantată majoră este
pădurea de protecție a institutului de cercetare.
Privind spațiile plantate și spațiile publice

Măgurele prezintă deficit de spații publice, singurele prezente fiind două scuaruri de
mici dimensiuni amplasate în zona centrală, iar zona verde de dimensiuni mai
ample, grădina Parcul Oteteleșanul este neamenajat și abandonat. Măgurele este cu
20mp de spațiu verde pe cap de locuitor sub standartul european de 34 mp. Spațiile
publice prezintă caracter urban doar în zona centrală, în restul localității lipsind
mobilierul urban, iluminatul urban la străzile din zonele noi apărute de locuire și lipsa
de spații publice amenajate. În zona cu aspect rural spațiul public este pus într-o
poziție sensibilă, rezidenții având grija de mentenanța spațiului public, dar traficul
auto privând spațiul de atractivitatea pe care o poate dobândi.
Privind peisajul

Măgurele dispune de 4 unități de peisaj în prezent, anume peisaj urban – specific

zonei centrale, peisajul rural – specific zonei de sudice în lungul axei Strada Milcov,
peisaj nestructurat de locuire individuală în zonele noi dezvoltate, peisaj natural –
zona aferentă cursurilor de apă și peisaj nestructurat de zona industrială. Aceste
unități de peisaj nu sunt complet structurate și nu se constituie în relație benefică
una cu alta. Țesutul și imaginea globală nu este omogenă, unitățile vecine fiind în
relație contradictorie, în ceea ce privește legăturile fizice, legăturile vizuale și modul
de abordare al spațiului public.
Privind transportul public

Din cauza faptului că transportul în comun este deficitar (mașini la intervale rare,
stații de autobuz în stare proastă, trasee necorelate, zone ce nu dispun de transport
public), localitatea dispune de o slaba conectivitate cu Bucureștiul și regiunea pentru
persoanele ce nu dețin automobil propriu. Transportul privat de persoane
suplimentează RATB, dar și aceste trasee sunt doar în lungul radialei spre București
(Șoseaua București - Măgurele), dar nu și în restul țesutului. Zona deservită de
transport public este reprezentată doar de zona aferentă Șosele București –
Măgurele.

2.12 Necesități și opțiuni ale populației

16
Pentru ca Măgurele să-și atingă potențialul de care dispune este nevoie de
rezolvarea problemelor de infrastructură, de dotări publice, spirit de comunitate, și
mod de ocupare al terenului. În ceea ce privește infrastructura, la nivel regional este
importantă problematica șoselei de centură și felul în care orașul se dezvoltă în jurul
acestei centuri, mai ales în relație cu zona de cercetare. Trebuie încurajat transportul
alternativ, atât din considerente de mediu cât și al confortului rezidenților și al
accesibilității orașului la nivel local sau regional. La nivel local este importantă
gândirea infrastructurii în sistem de tip rețea, pentru ca orașul să facă față
dezvoltărilor, nu doar celor rezidențiale, ci și dotărilor publice necesare, astfel
Măgurele putând să ajungă un oraș atractiv pentru noi rezidenți. Numărul de studenți
o să crească, iar privind acest aspect este necesar un nou campus, dar și dotări și
funcțiuni atractive pentru categoria aceasta de vârstă, anume dotări de tip agrement,
loisir, petrecerea timpului liber, dar și activități culturale, ce se pot adresa unei game
variate de vârstă. O problemă existentă ce trebuie rezolvată este spiritul de
comunitate, ce este prezent, dar doar în anumite zone de locuire deja constituite.
Trebuie gestionată relația dintre comunitatea științifică ce se va crea în oraș, și
comunitatea locală deja existentă și cea viitoare. Acest lucru se poate ameliora prin
educație, prin introducerea unor secții de fizică, științe, tehnologie, în învățământul
liceal și cel general, iar în ceea ce privește educația primară, ea se poate constitui cu
practici neconvenționale, de educare a copiilor în mai multe domenii prin activități
practice. O altă problemă ce trebuie gestionată printr-o planificare strategică și o
zonificare funcțională este cea a ocupării terenului, în prezent așezarea extindu-se
neplanificat, necontrolat, datorită includerii întregului teren al UAT-ului în intravilan.

17
C3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1 Evoluție posibilă, priorități

Context/Motor de dezvoltare

Măgurele dispune de o serie de entități active în domeniul științei, mai ales în

domeniul cercetării. Majoritatea activităților privesc fizica atomică, nucleară sau
domenii conexe cu acestea. În prezent, se dorește colaborarea/ corelarea
domeniului fizicii cu alte științe. “ELI-NP este cea mai avansată infrastructură de
cercetare din lume care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare, cu aplicații științifice
și tehnologice în domeniul științei materialelor, transmutației nucleare și științelor
vieții. Dinamica științifică și tehnologică din ELI-NP se va reflecta în noi mecanisme
de educație prin știință ce vor fi experimentate în școlile și universitățile din regiune
și va accelera deschiderea internațională a învățământului românesc. “
“FIC estimează că ELI-NP poate genera, pe termen mediu, o creștere în PIB de
0,6% (implicit o creștere a nivelului de colectare la Bugetul de Stat cu 0,5%) și
12.700 de locuri de muncă.”Activitatea de cercetare, alături de învațământul
universitar și inovațiile tehnologice ce se petrec reprezintă motorul de dezvoltare a
așezării. Dintre toate aspectele ale acestui oraș, această activitate de cercetare
reprezintă potențialul major de dezvoltare, ca satelit principal al Bucureștiului cu
specializarea pe științe. Un prim pas a fost inițiativa Laser Valley, un proiect ce
încurajează atât sfera științifică/tehnologica, cât și locuirea bazată pe diversitate. Se
dorește mixitate funcțională și socială, energie regenerabilă și gestionare a
deșeurilor ecologică, agricultura urbană și arhitectura biologică. Cu toate acestea
cadrul urban existent nu este încă conformat pentru a putea suporta o dezvoltare
eficientă, echilibrată, caracterul rural fiind neintegrat, zona centrala este izolată, iar
dezvoltările rezidențiale noi nu sunt controlate.

Ipoteză de dezvoltare

Magurele va deveni un proeminent centru științific atât la nivel local cât și

internațional. La nivel local Magurele dispune de avantajul proximității cu Bucureștiul,
se situează pe axa de dezvoltare Ploiești – Giurgiu, și dispune de o buna
accesibilitate regională (arterele DN5, DN6, DNCB,viitoarea autostradă A0, viitoarea
transformare a aerodromului Clinceni, potențialul canal navigabil Argeș). La nivel
local Măgurele va deveni o zona de interes pentru studenți, tineri cercetători, dar și
companii din sfera tehnologică ce pot beneficia de resursele oferite (oameni,
colaborări, context, brand local), cât și investitori privați. La nivel internațional,
Măgurele va deveni un pol de interes, un nucleu activ în sfera inovațiilor tehnologice,
datorită relațiilor în teritoriu prin coridoarele de transport, dar mai ales datorită
colaborarilor cu alte centre de cercetare similare din Europa; cum ar fi:

18
1. Măgurele cu institutele de cercetare
2. Institutul Național de Fizica Materialelor București
3. Organizația Europeana pentru Cercetări Nucleare (CERN), Elveția
4. Societatea Max-Planck pentru Cercetare și Științe avansate, Germania
5. Institutul Național de Cercetare Științifică (CNRS), Franța
6. Institutul Național de Informare Științifică și Tehnica, Franța
7. Institutul Național de Fizică Nucelare, Italia
8. Consiliul Național de Cercetare Științifică (CSIC), Spania
3.2 Viziune
Măgurele este un cadru urban competitiv și atractiv, în ceea ce privește economia,
educația, științele și inovațiile tehnologice. Aceste domenii sunt susține de o
infrastructura rutieră și de o infrastructură socială bine dezvoltată. Măgurele este un
oraș accesibil la nivel teritorial. Orașul dispune de o infrastructură complexă de
ansambluri orientate către cercetare, tehnologie, educație universitară, industrie high
tech. Cele două campusuri, cel orientat către educația universitară, și cel orientat
către cercetare/ dezvoltare, sunt centrele principale ale orașului, locurile unde
studenții, profesorii, cercetătorii, dar și locuitorii obișnuiți ai orașului dispun de spații
publice variate, ecologice, dar și de activități diverse, precum conferințe, expoziții,
agrement, loisir, etc... . Orașul prezintă cinci părti componente, cinci unități de peisaj,
care funcționează ca un ansamblu unitar, păstrându-se caracterul specific. O primă
zonă este cea de activități industriale cu impact redus asupra mediului ce prezintă o
subzonă de birouri și sedii de companii. Această zonă prezintă relații puternice cu
zona de cercetare, dezvoltare și inovare. Ambele zone constituie relații puternice cu
centrul orașului, ce prezintă dotări diverse cu caracter public. Locuirea reprezintă un
element important, ce este împarțit în doua unități de peisaj diferite, dar care nu se
contrazic, anume unitatea de peisaj de locuințe ecologice cu aspectul rural specific
(unde predomină gospodăria), și zonele rezidențiale noi constituite, ce prezintă un
mod de ocupare al terenului mai compact. Unitatea de peisaj ce structurează
așezarea, și care pătrunde în celelalte unități de peisaj, este cadrul natural, ce
prezintă o zonă principală cu caracter de promenadă verde, zona aferentă apelor
Sabar și Ciorogârla. Aceste unități de peisaj se constituie ca țesut și ca funcționare
precum o rețea diversă, complexă și conectată.
Măsuri prioritare generale
- Măgurele orașul științei
- Relaționare eficientă cu teritoriul și foarte puternică cu București
- Cadru urban atractiv pentru a atrage atât rezidenți cât și investitori
- Cadru urban ecologic, calitatea locuirii crescută
3.3 Optimizarea relațiilor în teritoriu

19
Măgurele dispune de o localizare avantajoasă în ceea ce privește relațiile cu
teritoriul. Actual proiect dorește să întărească aceste legături și să creeze unele noi,
astfel din Măgurele să poți sa ajunge foarte ușor în centrul Bucureștiului prin noua
linie de tren electric – transport periurban, ce face legătura și cu viitoarele stații de
metrou. Prin intermediul centurii accesibilitatea este facilă pentru conectarea cu
aeroportul Băneasa și prin intermediul autostrăzii A0 cu aeroportul Otopeni.
Coridorul DN5 asigură legătura directă cu Dunărea, legătura ce va fi întărită prin
viitorul canal navigabil.
Măsuri prioritare
- Crearea unei infrastructuri ecologice de transport public – tramvai
electric, autobuze electrice
- Conectarea cu alte rețele de transport din proximitate
- Racordarea la rețeaua regională de transport – DN5, DN6, A0, canal
navigabil, aerodrom Clincei, aeroport Băneasca/Otopeni

3.4 Dezvoltarea activităților

Măgurele prezintă 2 vocații principale : cercetare-educație-inovare, satelit principal al

Bucureștiului. Astfel activitățile orașului prezintă clusterizare spre cercetare, educație
universitară, științe, dezvoltându-și infrastructura necesară pentru a deveni nucleu al
științei la nivel european, iar în ceea ce privește locuirea și dotările sociale Măgurele
își dezvoltă sectorul terțiar, atât cu zone de birouri/afaceri, cât și centre comerciale
ce să deservească populația nou stabilită.

Obiective generale legate de viziunea unui oraș axat pe cercetare/educație, servicii

și afaceri sunt:
- cadru științific/ de cercetare dezvoltat
- cadru urban atractiv pentru tineri/ studenți

- strucuturarea teritoriului echilibrata în raport cu zonele funcționale, infrastructura și

dotările
- infrastructura de drumuri, de servicii și comunicații cât mai buna
- calitatea serviciilor publice crescută
- număr sporit de afaceri
-economie diversificată cu o pondere mai înaltă în domeniul tehnologiilor
Măsuri prioritare

- Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru activitatea de cercetare

- Promovarea educației universitare, și dezvoltarea acesteia în relație
cu alte universități din domeniul științelor

20
 - Crearea unui sistem policentric de centre de dotări, ierarhizate în
funcție de poziționarea în teritoriu și zonele funcționale pe care le
deservește
- Mobilarea arterei DNCB cu funcțiuni de interes mai mare decât cel
local, anume sedii ce companii, firme, birouri, în relația cu industria
high-tech și cercetarea
- Dezvoltarea și incurajarea activităților industriale tehnologice
avansate, din domenii conexe cu cercetarea aplicată efectuată

3.5 Evoluția populației

Măgurele prezintă o dinamică a populației destul de propunațată. Evoluția viitoare

depinde de rapiditatea cu care măsurile de dezvoltare a infrastructurii sociale, a
infrastructurii de cercetare și a relației cu Bucureștiul se implementeaza. Se
preconizează o creștere cu 40% a populației într-un timp de 20-25 de ani, dar actorii
urbani ce activează în oraș prezintă și persoane ce nu sunt rezidente, precum o
parte majoră din cercetători, și o parte din persoanele ce compun mediul academic.
În 2035 numărul de locuitori atinge 18500 (0-14 ani – 2654, 15-64 13,522, 65+
2324), stundenți 750-1000, iar cercetători 3500.
3.6 Organizare circulației

Aspectul mobilității este componentă a unei strategii integrate de dezvoltare.

Structurarea acesteia și caracterul integrat este în măsură să favorizeze realizarea
obiectivelor pe care le conține.

Princiipiile folosite sunt ca trama de circulații să fie organizată pe o strucură de tip

rețea în care se evidențiază artere majore generale (artera N-S, E-V, DNCB), artere
majore locale și rute ocolitoare pentru mai multe niveluri de trafic, de la cel intens
gândit la nivel general, la cel mai puțin intens pentru traficul local. Nodurile rețelei
trebuiesc amenajate corespunzător prin giratorii, pasaje, sau intersecții semaforizate.

Un alt aspect important este asigurarea infrastructurii velo pe rutele cele mai
importante, care conectează zonele de locuire, cu zonele centrale sau funcțiunile
culturale și educaționale majore. Această structură velo trebuie relaționată cu
sistemul verde, anume spațiile verzi ce trebuiesc conectate, dar și aliniamentul verde
și zonele de cadru natural precum pădurea.

3.7 Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial

-atașat plansa nr 6 – Plansa de Reglementari urbanistice
3.8 Măsuri în zonele cu riscuri naturale

21
In cazul cursurilor de apă în zonele unde se depășește matca, sau unde cursul de
apă este în relație cu zonele de promenadă, spații amenajate, se vor executa
îndiguiri.
3.9 Dezvoltarea echipării edilitare

Toate zonele funcționale intravilane vor fi deservite de apa, gaze, lumina. Se

încurajează folosirea tehnologiilor ecologice de colectare a apelor pluviale, de
reciclare a apei gospodăriei, de captarea a energiei electrice și eoliene. Se
recomandă terase plantate pentru eficientă energetică și termică.

3.10 Reglementări urbanistice

Princiipii

- dezvoltare echilibrată a orașului în raport cu teritoriul, resursele disponibile,

infrastructura de circulații
- crearea unui cadru urban atrativ, ecologic

- crearea unei infrastructurii care să ajute dezvoltarea orașului spre științe aplicate,
cercetare, tehnologii și învățământ superior

POLITICI
A - ASPECTUL CERCETĂRII ȘI AL EDUCAȚIEI UNIVERSITARE
POLITICA 1:
Politica de integrare și dezvoltare a sectorului cuaternar, respectiv a cercetarii și a
educației universitare, pentru a transforma Măgurele în Măgurele ORAȘUL
ȘTIINȚEI.
B - ASPECTUL LOCUIRII ȘI CALITĂȚII EI
POLITICA 2:
Politică de revitalizare, readaptare, regenerare a locuirii, dotărilor și activităților
economice.
PROGRAME
A1) Program de ameliorare a relațiilor orașului cu regiunea și cu alte zone de interes
regional, precum căile majore de transport, nodurile de transport majore, capitala,
alte orașe importante.
A2) Program de dezvoltare a infrastructurii de cercetare prin crearea unor zone
funcționale necesare; zone de cercetare, laboratoare, zone de cazare, zone de
evenimente etc...
A3) Program de promovare a Universității de Fizică și a altor entități ale unor
universități din domeniu implicate.
A4) Program de dezvoltare a infrastructurii necesare pentru ca Măgurele să devină
HUB național/ internațional; dezvoltarea campusurilor, sedii ale universităților,
zone de activități și evenimente specifice.
B1) Program de densificare, readaptare, regenerare a țesutului existent cu zone

22
funcționale coerente, adaptate, necesare.
B2) Program de restructure a infrastructurii de circulație pentru a suporta
dezvoltarea.
B3) Program de integrare a cadrului natural în oraș și de amenajare de spații
plantate într-un sistem verde global.
B4) Program de încurajare și implementare a variantelor ecologice de construire și
utilizare energetică, atât în spațiul public cât și în domeniul privat, prin politici locale
de recompensare a actorilor implicați.
B5) Program de încurajare a circulației alternative.

23