Ecologie industriala

C1
Prof. dr. ing. Anca Duta
a.duta@unitbv.ro
CURS:

1. Ecologia industriala. Terminologie. Surse majore de poluare a mediului. Distributia acestora pe criterii geografice, economice si
sociale 2 ore

2. Activitatile industriale – sursa de poluare a factorilor de mediu (atmosfera, apa, sol). Siguranța și securitatea instalațiilor
industriale cu grad mare de risc. Dezvoltarea de scenarii. 6 ore

3. Metode convenționale si metode moderne în proiectarea constructivă și tehnologică. Tehno-centrism sau eco-centrism.
Concepte privind proiectarea și metodele tehnologice adoptate 2 ore

4. Principalele direcții de optimizare în proiectarea ecologică. Optimizarea funcțiilor. Optimizarea producției. Optimizarea
produselor. Optimizarea serviciilor. Optimizarea utilizării produselor si reducerea deseurilor 4 ore

5. Elemente de ecologie industrială. Analiza ciclului de viață a unui produs sau proces. Direcții de ecoeficiență. Metodologii de
identificare a căilor eficiente de îmbunătățire a performanțelor ecologice. Definirea și implementarea de eco-indicatori. 6 ore

TOTAL 20 ore
 1. Terminologie

Ecologie: Știință care se ocupă cu studiul relațiilor dintre organisme și ambianța lor, la nivel de individ,
populație sau comunitate  Protectia mediului

Inginerie ecologica: proiectarea eco-sistemelor sustenabile prin integrarea aspectelor care tin de societate cu
cele care tin de mediul natural pentru beneficiul ambelor parti.

Ecologie industriala: este domeniul de studii axat pe etapele proceselor de productie de bunuri si servicii
incercand sa simuleze sistemele naturale vizand conservarea si re-utilizarea resurselor. Adeseori de numita
“stiinta sustenabilitatii”; stiinta despre gospodarirea naturii (Enest Haeckel, 1866)

Bucle (inchise) ale proceselor industriale de productie, cu reducerea deseurilor, vizand utilizarea rationala a
resurselor si evitand supra-utilizrea acestora.
2. Mod de actiune al ecologiei industriale

- Analiza interactiunii intre industrie si mediu utilizand instrumente ca Analiza Ciclului de Viata
(Life Cycle Assessement, LCA).
2.1. Analiza Ciclului de Viata: Tehnică de management de mediu care identifică fluxurile de materiale, de energie și
de deșeuri ale unui produs pe durata unui ciclu de viață al produsului și impactul acestora asupra mediului

- Implementarea de instrumente si tehnici de proiectare de produse si tehnologii

2.2. Procese de productie mai curate (Cleaner Production): Cadru in care se indentifica impactul asupra mediului
a diferitelor industrii urmat de:
propunerea si implementarea de strategii de reducere a acestor impacturi;
analiza interactiunilor si relatiilor dintre sistemele industriale si sistemele ecologice;
dezvoltare durabila vizand protectia mediului.

2.3. Eco-parcuri industriale: Comunitati de afaceri vizand procese de productie de bunuri si servicii urmarind performanta
economica si respectarea calitatii mediului prin colaborare intre managementul mediului si al resurselor.
3. Reguli de promovare a principiilor ecologiei industriale:

- Bucle inchise aplicate utilizarii materialelor in procesele industriale (utilizarea deseurilor ca materii prime
secundare);
- Implicarea unui sistem de tip cascada la utilizarea energiei in procesele industriale (re-utilizarea in etape
ulterioare a energiei produse/rezultate intr-o etapa);
- Reducerea sau eliminarea materialelor excedentar utilizate si a deseurilor rezultate care pot afecta major
sistemul industrial;
- Reducerea consumurilor de materiale si re-proiectarea pentru a livra functia vizata utilizand mai putine
materiale
Poluarea mediului
Nivelul de poluare depinde de:
- Numarul de locuitori in zona analizata si densitatea populatiei (locuitori/km2)
- Nivelul de dezvoltare economica al zonei respective

Populatia globului
 2007

Cresterea ponderii populatiei urbane la nivelul continental

- In America de Nord se observa cea mai ridicata pondere de

populatie urbana (83,6%) iar in Africa cea mai redusa pondere
(43,5%);

- In ultimii 70 de ani s-a inregistrat o crestere a ponderii populatiei

Populatia Globului urbane in fiecare continent simultan cu mai mult decat dublarea
populatiei la nivel global;
Proiectii de evolutie a ponderii populatiei Globului in mediul urban

Cresterea ponderii populatiei in mediul urban va

continua ajungand ca in 2030 populatia din mediul urban
sa fie majoritara in toate tipurile de state.

La nivel mondial In tari dezvoltate In tari in curs de dezvoltare

1. Cea mai numeroasa populatie este in Asia; Asiei insa ii
corespunde un % mult mai scazut de teren  densitate
ridicata a populatiei;

2. Cea mai redusa densitate a populatiei apartine Antarcticii,

urmata de Australia si Africa

3. Tarile cu cea mai mare densitate a populatiei sunt: Macao,

Monaco, Singapore
 La nivel mondial, cele mai
dezvoltate tari (cu valorile cele
mai ridicate ale PIB/locuitor) sunt
tari cu densitate medie a
populatiei;

GDP (Gross Domestic Product) = PIB (Produs Intern Brut)

 Surse majore de poluare a mediului

A. Poluarea aerului
1. Arderea combustibililor fosili
(transporturi, industrie, mediu rezidential)
1. Emisii industriale (incorect gestionate)
2. Activitati in spatii inchise
3. Incendii naturale
4. Procese de degradare microbiala
5. Transporturi
6. Arderea gunoiaelor in spatii deschise
 A. Poluarea aerului la nivelul Globului
• Nivelul de poluare atmosferica (continutul de PM2,5) este cel
mai ridicat in tarile care au un nivel economic mediu/scazut
India, China, statele Centr-africane, peninsula Araba).
• Consecintele poluarii asupra sanatatii populatiei sunt cele mai
semnificative tot in unele dintre aceste tari dar trendul nu este
urmat in toate situatiile.
 Distribuita poluarii aerului datorata emisiilor la nivel
mondial

A. Poluarea aerului

- Cele mai mari cantitati de emisii

(28%) sunt produse de China, China 28%
semnificativ mai mult decat SUA +
tarile europene
- Tarile asiatice produc cea mai mare
parte a emisilor la nivel mondial
(efect mai semnificativ decat ar fi fost Federatia Rusa 5%
de asteptat tinand seama de ponderea
populatiei) India 7%

SUA 15%
Surse majore de poluare a mediului
B. Poluarea apelor

1. Surse concentrate (punctuale) de poluare: instalatii industriale, rafinarii, mine, instalatii de epurare a apelor
2. Surse distribuite de poluare: surse mobile, scurgeri din arealul urban
Indicatori de interes:
- miros si culoare;
- TSS;
- CBO5 si CCO-Cr;
- microorganism patogene;
- nutrienti (TN);
- poluanti prioritari (poluanti organici si anorganici cu efect carcinogenic, mutagenic sau toxic dovedit sau suspectat);
- compusi organici refractari, rezistenti la metodele traditionale de epurare (compusi fenolici, surfactanti, pesticide);
- metale grele (Pb2+, Hg2+ din minerit si metalurgie) important de monitorizat inclusiv in apa epurata daca este vizata re-
utlizarea apei
- compusi anorganici dizolvati (Ca2+, Na+, SO42-) important de monitorizat in apa epurata daca este vizata re-utlizarea apei
- compusi gazosi dizolvati in apa
B. Poluarea apelor

Risc de poluare a apelor

- Ridicat in statele europene, SUA,

India si China
- Cauzele sunt diferite: dezvoltare
industriala puternica; populatie
(numeric); nivel global de
dezvoltare

- 2,4 miliarde de oameni traiesc utilizand apa care nu a fost tratata si aprox. 10% din populatia Globului utilizeaza apa din
surse nesigure, fara protectie impotriva poluarii;
- Lipsa tratamentelor de epurare aplicate apei este una dintre cele mai semnificative surse de poluare;
- La nivel mondial, 90% din deseurile rezultate in spatiul rezidential sunt eliberate in corpurile naturale de apa; zilnic,
aprox. 2 000 000 t de apa uzata sunt eliberate in circuitul natural fara sa fie epurate;
- Anual industria elibereaza 300-400 Mt de deseuri in corpurile de apa;
- O reducere cu aprox 30% a biodiversitatii este urmarea degradarii ecosistemelor de apa proaspata datorita poluarii
ecosistemului acvatic;
- Reutilizrea apei uzate in agricultura este importanta dar este asociata cu riscuri serioase pentru sanatate.
 Surse majore de poluare a mediului
C. Poluarea solului
1. Surse concentrate (punctuale) de poluare:
Domeniul agricol:
- Aplicarea de pesticide, ingrasaminte si fertilizatori organici (gunoi de grajd)
- Utilizarea apelor uzate pentru irigatii
- Ambalaje si alte deseuri rurale aruncate haotic pe camp
Domeniu industrial
- Activitati casnice: poluarea cu Pb2+ din vopsele si din transporturi in state cu dezvoltare economica medie sau redusa
- Activitati din zona spitaliceasca: agenti patogeni, micro-plastice
- Transporturi: depuneri de pulberi continand Cu2+, Zn2+
- Depuneri de pulberi (Hg2+), rezultate la arderea carbunelui si din alte activitati industriale
- Poluare cu esteri ai acidului ftalic (plastifianti si alti aditivi in procese industriale)
- Agricultura peri-urbana (utilizarea pesticidelor)  cDDT = 113 mg/kg in Romania (valoare medie, mai redusa decat in
Federatia Rusa, Polonia, China, Pakistan dar mai ridicata decat in India, Nepal, etc.)
- Deversari accidentale de ape uzate din rezervoare, conducte sau a compusilor potential toxici din rezervoare ingorpate ca
urmare a dezastrelor naturale sau a mentenantei defectuase a instalatiilor
C. Poluarea solului

1. Surse distribuite de poluare datorate:

- Inundatiilor
- Depunerilor de pulberi din atmosfera, rezultate in activitati din arealul urban
- Incinerarii deseurilor
- Deseurilor municipale utilizate ca surse de materi prime in tarile dezvoltate
• APLICATII
1. Tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime și materiale potențial periculoase

2. Analiza potentialului poluant la nivelul activitatilor de constructii si metode de reducere a impactului acestor activitati
aspura mediului
3. Analiza potentialului poluant al instalatiilor de prelucrari mecanice si metode de reducere a impactului acestor activitati
aspura mediului
4. Analiza potentialului poluant al proceselor din industria alimentara si metode de reducere a impactului acestor activitati
aspura mediului
5. Analiza potentialului poluant al proceselor din industria electrica si electronica si metode de reducere a impactului
acestor activitati aspura mediului
6. Analiza potentialului poluant al proceselor din industria de celuloza si hartie si metode de reducere a impactului acestor
activitati aspura mediului

Studentii vor selecta o tema dintre cele enuntate la 2…6 si vor elabora, pe parcursul semestrului, un material (*.doc si
*.ppt) conform cu tema aleasa, aplicata unui proces industrial specific.

Studentii vor preciza titlul temei alease (specific) pana la urmatoarea sedinta de aplicatii si o vor transmite prin email la:
a.duta@unitbv.ro pana la data de 27.02.2023

Materialul va fi prezentat in cadrul intalnirilor de aplicatii, cate 2 prezentari/sedinta

Forma finala (imbunatatita) a materialului va fi notata la finalul semestrului