Curs Proiectare pentru Mediu 2

Curs 2 Cresterea economica si mediul

Monday, June 02, 2014

1. Curbele probabilitatilor de productie

2. Noul model economic
3. Cresterea economica
4. Evolutia privind problemele de mediu

1. Curbele probabilitatilor de productie

Obiectivul economiei este folosirea si dezvoltarea resurselor epuizabile. Problema societatii a

fost intodeauna faptul ca a crezut ca natura are surse nelimitate si inepuizabile. Pentru a putea
realiza un nivel al bunurilor de consum in functie de calitatea mediului s-au luat decizii in ceea ce
priveste folosirea unor solutii alternative. Aceste solutii alternative se numesc curbele probabilitatii
de productie si se noteaza cu CPP. In cadrul acestor curbe trebuie sa se tina cont de consumul de
bunuri dar si de calitatea mediului.

Pe axa verticala se masoara cantitatea bunurilor de consum iar pe axa orizontala se evidentiaza
nivelul standardului de mediu. In functie de acest lucru este stabilit un index al calitatii mediului.
Acest index al calitatii mediului se masoara in functie de urmatorii parametrii:
- puritatea aerului si a apei
- nivelul de zgomot
- gestiunea deseurilor
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

A si B reprezinta societatea. Unde am vrea sa ne incadram noi? In A sau in B?

Deciziile in ceea ce priveste curba posibiltatilor de productie, este stabilita in functie de

conbinatiile diferite ale bunurilor de consum si satndardele de mediu disponibile. Daca consideram
ca societatea A are un consum de bunuri C1 si un standard de mediu E1, este stabilita curba
probabilitatilor de productie CCP1. Daca dorim cresterea standardelor de mediu la nivelul E2, acest
lucru este posibil prin reducerea consumului la C2. Fapt care ne duce in punctul B.
In practica, societatile se situeaza in cadranul format de liniile punctate. Aceasta crestere a
standardului de la E1 la E2 se numeste cost de oportunitate a cresterii standardelor de mediu.
Deciziile despre cantitatea resurselor folosite pentru standardele de mediu pot avea impact
asupora posibilitatilor de productie pentru generatiile viitoare.

2. Noul model economic

Schita 2 Noul model economic

Modelul traditional economic cuprinde fluxul iesirilor de la prodcator la consumator si fluxul

intrarilor de la consumator spre producator. Cu toate ca acest model este folosit are serioase
limite. Chiar daca in cadrul acestui model este inclus si comertul international, este totusi un model
inchis care nu tine cont de interactiunea dintre mediu si econimic.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Noul model economic care include si mediul natural realizeaza 3 functii si anume: asigura
resursele, confera confort, si asimileaza deseurile. In cadrul acestui model roulul producatorilor si a
consumatorilor este de a oferii obtiuni pentru reducerea deseurilor
- prin inbunatatirea unor tehnologii de fabricatie, prin reducerea bunurilor si serviciilor
- prin reducerea deseurilor din productie
- prin cresterea reciclarilor etc.

Fluxul de resurse naturale (apa, minerale, energie), dispre mediu spre producatori,
contribuie la productia de bunuri si servicii destinate consumului casnic. Atat producatorii cat si
consumatorii contribuie la cursul productiv si elinima deseurile in mediul natural.

Cele 2 functii ale mediului natural si anume: cea de ofertant de resurse si ce de depozit al
deseurilor; sunt utilizate in cadrul acestui model economic, iar cele 2 functii uneori sunt in
competitie iar alteori sunt complementare.

Legaturile vitale dintre economie si mediu trebuie luate pe baza unor decizii privind
gestiunea resurselor naturale si a deseurilor gandindu-ne la generatia viitoare.

3. Cresterea economica si mediul

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

In schita, unde este “+” este crestere, iar unde este “–“ este scadere. Este o bucla pe care
societatea alege resursele cum le utilizeaza.

Produsele economiei sunt bunurile si si serviciile destinate consumului si furnizeaza resurse

pentru investitii. Aceste investitii pot fi facute in sanatate, edcatie, industrie, agricultura, cercetare,
dezvoltare, metode noi de productie, inbunatatiri ale productiei, etc.

Combinarea capitalului uman si material mentine cresterea economica (dupa cum vedeti i
partea de sus).

Dezvoltarea durabila este politica de mediu care sustine alocarea optima a resurselor intre
consum – investitii – mediu.

O crestere durabila presupune mentinerea unei balante intre cheltuelile pentru mediu si
investii in bunuri materiale si umane. Conceptul de baza pentru cresterea economica recunoaste
faptul ca reformele de mediu si bunastarea economica nu pot fi concepute una fara cealalta.

4. Evolutia preocuparilor privind mediul

In 1970 sa constientizat problemele de mediu. Doi ani mai tarziu in 1972 au avut loc primele
dezbateri conferinte. La prima dezbatere s-a realizat un plan de actiune pentru mediul uman. Tot
atunci s-a infiinta programul Natiunilor Unite pentru Mediu, si tot atunci s-a infiinta Fondul Volunta
pentru Mediu. Tot in 1972 la Roma, s-a realizat primul raport intitulat “Limtele cresterii”.

In 1883 s-a infiinta “Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare”. In 1985 a avut loc
Conventia de la Viena in care s-au stabilit soulutii pentru reducerea consumului de substante care
dauneaza stratul protector de ozon.

In 1987 s-a dat prima defintie in ceea ce priveste dezvoltarea durabila. Dezvoltarea durabila
este ceea care urmareste nevoile prezentului fara a comporomite posibiliteatea generatiilor viitoare
de a-si satisface nevoile. Tot acest raport cuprindea si limitele ecologice privind resursele planetei
si mediul inconjurator.

In anul 1992 a avut loc Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea la Rio de
Janeiro. Aici s-au elaborat strategii si porgrame in contextul dezvoltarii durabile.

In 1997 a avut loc conferinta de la New York in care s-au evaluat deficientele aparute in ultimii
ani.

In 2002 a avut loc Summitul Mondial de la Johannesburg in care s-au discutat problemele
legate de saracie si principiile dezvoltarii durabile astfel incat, sa fie intarita dezvoltarea economica,
sociala si protectia mediului la nivel local, national, regional si global.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Softul pe care noi il utilizam se numeste SimaPro, este un instrument pentru corectarea,
analiza si monitorizarea, performantelor ecologice a produselor si serviciilor. Este un soft de
analiza. Analizele realizate utilizeaza baze de date care cuprind Procese, Materiale si Metode.

Studiul impactului asupra mediului cuprinde 2 faze:

- faza de inventariere
- faza de evaluare a impactului

Se recomanda sa se lucreze cu toate bazele de date.

Datele care sunt utilizate sunt date generale si date pe care noi le introducem in proiect.
Proiectele pot folosi datele generale dar nu pot foolosii datele din alte poriecte.

In urma inventarului se stabileste structura arborescenta a produsului analizat.

Curs 3 Dezvoltarea Durabila

I. Concepte si principii

Dezvoltarea durabial nu este un concept nou de abordare, ci este cea mai recenta exprimare a unei etici vechi
care implica realtia dintre oameni si mediul inconjurator si responsabilitatile generatiei actuale fata de generatia
viitoare. Cele 3 abordari a unei societati durabile:

- Resursele naurale, durabile ale mediului inconjurator

- Resursele economice
- Resursele culturale

(schita)

Defintii ale dezoltarii durabile:

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Dezvolatarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului fara a compromite posibilitatile generatiilor
viitoare de as satisface nevoile. Dezvoltarea durabila este cea care inbunatateste calitatea vietii oamenilor in limitele
capacitatii de suport a mediului natural.

Dezvoltarea durabila este cea care asigura serviciile de baza de mediu, sociale si economice pentru toti rezidentii
unei comunitati dara a ameninta mediul natural si sistemele de care depind.

Dezvoltarea durabila este un mod de transformare sociala si economica care influenteaza in mod benefic
economia si viata sociala in prezent fara a primejdui potentialul unor beneficii similare in viitor.

Conceptul de dezvoltare durabila impune conditii necesare pentru accesul la resursele de baza care sa fie viabile
pentru generatii. Aceste cerinte sunt niste constrangeri care stabilesc ratele de consum ale resurselor sa nu fie mai
mari de ratele de generare naturala din cadrul mediului.

(inserare 2 grafice)

In cazul dezvoltarii industriale traditionale, odata cu cresterea nivelului de trai al populatiei, creste consumul
de resurse si cantitatea de deseuri in timp. In cadrul dezvoltarii industriale durabile, odata cu cresterea nivelului de
trai al populatiei, consumul de resurse si cantitatea de deseuri, raman constatne in timp.

Obiectivele dezvoltarii durabile trebuie sa cuprinda armonizare intre nivelul social, econimic si de mediu.

Un sistem este durabil din punct de vedere social atunci cand realizeaza echitate intre distributie si oportunitati.
Un sistem este durabil din punct de vedere economic cand produce bunuri si servicii in mod continuu pentru a
mentine nivelul de trai al populatiei, ridicat, astfel incat sa nu fie afectate productia industriala si agricola.

Un sistem este durabil dpdv al medului daca se mentine o baza de resurse stabila, evitand supraexploatarea
sistemelor de resurse si mentinand biodiversitatea.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Preocupari
 Persistenta fenomenului saraciei;
 Degradarea mediului inconjurator si agravarea dezechilibrelor ecologice
 Extinderea necontrolata a urbanizarii
 Persistenta somajului
 Manifestarea crizelor economice
 Pierderea increderii populatiei in institutiile publice.

Principiile dezvoltarii durabile

 redimensionarea cresterii economice
 modificarea calitativa a proceselor de crestere conomica
 satisfacerea nevoilor esentiale ale omului
 asigurarea unui nivel de crestere controlata a populatiei
 conservare resurselor
 restructurarea tehnologica
 solutionarea problemelor globale cu care se confrunta omenirea

Factorii de risc care pot influenta dezvoltarea ar fi urmatorii:

- populatia
- resursele naturale
- productia agricola
- productia industriala
- poluarea

Pentru a realiza o dezvoltare durabila trebuie stabilite niste componente principale cum ar fi:
- stabilizarea cresterii demografice
- reducerea dependentei fata de petrol
- conservarea solului
- promovarea sistemelor de energie regenerabila
- protejarea sistemelor biologice
- reciclarea materialelor

Dezvoltarea durabila presupune o utilizare eficienta si responsabila a resurselor utilizandu-de tehnologiile curate.
In 2005 guvernul nostru a adoptat planul Nationa de Dezvlotare care presupune:
- sprijinirea dezvoltarii comnuitatilor
- dezvoltarea de noi activitati si tehnologii
- inbunatatirea infrastructurii ecologice
- realizarea colaborarilor dintre guvern si intreprinderi (organizatii)

Prioritati nationale de dezvoltare

1. cresterea competitivitatii economice
2. dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
3. protejarea si imbunatatirea mediului
4. dezvoltarea resurselor umane
5. dezvoltarea economiei rurale
6. dezvoltarea decalajelor de dezvoltare din diferitele zone ale tarii
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Obiectivele si modalitati de actiune 2020, 2030 - UE

1. Energie curata
2. Transport durabil
3. Productie si consum durabil
4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale
5. Problemele saraciei
6. Incluziunea sociala, demografia si migratia
7. Sanatatea publica

In ultimii ani sa intensificat fenomenul poluarii. Mediul industrial are un caracter puternic poluant datorita unei
infrastructuri de productie de generare a unor resurse electrice si termice poluante.

Existenta unei legislatii deficitare cu privire la protectia mediului si a masurilor colective. O alta problema ar fi
lipsa unei strategii nationale cu privire la dezvoltarea economico-sociala. O alta problem este a banilor, procentul
scazut din (PIB) produsul intern brut alocat protectiei mediului.

Problema dezvoltarii durabile se poate rezolva prin identificarea de noi metode de dezvlotare industriale la nivel
national si global.

Dezvoltarea industriala durabila presupune un model care sporeste beneficiile economice si sociale ale
generatiilor prezente si viitoare.

Criteriul fundamental al dezvoltarii industriale durabile este protejarea biosferei. exista 3 modalitati de a porteja
biosfera:

1. Stabilizarea in fata gazelor cu efect de sera si a substantelor care distrug stratul de ozon;
2. Mentinerea sistemelor naturale;
3. Protejarea capacitatii aerului, apei si a solului de a asimila deseurile.

III. Productia curata

Productia curata presupune aplicarea continuua a unei strategii integrate de prevenire a poluarii aplicata
proceselor produselor si serviciilor astfel incat sa creasca ecoeficienta si sa reduca riscul asupora sanatatii oamenilor
si a mediului.

Pentru a avea o productie curata trebuie sa avem niste strategii:

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

3. Abordarile privind productie curata

1. Abordare de tip dilutie

2. Abordare de tip tratare

3. Abordare de tip evitare (curata)

Abordarea de tip dilutie

Acest tip de abordare presupune evacuarea poluantilor direct in mediu si se bazeaza pe capacitatea de
asimilare a aerului, apei si solului. Acest tip de abordare poate fi aplicat in cazul in care cantitatea de deseuri este
mica, in comparatie cu volulum mediului receptor.

Abordarea de tip tratare

Este utilizata la sfarsitul prcesului de productie, pentru colectarea poluantilor in vederea separarii sau
neutralizarii acestora. Tratarea se face cu ajutorul unor instalatii special construite pentru a trata.

Abordarea de tip evitare

Prouctia curata presupune o solutie preventiva de evitare si minimizare a problemelor de mediu. Acest tip de
abordare presupune tehnologii fara deseuri sau cu porducere redusa de deseuri. Presupune utilizarea mai putina a
solutiilor toxice si un consum redus de resurse naturale.
Productia curata are ca obiectiv prevenirea si minimizarea riscurilor pe termen lung si scurt pentru oameni si
mediu.
Solutiile pentru a implementa o porductie curata:
- aplicarea expertizei
- imbunatatirea tehnologiei
- schimbarea atitudinilor
Avem nevoie de anumite intrumente:
1. examinarea mediului
2. analiza ciclului de viata a produselor
3. evaluarea impactului asupora mediului

Curs 4 continuare Ecoproductie

Productie curata
Scopul este a deseurile rezultate dintr-un proces sa devina materie prima pentru alt proces.

Instrumentele pentru productia curata sunt:

1. Examinarea de mediu care presupune evaluarea ciclului de viata a produselor si inbunatatirea documentelor
legate de problemele legale care trebuie implementate.
2. Analiza ciclului de viata a produsului, care are ca scop minimizarea deseurilor, minimizarea impactului asupra
mediului, furnizarea unor informatii care ajuta la lansarea produsului pe piata, educarea personalului si a
consumatorului.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

3. Evaluarea impactului asupra mediului, rezultatele privind rezlutatele privind impactele asupra mediului
analizat; modalitati de reducre a impactului asupra mediului prin inbunatatirea produselor si a tehnologiilor.
Deciziile privind implementarea noilor modificari

Beneficiile productiei curate:

 Motivatia muncii
 Participarea activa a intregului personal la implementarea productiei curate
 Reducerea riscului asupra oamenilor si asupra mediului
 Beneficii asupra consumatorilor si producatorilor

Performanta mediului in functie de timp:

Dispersia -> Constrolul poluarii -> Reciclarea -> Prevenirea poluarii -> Productii curate -> Eco-eficienta -> Ecologie
industriala => Dezvoltare durabila
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Ecoproiectare
Industria traditionala are metode de proiectare care nu includ aspectele de mediu datorita dificultatilor
legate de introducerea modificarilor si a costurilor aferente acestora. Orice produs proiectat si fabricat are ca rezultat
si deseurile care ar trebui transformate printr-un proces integrat in noi materii prime.

Acest concept de ecoproiectare ia in considerare cerintele ecologice in proiectarea produselor si eco

proiectare se compune din economie si ecologie.

Ecoologie + Economie = Ecoproiectare

In problemele de combatere a poluarii se urmareste reducerea consumului de resurse materiale si

energetice, lucru care duce la o dezvoltare ecologica. In societatea actuala consumul este intr-o tendinta de crestere
constanta, iar problema care apare este cea a cantitatilor crescute de produse iesite din uz.

Cele 4 zone ale activitatii industriale:

1. Materiale si energia
2. Productie
3. Utilizarea produsului
4. Deseuri si reutilizare (reciclare)

In cadrul coneptului de ecoproiectare trebuie luate in

considerare dezvoltarea durabila si integrarea
intreprinderii.

Aceasta proiectare se obtine de la un management

total al calitatii si administrarea mediului inconjurator.

1. Ceonceptul de ecoproiectare
In acest sistem introducem materiile prime si
consumul de energie; in centru este sitemul economic. In cadrul productiei si a factorilor de productie obtinem
produse si servicii. La sfarsit obtinem pierderi de material si pierderi de energie. Rolul poriectantillor este sa
transforme aceste pierderi de materiale si chiar de energie din nou in materii prime si energie pe care sa la putem
utiliza.

2. Caile de realizare a ecoproiectarii

Parametrii procesului de proiectare sunt urmatorii:

- Alegerea materialelor
- Procesele de fabricatie
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

- Functiuni-Forma-Dimensiune
- Echipamente si Dispozitive

1. Alegerea materialelor. In alegerea materialelor se tine cont de performatele functionale impuse

produsului, prelucrabilitate si cost. Ttrebuie alese materiale care sa genereze cat mai putine efecte negative asupra
mediului. Efectele negative generate de astfel de materiale pot fi:

- depreciere resurselor

- poluare

- producerea de deseuri

- consum ridicat de energie

Cerintele necesare materialelor se refera la: rezistenta mecanica, rigiditate, proprietati electrice, rezistenta la
coroziune, rezistenta la oboseala, etc.

2. Procesel de fabricate. Aceste procese influentaza produsul in timpul fabricarii fabricatul. Dintre procese de
fabricatie cum ar fi turnarea si aschierea, d.p.d.v al impactului negativ asupra mediului, procesele de prelucrare prin
aschiere sunt cele mai neconforme.

In urma proceseului de aschiere rezulta spanul. Procesele de fabricate pentru modificarea acestui deseu are
un cost ridicat.

3. Functiuni-Forma-Dimenisune. Scopul proiectarii este orientata spre eficienta produsului respectiv in faza
de utilizare. Cele ne mai consumatoare de energie sunt ambalajele datorita gabaritului redus si astfel sunt numite
consumatoare pasive de energie.

4. Echipamente si Dispozitive. Detaliile privind ecipamentele utilizate in cadrul procesului de fabricatie sau pe
durata functionarii produsului, au un impact major asupra posibilitatilor de recilcare, refabricare, service, etc.

Amestecurile de materiale inseparabile din anumite produse sau repere care sunt fixate sau lipite permanent
pe acestea ridica grave probleme de reciclare datorita faptului ca procesul de separare al acestora poate fi costisitor
sau uneori ineficient.

Scopul ecoproiectarii este de a minimiza impactul produselor si a proceselor asupra mediului pe tot ciclul de
viata, simultan cu maximizarea beneficiului performantelor si a calitatii.

Ecoproiectarea asigura performante functionale, economice, de fiabilitate si de impact minim asupra

mediului.
Curs Proiectare pentru Mediu 2

3. Etapele procesului de ecoproiectare

Proiectarea durabila impune cerinte d.p.d.v al aspectelor functionale, economice si de mediu.

Etapele dezvoltarii unui produs in corelatie cu etapele CV

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

PPM – curs 5-6

Fig 1.

Faza de planificare
Se analizeaza situatia existenta si de viitor in ceea ce priveste produsul analizat. Tot in aceasta faza sunt
definite obiectivele necesare produsului si se stabileste lista de cerinte. Sunt necesare sa se defineasca si sa se
dezvolte functiunile calitatilor ecologice ale produsului. Trebuie sa se faca corelatia intre cerintele clientilor, cerintelor
de functionare ale produsului si cerintele ecologice pt produsul respectiv.

Instrumentele in faza de planificare sunt :

-analizele SWOT

-analizele LFA

-analizele ecoestimator etc.

Faza de proiectare conceptuala

Are ca scop generarea de noi idei, concepte si solutii tehnice realizate de catre inginerii proiectanti. In finalul
acestei faze, se alege solutia optima care duce la performante economice si ecologice.

Intrumentele utilizate in faza de proiectare sunt:

-analizele LCA sau

-tehnici de creativitate

-ghiduri de proiectare pt mediu

-matrice morfologica etc.

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Faza de proiectare de ansamblu

Este stabilita solutia principala privind structura constructiva a produsului. In aceasta etapa este importanta
corelatia realizata de catre proiectanti in ceea ce priveste instrumentele CAD si instrumentele ecologice.

Instrumente utilizate in faza de proiectare de ansamblu sunt:

-analizele LCA

-bazele de date de ecoproiectare

-tehnici de creativitate

-ghiduri, liste de verificare etc.

Faza de proiectarea de detaliu

Sunt identificate aspectele de prelucrare ale partilor componente ale produsului pentru a fi eficient si
profitabil. Sfarsitul acestei etape presupune realizarea unei documentatii ehnologice a produsului si gasirea unor
materiale alternative in locul celor care ar trebui inlocuite sau evitate.

Instrumente utilizate :

-ghiduri de proiectare

-liste de verificare etc.

Faza de testare/prototipizare
In aceasta etapa pe baza documentatiei se realizeaza un prototip prin intermediul caruia se testeaza/verifica
produsul respectiv. Testarea se valideaza daca setul de cerinte intiale au fost indeplinite inclusiv aspectele ecologice si
sociale si se comunica excelenta de mediu.

Instrumente utilizate:

-diagramele spider-web

-diagrame eco-compas

Analiza comportarii
In aceasta faza, sunt urmarite pe perioada de utilizare a produsului toate caracteristicile de functionare si
calitatile ecologice ale produsului analizat.

Componentele ecoproiectarii:

PpA – proiectare pentru asamblare

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

PpD – proiectare pentru dezasamblare

PcCV – proiectare pentru ciclul de viata

PpI – proiectare pentru intretinere

PpF – proiectare pentru fabricare

PpR – proiectare pentru reciclare

PpM – proiectare pentru mediu

PpM – Proiectarea pentru mediu este o strategie de dezvoltare a unor produse prietenoase cu mediul, iar
aceasta strategie este combinata cu instrumentele CAD care ofera date si algoritmi despre starea produsului.

PpF – Proiectarea pentru prelucrare sau fabricatie presupune asptectele de executie in vederea reducerii
costurilor fara deprecierea calitatii.

Are 3 componente principale:

-selectarea procesului de fabricatie (implicit preciziile legate de tolerantele impuse, volumul productiei,
complexitate si costuri cu scule, dispozitive si verificatoare)

-reducerea numarului de operatii

-optimizarea formei si a dimensiunilor

PpA – proiectarea pentru asamblare urmareste o asamblare si eficienta a produsului (in coleratie cu costurile,
care trebuie sa fie cat mai scazute).

PpD – proiectarea pentur dezasamblare presupune gasirea unor solutii optime in ceea ce priveste
demontarea componentelor produsului in asa fel incat subansamblele si reperele sa poata fi recuperate iar
materialele sa poata fi reciclate.

PpI – proiectarea pentru intetinere presupune stabilirea unor solutii de mentenanta usoara si eficienta
utilizandu-se ghiduri specifice.

PpCV – proiectarea pentru ciclul de viata combina etapele de dezvoltare a produsului cu cele de utilizare,
conservare si depozitare la sfarsitul vietii a produsului. In cadrul acestei proiectari sunt luate in considerare si
aspectele ecologice ale acestui produs.

Toate aceste proiectari utilizeaza softuri speciale simple si cu rezultate concludente in momentul in care
trebuie sa luam in considerare toate aceste tipuri de proiectari.

5. Eco-Eficienta
Modalitatea de obtinere a eco-eficientei presupune folosirea rationala a resurselor, utilizarea unor procese
curate in vederea obtinerii unor produse curate.

Pilotajul produsului presupune:

-reexaminarea conceptuala a produselor

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

-reexaminarea tipului si a calitatii materiilor prime

-reexaminarea procesului de fabricatie

-reexaminarea service-ului la beneficiar

-reexaminarea secventelor pe parcursul ciclului de viata

6. Dezvoltarea produselor ecologice

Fig.2

Etapele ciclului de viata:

-Resurse naturale

-Fabricatie

-Ambalare

-Transport si Distributie

-Consum

-Sfarsitul ciclului de viata

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

In momenul conceperii unui produs ecologic trebuie gasite solutii la urmatoarele intrebari:

• Produsul paote fi reutilizat dupa incheierea ciclului de viata?

• Cum poate fi minimizat consumul de energie?

• In locul reciclarii se poate utiliza o schema de recuperare a diferiteor materiale?

• Ce masuri trebuie luate pentru a facilita procesul de reciclare?

• Cum poate fi redus consumul de materiale neregenerabile?

• Se pot gasi solutii alternative pentru consumul de materiale regenerabile in locul celor neregenerabile?

• Ce impact exista asupra mediului, a procesului de fabricare si utilizare?

Ciclul de viata al unui produs difera pentru economisti, ingineri si ecologisti:

•Pentru economisti etapele ciclului de viata sunt:

- Lansarea produsului

- Dezvoltarea produsui

- Maturitatea produsului

- Declinul din punct de vedere economic

•Pentru ingineri etapele sunt:

- proiectarea produsului

- exploatarea resurselor

- fabricarea produsului

- transportul si desfacerea produsului

- utilizarea prosului

- inglobarea in mediu

•Pentru ecologisti etapele sunt:

-exploatarea resurselor

-fabricarea produsului

-transportul si desfacerea produsului

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

-utilizarea acestuia

-demontare si reciclare

-inglobarea in mediu

Fig.3

In etapa de inceput, adica preprocesarea materialelor, in sub produse de tip semifabricate sau materiale
primare sunt obtinute elementele componente iar apoi prin prelucrare si, asamblare si ambalare, rezulta produsul
finit.

In urma vanzarii produsului finit urmeaza etapa de folosire si utilizare in vederea satisfacerii cerintelor
consumatorului.

In ultima etapa, cea de scoatere din uz a produsului, sunt stabilite unele operatii pentru refolosirea,
reprelucrarea si reciclarea diferitelor componente.

La sfarsitul vietii produsului depozitarea se realizeaza in spatii special amenajate pentru a nu deteriora
proprietatile mediului in cazul utilizarii unor materiale inflamabile. Anumite materiale pot fi, fie depozitate in hale,
pot fi reciclate, reutilizate sau incinerate.

Ingineria ciclului de viata a unui produs evidentiaza mai multe directii de eficienta ecologica:

- Reducerea consumului de materiale

- Reducerea consumului de energie
- Reducerea materialelor toxice
- Cresterea reciclabilitatii materialelor
- Dezvoltarea resurselor regenerabile
- Coresterea durabilitatii prodselor si serviciilor
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

9. Directii de optimizare in proiectarea ecologica

1. Optimizarea functiilor
2. Optimizarea productiei
3. Optimizarea produselor, revine inginerului proiectant. Instrumentul utilizat este analiza lipsurilor si a
necesitatilor aduse proiectului respectiv
Metodele utilizate: inlocuiri de materiale, schimbarea structurii de productie a produslui, schimbarea tehnologiei
de montaj.

4. Optimizarea serviciilor. revine managerului de vanzari. Metodele utilizate: schimbarea in organizarea

procesului de productie, inlocuirea materialelor prime si auxiliare
5. Optimizarea utilizarii, aceasta revine consumatorului care trebuie sa cunoasca limitele utilizarii resurselor si
optimizarea acestora. Metodele pentru optimizarea utilizarii: analiza lipsurilor si a necesitatilor, adaptarea la
cerintele consumatorului, descoperirea lipsurilor.

10. Principiile de baza ale ecoproiectarii (SUBIECT DE EXAMEN)

1. Consum eficient de materiale

2. Consum de energie eficient

3. Reducerea risuclui de mediu

4. Ambalaje ecologice

5. Solutii alternative

1. Consumul eficient de materiale. Orice material este un potential poluant pentru mediul inconjurator. Daca
materialele nu sunt utilizate eficient se produce o risipa de material dar si a resurselor naturale. Majoritatea
materialelor utilizate in industrie, fac parte dintr-o sursa de energie naturala epuizabila.

2. Consumul eficientde energie. Are la baza utiizarea unor materiale care necesita un consum de energie. Pentru a
ajunge la un consum eficient de energie se urmareste eficientizarea metodei de producere a energiei pentru o
perioada cat mai mare de timp.

3. Reducerea riscului de mediu. Pentru reducerea riscului de mediu trebuie sa tinem cont de cele 2 principii enuntate
anterior, iar in ceea ce priveste consumul efcient de energie sa utilizam echipamente energo eficiente sau sa folosim
pierderile de energie din anumite procese de fabricatie sau sa folosim energie alternativa (eoliana, solara, a valurilor).

4. Folosirea unor ambalaje ecologice. Ambalajele au durata de viata cea ma scurta. Se folosesc materiale
biodegradabile.

11. Principii practice ale ecoproiectarii

1. Proiectarea pentru recuperare si reutilizare

2. Proiectare pentru dezansamblare

3. Proiectare pentru minimizarea deseurilor

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

4. Proiectare pentru conservarea energiei

5. Proiectare pentru conservarea materialelor

6. Proiectare pentru reducerea riscului cronic

7. Proiectare pentru pentru prevenirea accidentelor si siguranta

8. Utilizarea “in cascada” a resurselor

Utilizarea in cascada a resurselor presupune utilizarea unor materiale de mai multe ori dar avand alte functii
de indeplinit.

Al doilea princpiu este marirea, si se refera la cresterea utilitatii in folosirea unor materiale pentru prelungirea
timpului de folosire

Al treilea racordarea. Fiecare legatura utilizata intr-un lant poate fi de o durata mai mare sau mai mica

Al patrulea sustinerea. Care se refera la facptul ca rata de consum a resurselor este compensata de ritmul de
generare al acestora.

(Despre practica:

la sfarsit se prezinta un dosar sau un caiet. Tematica, putem sa analizam un proces tehnologic al unei piese prelucrat
prin aschiere, montaj (linie de ansamblare).
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Desenul de executie a piesei, 2D 3D si procesul tehnologic de fabricatie + un itinerar tehnologic.

Firma respectiva – date despre firma respectiva, 1 pag maxim. de unde e firma, ce realizeaza structura firmei.)

Intrumentele LCA Life Cycle Assessment (Evalarea cicului de viata a unu produs)
ISO 14040

1. Abordarea avansata a ciclului de viata

Prima masura:

1. Inbanatatirea, dezvoltarea produsului

2. Planificarea strategica
3. Elaborarea unor politici publice
4. Inbunatatirea marketingului

2. Ghiduri. Liste de verificare. Manuale

Utilizam un ghid practic EcoDesign, un alt ghid Ghidul de proiectare pentru reciclare, liste de verificare “Smart
EcoDesign”.

3. Metodele de evaluare ale impactului

Metodele de analiza cuprind diferiti indicatori de impact pe baza carora este selectata metoda cea mai convenabila.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Metodele de analiza folosite:

 CML 1992
 CML 2 baseline 2000
 Eco-Indicator 95
 Eco-Indicator 99 (E)
 Eco-Indicator 99 (H)
 Eco-Indicator 99 (I)
 Eco-Indicator 97 (CH)

4. Instrumentele de evaluare
Sunt softurile utilzate: DfE Software si DFMA, sa nu uitam de SimaPro

Cel care se adreaseaza in smecial studentilor IDEmar

5. Etapele evaluarii ciclului de viata (SUBIECT EXAMEN)

1. Inventarierea cilcului de viata. Procesele care sunt stabilite din bazele de date.
2. Analiza ciclului de viata. Analizam produsul dar si datele referitoare la consumul din timpul productiei
3. Strategia ciclului de viata. Se interpreteaza rezultatele si se dau solutii pentru eventualele probleme.
In urma intrepretarii rezultatelor trebuie sa obtinem o schem a optiunilor:

1. Definirea scopului
2. Inventarierea – fluxul de intrari si iesiri din sistme
3. Evaluarea impactului
4. Interpretarea rezultatelor si analiza posibila a inbunatatirilot.

Elementele obligatorii ar fi:

- selectarea categoriilor de impact, categoriilor de inicatori de mediu, dezvoltarea modelului de

carcaterizare a produsului
- Stabilirea rezultatelor LCI, in ceea ce priveste impcatul ciclului de viata a produsului asupra mediului
- Calcularea rezultatelor categoriilor de impact
Vom avea rezultate Finale:

Ecoproiectarea sistemelor mecanice

Ghid general pentru ecoproiectarea sistemelor mecanice
1. Aspecte privind materialele
2. Aspecte privind performantele
- Durabilitatea marita
Curs Proiectare pentru Mediu 2

- Produsul nostru trebuie sa aiba un randament ridicat.

- Reducerea zgomotului.
- Sa aiba o fiabilitatea ridicata
- Reducerea uzarilor

3. Aspecte de prelucrare
- alegerea proceselor tehnologice cu impact ecologic redus
- alegerea tehnologiilor de prelucrare mai putin energofage
- eficienta procesului tehnologic
- reducerea deseurilor
- realizarea unor produse multifunctionale

4. Aspecte privind asamblarea/ambalarea

- reducerea ambalajului
- proiectarea modulara
- folosirea simetriei pentru reducerea timpului de manipulare
- folosirea tesirilor si racordarilor pentru a facilita potrivirea la montaj
- folosirea unor forme usor de orientat si pozitionat
- se recomanda asambalrea in plan orizontal
- folosirea produselor standardizate specializate
- folosirea asamblarii rapide
- eliminarea ajustarilor si reorientarilor atunci cand asamblam
- produsele sau modulele sa fie usor de manipulat
- subansamblu sau reper nereciclabil sa fie usor de demontat

5. Aspecte privind utilizarea

- reducerea rezidurilor si a deseurilor
- reducerea materialelor consumabile
- eficeinta energetica
- sa aiba o ergonomie ridicata

6. Aspecte privind scoatearea din uz

- acesta trebuie sa fie usor de demontat, de curatat
- materialele sa fie etichetate corespunzator si vizibil
- reducerea de noxe
- produsele sa fie usor de verificat si sortat
- materialel utilizate sa nu intre in conflict la reprocesare
- minimizarea coroziunii

In cadrul acesot sisteme mecanice proiectarea pentru mediue are 6 RE:

1. RE-gandirea produsului si a functiilor

2. RE-ducerea consumului de materiale si energie
3. RE-inlocuirea sustantelor si materialelor periculoase
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

4. RE-ciclare
5. RE-folosire
6. RE-parare

Analiza ciclului de viata cu SimaPro

LCA (Life Cycle Assessment) – baze de date :

 materiale
 metode
 procese

SimaPro este un instrument (soft) pentru colectarea, analiza si monitorizarea performantelor ecologice a
produselor si serviciilor.

In cadreul evaluari ciclului de viata a unui produs sunt utilizate baze de date care contin materiale, procese si
metode.

Principala tehnica este modelarea care cuprinde 2 faze si anume: faza de inventariere si faza de evaluare a
impactului.

1. Obiectivul si scopul analizei

Intrand in “DESCRIPTION” dupa care selectam “bazele de date”.

Exemple baze de date ETH-ESU 96, BUWAL 250, Dutch Input-Output Database, Industry, IDEMAT 2001, Data
archive, Methods.

Datele utilizate in SimaPro pot fi date generale sau date de proiect.

Dupa descriere, dupa stabilirea bazelor de date, urmeaza setarea “indicatorilor de calitate” DQI (Data Quality
Indicators). Acestia se refera la:
- intervalul de timp
- regiunea
- tipul de tehnologie (medie sau moderna)
- alocarea resurselor
- limitele sistemului

1. Inventarul. Etapa de inventariere in care sunt precizate date referitoare la consumul de materiale si emisii.
In aceasta etapa de inventariere pe baza unui desen la produsul respectiv, facem modelarea produsului. In urma
modelarii obtinem o structura arborescenta. Aceasta structura arborescenta contine inregistrarile din proces si
stadiile produsului. In functie de ce energie se utilizeaza putem sa ne dam seama intre ce limite ne incadram.

Urmeaza “Procesele”, utilizarea produsului. Avem procesele de fabricatie care cuprind: materiale, energie,
transport, procese, utilizare, scenarii pentru deseuri, tratamente pentru deseuri.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Deseurile

2. Evaluarea impactului.
Trebuie cunsoctue categoriile de impact.
Prima metoda: Metoda CML 1992. Aceasta metoda are 2 categorii principale de impact:
1. Consumul de materii prime si energie
2. Poluarea
Consum=cantitate_consumata(kg) x [1/resirse(kg)]

Subcategoriile care caracterizeaza poluarea sunt:

1. Efectul de sera
2. Deprecierea stratului de ozon
3. Toxicitatea supra omului
4. Ecotoxicitate
5. Acidifiere
6. Smog (efectul de fum)
7. Eutroficare
8. Reziduri solide

1. Efectul de sera. Contributia substantelor la incalzirea globala.

Efectul de sera(kg)=GWP100 x emisie atmosferica (kg)
GWP – Potential de Incalzire Globala
2. Deprecierea stratului de ozon. Se calculeaza in functie de potentialul deprecierii stratului de ozon.
3. Toxicitatea se refera asupra omului. Procentajul emisiilor in apa si cele care polueaza solul.
4. Ecotoxicitatea. Substantele considerate toxice pentru flora si fauna pamantului.
5. Acidifiere. Potential de acidifiere = anumite substante care intra in contact cu apa, aerul solul sa se
transforme in acizi care sunt daunatori
Acidifiere (kg) = AP x emisii atmosferice (kg)
AP – potentialul de acidifiere
6. Efectul de Smog. Este potentialul crearii ozonului fotochimic
7. Potentialul de eutroficare. Eutroficare = saracirea apei in oxigen
8. Reziduri / Deseuri solide

Ecoindicatori:
Metoda Eco-idicator 95
Metoda Eco-idicator 98 -> aceste ecoindicatori sau ... astfel sunt incluse deprecierea resurselor. Exploatoarea
solului (adica procesel agricole). A mai fost inclusa dispersia si degradarea substantelor.

In functie de performantele ecologice este stabilit punctajul global. Si acest punctaj se numeste punctaj
ecoindicator iar ca unitate de masura este eco-punctul (Pt).
Punctajul ecoindicator se calculeaza urmarin pasii:
- inventarierea emisiilor relevante
- inventarierea e
- xtractiilor de resurse
- exploatarea solului in toate procesele
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Calculul impactului asupra celor 3 mari categorii: sanatatea umane, calitatea ecosistemului si resursele
umane.
Al treilea pas care se ia in seama este gravitatea impactelor. In urma gravitatii impactelor sunt stabilite 3
tipuri de eco-indicatori: H, I, E. Acestia sunt stabilitii in functie de efectul lor: de lunga durata sau de scurta durata,
timp mediu.
H – echilibru intre efectele de lunga si scurta durata
I – efectele de scurta durata
E – Efectele de lunga durata

Evaluarea impactului

Metode de evaluare si categoriile de impact

Metoda Ecopoint 97

Aceasta metoda de evaluare analizeaza impactul ecologic atribuind un singur punctaj final. Caracteristicile metodei:

- sistemul ecopoints, apreciaza categoriile de impact individual si nu foloseste o clasificare. Utilizand

aceasta metoda obtinem o analiza forate detaliata, dar doar cu cateva categorii de impact
- nu sunt folosite valori curente, ci sistemul de normalizare foloseste doar valori obiectiv
- se bazeaza pe considerente politice si nu pe cele ale dezvoltarii durabile
- foloseste factori de gravitate numiti ecofactori : f = 1/Fk x F/Fx x 1012
Fk – norma obiectiv
F – incarcarea mediului actuala totala
Raportul 1/Fk reprezinta pasul de nromalizare, adica contributia relativa a incarcarii mediului
in a depasi norma obiectiv.
Raportul F/Fk reprezinta valoarea la care a ajuns incarcarea din norma obietiv.

Metoda EDIP (Environmental Design of Industrial Products)

 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Aceasta metoda cuprinde urmatoarele categorii de impact:

1. Incalzirea globala care se estimeaza la 100 ani si care ia in calcul urmatorii indicatori:
– potentialul deprecierii stratului de ozon
– potentialul deprecierii fotonului foto-chimic
– acidifierea
- eutroficarea
- deseurile (nepericuloase, periculoase, radioactive, zgura/cenusa)
2. Ecotoxicitatea, ia in considerare indicatori precum toxicitatea, persistenta, si bioconcentratia.
3. Toxicitatea asupra omului, care ia in considerare emisiile atmosferice in apa si sol
4. Resursele

Metoda EDIP 96
Aceasta metoda se refera doar la resursele utilizate si care sunt prezentate in categorii de impact individuale. In
cadrul acestei metode normalizarea se bazeaza pe productia globala a lumii.

Metoda EPS 2000

Aceasta metoda se orienteaza catre daune si impact; ajuta proiectantii in alegerea dintre 2 produse; include doar
caracterizarea cu cuantificarea.

Categoriile de impact pentru aceasta metoda:

1. Sanatatea umana care cuprinde: speranta dea viata, imbolnavirile, neputinta
2. Capacitatea de productie a ecosistemului: capacitatea producerii de recolta, capacitatea producerii
lemnului, capacitatea producerii de carne si peste, capacitatea producer de apa (irigare), capacitatea
producerii de apa potabila.
3. Stocul resurselor abiotice: epuizarea mineralelor si a combustibilor fosili.
4. Biodiversitatea – principalul impact este diparitia speciilor.
5. Valori culturale si de recreere

Pentru evaluarea ciclului de viata al unui produs avem la baza 4 tipuri de grafice:
1. Graficul de caracterizare
2. Normalizare
3. Evaluarea prejudiciilor ecologice
4. Cuantificare
Principiul caracterizarii consta in faptul ca substantele utilziate care contribuie la o categorie de impact sunt
multificate cu un factor de caracterizare; adica contributia relativa a substantei la ponderea impactului total.
Valoarea normalizata este estimata in functie de categoria de impact raportata la valoarea de referinta;
aceasta valoare de referinta reprezinta media anuala de incarcare a mediului pentru o tara sau continent la nr de
locuitori.
Graficul de cuantificare. Cuantificarea reprezinta faptul ca fiecare indicator de impact este multiplicat cu un
factor de pondere, iar in final valorile sunt adunate si rezulta un scor final. In cadrul cuantificaraii avem ca si categorii
calitatea ecosistemului, calitatea sanatatii umane si resursele.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

4. Rapoartele
Un raport este folosit pentru a predefinii o calculatie standard. Rapoartele se realizeaza in urma unei analize
sau in urma unei comparari, tabele sau grafice. => Interpretarea

5. Interpretarea
Obiectivul principal este de a interreta, ce calcule pot fii realizate si cat de justificate sunt.

Mai sunt si alte obiective cum ar fii:

- identificarae punctelor slab si tare
- raspunsuri privind obiectivele din prima etapa
- valiadarea raspunsurilor
- colectarea de date suplimentare
- analiza de sensibilitate
- limitele studiului
- deschiderea catre alte sutdii

Intrebare examen cele 5 etape ale evaluarii: .... rapoartele, interpretare. Si probabil analiza unuia dintre
acestea.

Analiza unui produs cu softul SimaPro:

1. Descrierea produsului
2. Creearea proiectului
3. Definirea proiectului si a obiectivelor (descrierea, bazele de date, setarea indicatorilor)
4. Inventarierea (materialele, procesele, structura arborescenta)
5. Analiza impactului asupra mediului (metodele de analiza si rapoartele)
6. Rezultatele
7. Interpretarea rezultatelor

Exemplu grafic de interpetat:

- prezentam metoda si ce fel de grafic este: Grafic de caracterizare cu metoda CML 92, In urma acestui
grafic vedem influenta ciclului de viata a produsului X asupra “efectului de sera”, care este in proportie de
e 55% a consumului de gaz. Apoi influenta ciclului de viata asupra ecotoxicitati in porportie de 44% a
consumului de gaz (astea e pe coloane)
Din graficul de carcaterizare utilizand metoda CML 1992 observam influenta ciclului de viata a centralei
termice asupra efectului de sera (spunem cu inluenteaza: consumul de gaz in proportie de 100%), apoi tot acelasi
lucru influenta ciclului de viata asupra deprecierii stratului de ozon (95% consumul de gaz, 5% centrala termica), apoi
influenta ciclului de viata asipra ecotoxicitatii (scriem procente din grafic), apoi influneta ciclului de viata asupra
toxicitatii umane, influneta ciclului de viata asupra eutroficarii, influneta ciclului de viata asupra acidifierii, influneta
ciclului de viata asupra efectului smog, influneta ciclului de viata asupra resurselor energetice, influneta ciclului de
viata asupra deseurilor solide. (se iau pe rand si se scrie in paranteza in procente).
Graficul de normalizare, avem pasul de normalizare in functei de zona geografica si de nr de locuitori, noi ne
uitam la valoarea maxima (care este valoarea maxima pt regiune si nr de locuitori respectiva).
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Capitol Nou:
Inginerie simultana si MEDIU
Obiectivele ingineriiei simultane sunt inbunatatirea calitatii, reducerea costurilor, inbunatatirea timpilor,
cresterea flexibilitatii, cresterea productivitatii si a eficientei. Softuri DFMA si DFE (design for enviorment).

Echipa de proiectanti pentru un produs este ceea care cunoaste inca din etapa de proiectare costul
produsului respectiv in proportie de 70%. Deasemenea tot echipa de proiectare este cea care cunoaste procesul de
fabricatie si de montaj. Echipa cunoaste datele constructiv tehnologice ale produsului. Echipa cunoaste estimarea
efectelor asupra mediului in timpul productiei si la sfarsitul ciclului de viata. Echipa cunoaste punctele slabe ale
proiectului si mai cunoaste costurile de eliminare, reciclare si reutilizare.

1. DFE - Design for Enviorment

Etapele unui produs: conceptie, proiectare, productie, transport, consum, intretinere, reparatii, reconditionare si
eliminare.

Scopul DFE: este minimizarea impactlui asupra mediului al produselor in timpul prelucarii si utilizarii inclusiv
destinatia la sfarsitul ciclului de viata.

Avantaje: dpdv al competivitatii produsele proiectate si analizate sunt intentionat ecologice, aduc o incarcare
redusa asipra mediului inconjurator, au un consum redus si costuri mici.

Curs 11 Inginerie simultana

Ingineria DFE
Mai avem si softul DFE (Design For Enviroment)
In cadrul ingineriei simultane, este analizat procesul de dezvoltare a unui produs si sunt generate solutii
pentru a obtine performante ecologice.
Costurile ecologice ale unui produs sunt cunoscute inca din etapa de proiectare. Ingineria simultana utilizeaza
instrumente si metodologii care sprijina proiectantii in stabilirea cerintelor ecologice.
Una dintre metodologiile de proiectare ecologica este DEF Design for Enviroment.

DFE in familia DFX

1. Intrarile.

Stabilirea materialului, procesul de fabricatie, utilizarea, si eliminarea finala. Pentru fiecare material este
stabilit impactul asupra mediului in diferite variante de prelucrare. Apoi fiecare tehnologie este apreciata in functie
de consumul de energie si cantitatea de deseuri rezultata. Cel mai complicat de analizat este etapa care cuprinde faza
de utlizare a produsului.

2. Prelucrarea datelor
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Ceea ce am in produs trebuie prelucrat. Se obtin date despre mediu, cum ar fii: consumul de materii prime si
energie, generearea de emisii si deseuri. In final aceste date sunt centralizate si obtinem un profil ecologic global al
produsului.

3. Iesiri

Aceste iesiri sunt rezultatele analizei DFE. Avem rezultate precum: emisiile in aer, deversari in apa, consum de
energie, productie de deseuri. Aceste rezultate pot fi sub forma tabelara sau sub forma grafica.

4. Analiza datelor obtinute

Si in aceasta etapa, fiecare dintre emisiile produse trebuie privita in coleratie cu celelalte, astfel trebuie
stabilit care poluamnt este mai important si sa cunoastem gravitatea actiunii acestuia asupra mediului. Aceste decizii
sunt luate de catre proiectanti, este rolul lor sa stabileasca acest lucru.

2. Analiza ciclului de viata DFE

Pasul 1. Etapa de inventariere si pasul 2. Etapa de evaluare.

1. Inventarierea proceselor si impactelor.

Pe langa faza de productie este luata in considerare distributia, consumul si eleminarea totala. Acesta LCA este o
structura arborescenta in care procesele sunt reprezentate sub forma de caseta (sau casuta), si sunt definite datorita
intrarilor si iesirilor. Aceste intrari si iesi sunt de cate 2 feluri.

- Intrarile pot fii: intrari de materii prime si resurse energetice; se numesc intrari ecologice.
- Intrari de procese, semifabricate sau energie si acestea se numesc intrari economice.

Avem 2 categorii de iesiri:

- iesiri de emisii, care sunt iesiri ecologice

- iesiri de produse, semifabricate sau energie care sunt iesiri economice.

Cateva dintre metodele utilizate sunt Sistemul EPS si Metoda Ecopoints.

Pentru evaluarea impactului procedura cuprinde 3 etape: clasificare si caracterizare, normalizare, evaluare.

a) Clasificarea si caracterizarea
In aceasta etapa, impacturile sunt sortate pe clase in functie de efectele pe care le au asupra mediului. In
urma acestei clasificari/sortari noi obtinem un scor al efectului. Mai stim ca fiecare substanta are o alta pondere in
producerea efectelor si cunoastem acest fapt datorita factorului de pondere.

b) Normalizarea (efecte prduse asupra unei persoane)

Constributia realtiva producerii unui material, la fiecare dintre efectele existente duce la stabilirea marimii
relative a unui efect.

c) Evaluare scorurilor efectlui normalizat

Scorurile efectului normalizat este multiplicat cu factorul de pondere care reprezinta importanta realtiva a
efectului. In graficele obtinute in urma evaluarii, lungimea cooloanelor reprezinta gravitatea efectelor.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Metoda DFE

Analiza unui produs cu DFE presupune introducerea unor informatii generale despre produs precum nume,
producator, volum de productie, durata productiei, distanta de la care se face recuperarea, etc.
In soft mai trebuie introduse componente si subansamblele in ordinea dezansamblarii. Si pe langa aceste
componente mai avem deintrodus operatiile de dezansamblare pentru care trebuie cunoscute denumirea, durata si
costul.

Pentru fiecare reper avem date referitoare la dezansamblare, precuma dificultatile de montare si distanta de
depozitare a reperului. Si date referiotare la mediu cum ar fii: categoria de material, greutatea, procentul de
refolosire, valoarea de reciclare, tehnologia de fabricatie, destinatia la sfarsitul ciclului de viata (daca refolosim,
reciclam, distrugem sau depozitam reperul respectiv).

Graficul de evaluare la sfarsitul ciclului de viata

Acest grafic, curpinde datele de iesire cu ajutorul carora sunt stabilite strategiile de reproictare bazate pe:
reducerea greutatii, utilizarea unor materiale mai curate, reducerea timpilor de ansamblare, modificarea ordinii de
dezansamblare sau schimbare struncturii produsului.

Softul DFE, are o functie automata de optimizare a ordinii dezansamblarii si mai are deasemenea si
posibilitatea de comparare a mai multor scenarii de dezansamblare. In urma compararii putem obtine rezultate
referitoare la reperele care trebuie eliminate prioritar sau putem cunoaste secventa care maximizeaza profitul, sau
putem cunoaste secventa care minimizeaza rata pierderilor, sau secventa care minimizeaza impactul asupra mediului.

Interpretand aceste rezultate din graficul de evaluare, este redata evolutia costurilor si a efectelor asupra
mediului pe parcursul procesului de dezansamblare.

Tipurile de rezultate:

1. Linia financiara – Albastra – arata costurile cumulative pe masura ce produsul de dezansambleaza

2. Lini ecologica, care se mai numeste Lini punctelor MET (material, energie, emisii toxice) – Verde –
care evidentiaza impactul asupra mediului a diferitelor repere.
3. Efectele negative ale reperelor – bare rosii verticale

Pentru examen:

Vor fii 4 subiecte pe fiecare bilet. Vom avea 2 subiecte de teorie (din lista trimisa de profa)(etape ciclului de viata a
unui rpdus? R: etapele de inventariere cu... si etapele de analiza care curpinde: inventariere, introducer etape
procese, Ecaluare care cuprinde metode de evaluare si obtinem rezultate care vor fi de tip tabelar sau grafic si apoi
Interpreatarea rezultatelor) .
Al treilea subiect este referitor la metode (ex. Care sunt categoriile de impact de la metoda eco-indicator? ).
Intrebarea 4, va fii interpreatarea unui grafic la fel ca si la laborator.
Punctajul va fii 1 pc in plus, si 3 pc la cele de teorie. Subiectele 1 si 2 au puncatjul cel mai mare.
 Curs Proiectare pentru Mediu 2

Examenul va fii in data de 3 Mai 2014, ora 10. In corpul M sala 205C.
Laboratoarele se predau inainte de examen, si va fii pe echipa.

Practica incepe in 14 IULIE si se termina in 3 AUGUST. Coloviul de practica va fii in 1 August 2014 Vineri. Dosarul
trebuie sa cuprinda intre 15 si 20 pagini. Informatii despre tehnologie, profilul firmei, informatii (strucutra, cu ce se
ocupa, sectii), apoi studiul de caz din firma respectiva adica informatii procesul de productie, desen de executie, poze
cu masinile folosite,